TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI SPATE

TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI SPATE

1 ISTORICUL SI EVOLUTIA PROCEDEULUI SPATE

A aparut prin copierea procedeului bras. Prima descriere a procedeului bras pe spate e facuta de pedagogul german Guts Muths in lucrarea sa "Gimnastica pentru tineret". Scoala engleza a perfectionat acest procedeu prin amplificarea actiunii de ducere concomitenta a bratelor prin aer deasupra capului, aceasta tehnica de bras rasturnat fiind prezenta pentru prima data la Jocurile Olimpice de la Paris-1900. Jocurile Olimpice de la Stokholm-1912, au fost revolutionate de inotatorul american W. Hebner prin folosirea unui nou stil, stilul craul rasturnat. Scoala japoneza in ascensiune(1930-1940)a adus alte imbunatatiri precum: perfectionarea miscarilor picioarelor(vaslire in ambele sensuri), astfel incat genunchii nu mai ieseau la suprafata apei; corpul mult culcat pe apa a permis intrarea bratelor in apa la "ora 12", iar vaslirea era mai adanca. Scoala americana prin antrenorul Bob Kiphuth si sportivul A Kiffer au imbunatatit miscarea bratelor(au modificat ritmul lor prin intrarea bratelor in apa la ora 11 si 13) si a picioarelor(diminuarea ritmului lor). In perioada 1956-1960, inotatorii australieni aduc imbunatatiri tehnicii procedeului spate prin intarirea fortei vaslirii, prin adancirea miscarii si reducerea miscarii picioarelor, crescand frecventa ciclurilor de brate. Continuarea perfectionarii tehnicii este demonstrata in anii 70 de inotatorul german Roland Matthes, cel ce a reusit cu rezultate exceptionale sa imbine tehnica Kiffer(pozitia corpului), tehnica japoneza(miscarea picioarelor) cu perfectionarea vaslirii in val, la toate acestea adaugandu-se o dezvoltare somatica armonioasa, o mare mobilitate si suplete articulara.

2 POZITIA CORPULUI PE APA

Tehnica e asemanatoare procedeului craul, diferentele apar la pozitia de inaintare ce schimba sensul de actionare a muschilor si articulatiilor participante la miscare(in special mobilitatea articulatiilor scapulo-humerale si a gleznelor). O alta deosebire e aceea ca la acest procedeu nu exista nici o miscare asimetrica fata de pozitia de inaintare precum respiratia la procedeul craul(invatare usoara).

Corpul e intins dorsal pe apa, sub un unghi de aprox. 10º-15º fata de orizontala apei, capul cu barbia in piept, pieptul putin ridicat deasupra apei, soldul imediat sub orizontala apei, picioarele mai coborate decat trunchiul, labele picioarelor cu varfurile apropiate spre interior, calcaiele usor departate.

MISCAREA PICIOARELOR

Biomecanic miscarea picioarelor e o miscare ciclica, simetrica si posterioara centrului de greutate avand doua faze:

Faza descendenta(pasiva) consta in ducerea piciorului intins inapoi(coborarea) cat mai relaxat;

Faza ascendenta(activa) consta in ridicarea piciorului printr-o miscare inceputa din articulatia coxo-femurala, cu piciorul usor indoit, laba piciorului orientata spre interior. Coapsa se opreste cand genunchiul a ajuns sub nivelul apei, urmand intinderea piciorului si zvarlirea in sus a labei piciorului.

4 MISCAREA BRATELOR

Este o miscare ciclica alternativa si are doua faze: faza pasiva(traseu aerian) si faza activa(traseul acvatic). Faza activa(propulsiva)are trei momente:

Intrarea bratului in apa(prinderea apei);

Tractiunea;

Impingerea.

Faza pasiva(aeriana) se realizeaza prin scoaterea bratului intins din apa cu palma rasucita spre exterior(degetul mic in sus).Greseli frecvente:

Bratul intra in apa prea lateral, rezultand o scurtare a vaslirii si ca rezultat cresterea frecventei miscarilor de brate si consum mare de energie;

Tractiunea se realizeaza cu bratul intins;

Tractiunea cu degetele desfacute.

5 COORDONAREA MISCARILOR BRATE-PICIOARE

La un ciclu complet de brate corespund 6 batai de picioare dar se pot intalni si coordonari de 4 sau chiar 2 batai de picioare la un ciclu de brate. Pentru o buna coordonare sunt necesare urmatoarele:

Dupa intrarea palmei stangi in apa, urmeaza inceputul tractiunii cu bratul stang, iar bratul drept iese deasupra apei;

Cand palma mainii stangi incepe impingerea, bratul drept trece peste umar;

Cand palma stanga finalizeaza impingerea , bratul drept se aseaza pe apa si se realizeaza prinderea apei cu palma dreapta si ridicarea palmei stangi din apa, urmand inceperea tractiunii cu bratul drept, iar bratul stang trece peste umar.

6 COORDONAREA MISCARILOR BRATE-PICIOARE CU RESPIRATIA

Respiratia poate fi libera sau ritmica(inspiratia pe un brat, expiratia pe celalalt). Inspiratia se va face doar pe gura iar expiratia pe gura si in ultima parte pe nas.

7 STARTUL PROCEDEULUI SPATE

Are aceleasi 5 faze:

Pozitia pe bloc-start;

Elanul;

Drumul aerian al corpului(zborul);

Intrarea in apa;

Drumul pe sub apa, miscarile sub apa si iesirea din apa.

Greseli frecvente:

Pozitia gresita a picioarelor(impingere ineficienta);

Lipsa tractiunii din brate;

Nu se duce corpul inapoi la faza de zbor(bazinul cade);

Nu se efectueaza miscarile sub apa(viteza initiala mica).

8 EXERCITII PENTRU INVATAREA STARTULUI

8.1 Exercitii pe uscat:

Atarnat la scara fixa, ridicarea picioarelor indoite la piept;

Tractiune cu apropierea pieptului de bara;

Stand, miscarea de avantare a bratelor, de jos prin lateral sus;

Sprijin ghemuit, ridicare prin val cu bratele prin lateral sus;

Idem cu saritura pe verticala;

Stand cu bratele sus, arcuiri ale trunchiului inainte si inapoi.

8.2 Exercitii in apa:

Invatarea fazei de plecare la marginea bazinului;

Acelasi cu trecere in pozitie de asteptare a semnalului(apropiere);

Idem 1 si 2 cu saritura de start;

Alunecare pe spate in imersiune totala;

Acelasi cu miscari ondulatorii(alternative) de, picioare si lucru cu bratele;

Idem, din pozitie de start(cu faza de zbor).

9 INTOARCERILE IN PROCEDEUL SPATE

9.1 Intoarcerea prin pivotare laterala - faze:

Atacul peretelui;

Intoarcerea propriu-zisa;

Impingerea de la perete si alunecarea;

Lucrul pe sub apa si iesirea la suprafata.

9.2 Intoarcerea prin salt inainte(varianta Kiffer):

Din pozitia spate inotatorul trece in pozitia piept printr-o rasturnare spre bratul cel mai avansat, corpul se roteste inainte talpile sunt fixate pe peretele bazinului si urmeaza impingerea , miscarile ondulatorii sau alternative si iesirea la suprafata.

10 EXERCITII PENTRU INVATAREA INTOARCERILOR LA PROCEDEUL SPATE

10.1 Exercitii pe uscat:

Culcat dorsal ducerea genunchilor la piept cu intoarcere 180º

Idem in apropierea unui perete, cu atingerea lui cu un brat si intoarcere cu fixarea talpilor pe perete.

10.2 Exercitii in apa:

Inot, exersarea atacului peretelui;

Impingere cu aruncarea bratelor inainte sus ca la miscarea de dupa start;

Intoarcere pe ambele brate.

10.3 Exercitii pentru intoarcerea prin rostogolire:

Exercitii pe uscat: rostogolire inainte in culcat dorsal;

Idem cu fixarea talpilor pe perete;

Exercitii in apa: inot spate cu ramanerea unui brat sus in alunecare, celalalt pe langa corp, urmat de intoarcerea pe piept;

Idem cu rostogolire inainte;

Idem cu fixarea talpilor pe peretele bazinului;

Inot spate, intoarcere, rostogolire, fixarea talpilor pe perete si impingere de la perete(folosind miscarile specifice drumului subacvatic).