Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Rolul proceselor reglatorii in activitatea sportiva

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SNOOKER - REGULAMENT DE JOC: Masa, Bilele, Tacurile
EDUCATIE FIZICA SI SPORT - OBIECTIVE CADRU
Mijloace folosite in lectia de inot
OLIMPISMUL IN ANTICHITATE
The Franch National Soccer Team of 2008
Patologia specifica patinajului viteza
DOCIMOLOGIA ACTIVITATILOR MOTRICE
Contemporan
PRINCIPIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV
Modelul de concurs sportiv: Prognoza performantei si graficele competitiei. Componentele modelului si modelarea.




Rolul proceselor reglatorii in activitatea sportiva

Rolul vointei

Vointa sportivului se manifesta atat in forma sa activa, cat si in cea pasiva, atat in etapa de pregatire cat si in concurs, ori de cate ori individul se confrunta cu obstacole sau dificultati pentru a caror depasire este necesara o mobilizare maximala atuturor resurselor fizice si psihice.




Dificultatile pe care trebuie sa le depaseasca sportivul in activitatea sa, P. A. Rudik le clasifica astfel:

1. Dificultati obiective care provin din caracteristicile ramurii de sport si conditiile in care se desfasoara activitatea sportiva

1.1. Dificultati obiective care provin din caracteristicile ramurii de sport:

actiuni care trebuie executate cu viteza foarte mare (sporturi de viteza)

actiuni care cer o buna coordonare neuromusculara (jocuri,lupte)

actiuni care cer o mare precizie (tir, scrima)

actiuni care trebuie executate cu precizie si la timpul oportun (jocuri, box)

actiuni de durata mare care solicita rezistenta si produc oboseala (alergari de fond, jocuri, lupte scrima)

actiuni in care situatiile sunt foarte schimbatoare si solicita o permanenta restructurare a stereotipurilor (box, jocuri,lupte)

actiuni combinate, in care se solicita mai multe calitati fizice, simulatn sau succesiv(jocuri, probe combinate, lupte, box)

actiuni care solicita multa atentie (tir, volei, tenis)

1.2. Conditiile in care se desfasoara activitatea sportiva:

conditii externe nefavorabile (teren, materiale, starea vremii)

influentele nefavorabile ale publicului, greseli de arbitraj,etc.

Dureri fizice musculare si organice, provocate de efort sau cauze externe (caderi,loviri)

Schimbari neasteptate ale conditiilor externe care cer o restructurare rapida a comportamentului,planului tactic sau a stereotipurilor de actiune

2. Dificultati subiective, care rezulta din reflectarea in plan psihic a obstacolelor obiective

emotii negatuve provocate de noua situatie, de necunoasterea conditiilor reale ale activitatii

emotii negative provocate de amintirea unor accidente suferite de alti sportivi sau de sportivul in cauza

emotii negative provocate de oboseala, efort indelungat, lovituri, dureri

teama de esec, neancrederea in fortele proprii

starea de plictiseala,lipsa dorintei de a mai continua actiunile, atunci cand sunt urmate de insucces atat in anternament cat si in concurs

Educarea vointei si dezvoltarea calitatilor acesteia constituie unul din principalele obiective ale pregatirii sportivului. Ea se poate realiza printr-o serie de metode si mijloace specifice:

introducerea in antrenament, in mod sistematic, a unor dificultati de grade si cu continuturi diferite (cum ar fi intrecceri cu handicap,intreceri cu adversari superiori etc.)

dozarea trepatata a dificultatilor de la simplu la complex; confruntarea brusca cu sarcini prea dificile pentru nivelul actual de pregatire poate demobiliza sportivul.

Alegerea judicioasa a unor exercitii ce introduc dificultati specifice ramurii de sport si care implica formarea si dezvoltarea unor calitati specifice ale vointei (deliberare promta,independenta in decizie, perseverenta etc.)

Stabilirea unor cerinte specifice privind modul de rezolvare al sarcinii de catre sportiv in antrenament sau concurs (solicitarea unor exercitii corecte si integrale,interzicerea abandonarii probei, reducerea numarului de erori); inconsecventa antrenorului in cerintele formulate fata de sportiv, ca si lipsa unor obiective concrete si explicit formulate pot deruta si demobiliza sportivul.

Selectarea sarcinilor cat si a modalitatilor de rezolvare in functie de particularitatile individuale ale sportivilor (nivelul dezvoltarii fizice, particularitatile de varsta, sex, nivel intlectual etc.)

Participarea la cat mai multe competitii sportive creeaza premisele exersarii vointei si a dezvoltarii calitatilor sale

Asigurarea participarii constiente a sportivului la propria sa formare prin: cunoasterea sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve, dezvoltarea increderii in fortele proprii, dezvoltarea capacitatii de autocontrol si dominare a emotiilor negative, stimularea trebuintei de autoperfectionare si autodepasire.

Rolul motivatiei in activitatea sportiva

Motivele activitatii sportive:

- afirmarea de sine – dorinta de autoerfectionare si autodepasire deci de realizare ca fiinta umana

- trebuinte de ordin social – nevoia de contacte umane de afiliere la un grup care se realizeaza prin cooperarea in cadrul echipei dar si prin confruntarea cu adversarul

- interesul pentru competitie – nevoie de confruntare, de succes, dorinta de a trai emotiile si tensiunea competitiei

- dorinta de a castiga atat in plan material (trofee, avantaje financiare) cat ti in planul afirmarii de sine (nevoia de a castiga stima, respectul, aprecierea altora, de a castoga glorie si reputatie)

Cautarea unei compensatii – pentru frustratii inregistrate in alte planuri. Exista trei tipuri de compensatii:

Compensatia de completare si echilibrare care consta in a cauta in sport contracararea efectelor produse de alte activitati (sedentarismul determinat de deplasarea cu masina)



Compensatia de depasire a unei inferioritati reale sau imaginare

Compensatia de substituire – cautarea insport a unei satisfactii sau reusite nerealizate in alte domenii

- nevoia de miscare – este una din trebuintele bazale ale activitatii sportive

- reducerea agresivitatii prin investirea ei intr-o activitate combativa

- gustul riscului- este deosebit de marcat in adolescenta. Dorinta si nevoia adolescentului de a „straluci” prin asumarea riscului se regaseste adesea in sporturile de mare risc (alpinism)

A. T. Puni urmarind dinamica motivelor activitatii sportive a identificat 3 etape ale evolutieimotivatiei pentru sport:

1. etapa initiala a pregatirii sportivului se caracterizeza prin:

Nevoia de miscare

Necesitatea indeplinirii obligatiilor scolare

Dorinta de a practica un anumit sport datorita mediului in care traieste (cei de la munte invata sa schieze)

2. Etapa activitatii sportive individuale se caracterizeaza prin:

Dezvoltarea interesului pentru ramura de sport aleasa

Descoperirea unei calitati specifice acestei ramuri de sport si dorinta de a le dezvolta

Trairea succesului

Dorinta de a obtine performante sportive progresive

3. etapa maiestriei sportive :

Dorinta de a dezvolta ramura de sport practicata, de a-i desavarsi tehnica si tactica

Dorinta de a imbunatati metodica antrenamentului

Dorinta de a impartasi altora cunostintelse dobandit

Rolul afectivitatii in activitatea sportiva

Afectivitatea este puternic reprezentata in activitatea sportiva, fie ca este vorba de bucuria sau tristetea ce acompanoaza un succes sau un esec, fie ca este vorba de emotii superioare legate de practicarea sportului pana la pasiunea care il face pe sportiv sa suporte antrenemente epuizante.

Activitatea sportiva genereaza o mare diversitate de trairi afective care pot fi sistematizate dupa cum urmeaza:

- stari afective produse de activitatea musculara sporita (vioiciune, bucurie, satisfactie dupa efectuarea unor exercitii)

- stari afective produse de perceperea caracteristicilor exterioare ale miscarilor si actiunilor (emotii estetice)

- stari afective legate de executia unor miscari dificile sau periculoase (satisfactie, teama,placerea riscului)

- stari afective generate de ambianta precompetitionala (sperenta, entuziasm)

- stari afective provocate de pregatirea pentru executia unor exercitii in antrenament, dar mai ales in concurs (neliniste, neincredere, frica, mobilizare afectiva, apatie etc.)

- stari afective produse dupa desfasurarea actiunilor din antrenement sau concurs (bucuria reusitei, demoralizare,indarzire, orgoliu etc.)

Controlul emotiilor este o problema deosebit de importanta a sportivului si ea trebuie sa faca obiectul unor actiuni educative si autoeducationale convergente.

La unii sportivi, emotiile intense si prelungite pot dezorganiza conduita. Inainte de concurs sportivul poate sa fie tensionat, crispat, neatent, incapabil de a judeca calm, agitat sau apatic. Aceste trairi emotionale pot dezorganiza comportamentul sportivului putandu-i afecta luciditatea, capacitatea de decizie prompta si conduc la comiterea unor erori in executie.

Exista si emotii stenice, stimulatoare (increderea in fortele proprii, satisfactia reusitei, sperenta, mobilizarea afectiva) care cresc randamentul sportivului.

Complexul de stri afective ce apar la sportivi inaintea concursului se numeste dispozitie de start. Dispozitia de start este o stare afectiva cu caracter reflex conditionat.

Mecanismul fiziologic al dispozitiei de start il constituie starea de start, caracterizata pritr-o serie de modificari fiziologice ce pregatesc organismul in vederea efortului ce trebuie depus, si anume:

Cresterea pulsului

Cresterea tensiunii arteriale

Intensificarea schimbului degaze

Modofocari la nivelul organelor interne

Dispozitia de start reprezinta trairea subiectiva, afectiva a modificarilor fiziologice specifice stari de start si se manifesta prin bucurie, tristete, vioiciune, depresie, calm sau iritabilitate.

Dispozitia de start cuprinde trei grupe de fenomene (A.T. Puni)

1. Febra startului –se caracterizeaza printr-o serie de manifestari fiziologice so psihice specifice.

a. modificari fiziologice:

Intensificarea accentuata a pulsului si respiratiei



Transpiratie usoara

Tremurul mainilor si picioarelor

Presiune abdominala

Racirea extremitatilor

Intensificarea proceselor secretorii

b. Manifestari psihice:

Agitatie accentuata

Nervizitate

Stare afectiva schimbatoare

Slabirea memoriei, atentiei si a capacitatii de decizie

Apatia startului se caracterizeaza prin:

a. Modificari fiziologice:

Transpiratia extremitatilor

Intensificarea proceselor secretorii

Cascatul

b. Modificari psihice:

Indolenta

Apatie

Lipsa dorintei de a participa la concurs

Dispozitie astenica, mohorata

Somnolenta

Starea de pregatire pentru lupta se caracterizeaza prin:

a. Modoficari fiziologice:

Intensificarea pulsului si a respiratiei

Transpiratie

Uneori tremuraturi

Cresterea diurezei

b. Manifestari psihice:

Asteptare incordata

Cresterea nerabdarii

Irascibilitate

Preocupare pentru tactica

Se poate observa ca reactiile fiziologice in cele trei stari sunt in linii mari aceleasi dar reactiile psihice sunt total diferite. Cunoasteea felului dispozitiei de start este deosebit de importanta pentru sportiv si antrenor, ea influentand direct rezultatele in concurs.

Manifestarile fiziologice si psihice din febra startului si apatia startului sunt nefavorabile pentru prestatia sportivului.

In febra startului, emotiile prea puternice dezorganizeaza conduita iar ritmul deosebit de accelerat de la inceput nupoate fi mentinut pe parcursul probei si conduce la epuizare,oboseala. In apatia startului vointa este slaba,mobilizarea psihica este insuficienta iar rezultatele vor fi sub posibilitati. Starea de pregatire pentru lupta poate constitui o premisa favorabila pentru obtinerea performantelor.vointa de a concura este insotita de o concentarre intensa asupra competitiei.in acest fel, sportivul pastreaza un control riguros asupra situatiei si mentine ritmul impus pe toata durata concursului.

Factorii de care depinde dispozitia de start sunt:

Constientizarea formei in care seafla sportivul

Caracterul si importanta competitiei

Gradul de pregatire al adversarului



Unitatea si gradul de mobilizare a echipei

Experienta concursurilor anterioare

Componenta si comportarea publicului

Dispozitia de start se datoreaza si anticiparii situatiilor viitoare. Astfel daca adversarii sunt mai slabi sportivul va fi optimist, cu incredere in fortele proprii in timp ce adversarii sunt foarte puternici el poate deveni apatic sau agitat. Prezenta in tribune a unor persoane oficiale sau a unor persoane semnificative poate intensifica emotiile sportivului pana la dezorganizarea comportamentului.

Antrenorul si sportivul de performanta trebuie sa actioneze permanent impotriva supraexcitarii emotionale, care se produce atunci cand intensitatea proceselor emotionale este prea mare. Daca supraexcitarea emotionala se produce in antrenament sau in concurs, sportivul este neatent, face greseli, este nervos, agitat, nu se poate concentra asupra indicatiilor antrenorului.

Iritabilitatea si agitatia se poate transmite,prin contagiune afectiva si coechipierilor.

Mijloacele prin care se poate realiza reechilibrarea afectiva a sportivului si reducerea efectelor negative ale emotiilor sunt:

O buna pregatire fizica, tactica si psihologica

Climatul afectiv pozitiv la nivelul echipei, care va influenta echilibrul emotional al sportivului

Sustinerea si incurajarile din partea antrenorului si colegilor

Sugestia si autosugestia, ca metode psihoterapeutice

Simularea (modelarea) conditiilor din concurs (antrenamente cu public, in conditii de zgomot etc.)

Utilizarea unor tehnici de relaxare

Aplicarea unor forme de masaj calmant

Controlul emotivitatii este o problema de autoeducatie pentru sportiv, care trebuie sa dobandeasca abilitatea si obisnuinta de a se autoconduce si autocontrola pe baza cunoasterii porpriilor posibilitati, a analizei si evaluarii corecte si rationale a situatiilor si adversarilor.

Rezumat.:

Senzatiile auditive in sport au rol in orientarea in spatiu si comunicarea verbala

Senzatiile cutanate - informatiile tactile provenite de la aparate contribuie la formarea stereotipului dinamic; senzatiile termice, ca urmare a fenomenului de adaptare, permit prin antrenament obisnuirea cu temperatura scazuta a apei (inotatori) sau cu frigul (schiori)

Senzatiile chinestezice si proprioceptive informeaza scoarta cerebrala despre: pozitia segmentelor corpului, rezistenta intalnita de segmentele corpului in miscare sau rezistenta care trebuie invinsa prin

Senzatiile de echilibru – in sport corpul se afla in miscare luand adesea pozitii foarte variate si neobisnuite care solicita un bun simt al echilibrului care asigura precizia si coordonarea miscarii.

Rolul perceptiilor in activitatea sportiva este mai complex decat al senzatiilor deoarece ele implica mai multe componente. In general perceptiiile regleaza amplitudinea,traiectoria, viteza miscarii. De asemenea un rol important au perceptia timplului si a miscarii.

Reprezentarile miscarilor presupun atat componente chinestezice si proprioceptive (musculare sau articulare) cat si elemente vizuale, auditive, tactile si de orientare a corpului in spatiu.

Reprezentarile vizuale informeaza asupra:

formei exercitiului

conditiile realizarii lui

succesiunea unor elemente in executie

In sport, activitatea gandirii se concretizeaza in rezovarea problemelor tactice

Vointa sportivului se manifesta atat in forma sa activa, cat si in cea pasiva, atat in etapa de pregatire cat si in concurs, ori de cate ori individul se confrunta cu obstacole sau dificultati pentru a caror depasire este necesara o mobilizare maximala atuturor resurselor fizice si psihice

Afectivitatea este puternic reprezentata in activitatea sportiva, fie ca este vorba de bucuria sau tristetea ce acompanoaza un succes sau un esec, fie ca este vorba de emotii superioare legate de practicarea sportului pana la pasiunea care il face pe sportiv sa suporte antrenemente epuizante

Teme de evaluare:

Enumerati cel putin trei structuri motivationale care intervin in activitatea sportiva.

Analizati dinamica afectivitatii intr-un concurs aportiv.

analizati rolul proceselor cognitive in activitatea sportiva pe care o practicati.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1123
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site