Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Teoria antrenamentului sportiv - Teste grila

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROGRAME SCOLARE REVIZUITE EDUCATIE FIZICA = CLASELE A VII-A – A VIII-A
MOTRICITATE Sl MISCARE
STUDIU PRIVIND VIOLENTA SI AGRESIVITATEA IN SPORT
COLEGIUL CENTRAL AL ANTRENORILOR
Modelul de concurs sportiv: Prognoza performantei si graficele competitiei. Componentele modelului si modelarea.
SNOOKER - REGULAMENT DE JOC: Masa, Bilele, Tacurile
Manual de merchandising pentru adidas sport performance
Mijloace folosite in lectia de inot
Analiza SWOT a sistemului national de educatie fizica si sport
EDUCATIE FIZICA SI SPORT - OBIECTIVE CADRU

TERMENI importanti pentru acest document

Teoria antrenamentului sportiv - Teste grila

Curs nr.1

1. Finalitatea ca un concept adoptat de UNESCO este definit ca:




A. Scop, tel de atins, indiferent de mijloacele la care recurgem.

B. Proces complex care implica scopul marcat de cauza, directie si efect.

C. Scop, tel de atins, ce poate avea mici abateri, functie de individ, proba, conditii etc.

2. Prima finalitate a activitatilor de educatie fizica si sport, cu implicatii in pastrarea sanatatii publice este:

A. Dezvoltarea fizica si corporala armonioasa.

B. Intarirea si mentinerea sanatatii.

C. Prevenirea si corectarea deficientelor.

3. A doua finalitate a activitatilor de educatie fizica si sport, ce vizeaza intarirea capacitatii fizice a omului este:

A. Vigoarea si rezistenta fizica.

B. Calirea organismului uman.

C. Dobandirea si formarea de cunostinte si deprinderi igienico-sanitare.

4. A treia finalitatea a activitatilor de educatie fizica si sport, care ilustreaza un nivel mai ridicat de pregatire multilaterala a omului este:

A. Asigurarea unei capacitati fizice ridicate.

B. Formarea unor trasaturi de personalitate.

C. Dezvoltarea fizica armonioasa.

5. O finalitate care defineste capacitatea teoretica si practica a omului de a face aprecieri critice asupra ramurilor sau probelor sportive este:

A. Organizarea activitatilor sportive.

B. Insusirea normelor si regulilor de practicare si organizare a activitatii sportive.

C. Insusirea cunostintelor, formarea priceperilor si a atitudinilor cerute de practicarea unor sporturi.

6. Cresterea emulatiei pentru activitatea sportiva este urmatoarea finalitate:

A. Cultivarea interesului pentru educatie fizica si sportiva continua si adecvata varstei.

B. Formarea si dobandirea unor cunostinte si priceperi specifice.

C. Stapanirea mijloacelor de evaluare sportiva.

7. Urmatoarea finalitate este de o importanta majora, intrucat creeaza nevoia de miscare si dupa terminarea activitatii sportive de performanta:

A. Participarea la activitatile sportive de masa.

B. Pregatirea pentru educatie fizica si sportiva continua si adecvata varstei.

C. Educarea simtului instruirii si perfectionarii continue, realizarea unei educatii permanente.

8. Cunostinte din domeniul istoriei sportive de inalta performanta, alaturi de regulamentul specific fiecarei ramuri de sport, sunt elementele ce definesc urmatoarea finalitate a activitatilor de educatie fizica si sport:

A. Educarea cinstei si generozitatii, formarea simtului sportivitatii, al corectitudinii si fair-play-ului.

B. Cunoasteerea si asimilarea idealului olimpic, cultivarea respectului fata de valorile sportive si de fair-play.

C. Cultivarea spiritului sportiv in intreaga viata sociala a individului.

9. Cresterea prestigiului sportului romanesc in lume, sporirea contributiei sale la mai buna cunoastere a tinerilor, realizarea idealurilor de pace, prietenie si colaborare este finalitatea care are ca obiectiv mediu unic:

A. Formarea unor inalte trasaturi de caracter si personalitate.

B. Cresterea continua a performantelor sportive.

C. Reprezentarea cu cinste si demnitate a patriei noastre, a tricolorului romanesc.

10. Comportarea civilizata in societate si respectul pe care-l manifesta subiectul fata de valorile sportive nationale, reprezinta urmatoarea finalitate:

A. Contributii la educarea moral-civica si patriotica.

B. Educarea in spiritul respectului fata de munca.

C. Formarea si educarea in spiritul datoriei patriotice.

11. Crearea suportului energetic pentru activitatea zilnica, reprezinta urmatoarea finalitate a activitatilor de educatie fizica si sport:

A. Pregatirea pentru munca, pentru activitatea sociala eficienta si pentru participarea in competitii.

B.    Pregatirea fizica necesara integrarii in activitatea productiva.

C. Educarea unor calitati psihice necesare in intreaga activitate.

12. Gustul pentru frumos in toate domeniile reprezinta urmatoarea finalitate a activitatii de educatie fizica si sport:

A. Organizarea si desfasurarea unor activitati sportive cu un continut artistico-sportiv.

B. Formarea si dezvoltarea gustului estetic.

C. Contributii la educatia estetica si artistica.

13. Formarea animatorilor sportivi, reprezinta una din formele de manifestare a acestei finalitati a activitatii de educatie fizica si sport:

A. Pregatirea pentru turism si pentru timpul liber.

B. Organizarea activitatilor turistice.

C. Realizarea unei odihne active si divertisment.

14. Definitie: …..un ansamblu de metode, mijloace si tehnici de instruire si educatie, de refacere a organismului dupa efort, utilizate in functie de obiectivele fixate si mai cu seama de performantele sportive (A. Nicu).

A. Metodica predarii.

B. Tehnica de executie.

C. Tehnologia antrenamentului.

15. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: selectie, model, sistem de asistenta, tehnicieni, fac parte din urmatoarea categorie:

A. Organizatorico-administrativi.

B. Conceptuali.

C. Organizare si conducere.

16. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: formarea si dezvoltarea multilaterala a personalitatii, atitudinea fata de pregatire, spirit colectivist, disciplina constienta, conduita morala, colaborare si combativitate in concurs, motivatia, traseu scolar-profesional, fac parte din urmatoarea categorie:

A. Conceptuali.

B. Psiho-sociali si educativi.

C. Organizare si conducere.

17. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: unitati sportive de performanta, antrenori, sportivi legitimati, sportivi clasificati, specialisti, fac parte din urmatoarea categorie:

A. Organizatorico-administrativi.

B. Economico-financiari.

C. Organizare si conducere.

18. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: spatii, echipament, inventar, obiective, buget, fac parte din urmatoarea categorie:

A. Conceptuali.

B. Organizatorico-administrativi.

C. Economico-financiari.

19. Urmatorii indicatori (factori) determinanti ai performantei sportive: planuri de pregatire, programe de control si analiza activitatii, elaborarea de strategii si tactici, fac parte din urmatoarea categorie:

A. Organizatorico-administrativi.

B. Conceptuali.

C. Organizare si conducere.

20. Programarea modelului logic al performantei trebuie sa aiba la baza, ca finalitate:

A. Performanta.

B. Organizarea stiintifica a conducerii domeniului.

C. Selectia.

21. Componentele conducerii stiintifice a antrenamentului modern sunt:

A. Prognoza, modelarea, programarea, transmiterea.

B. Planificarea, organizarea, decizia, reglarea, evidenta.

C. Prognoza, planificarea, decizia, transmiterea, reglarea.

Curs nr.2-3

1. Din cele trei surse principale din care izvoraste performanta sportiva: valoarea biologica si a personalitatii sportivului, cea intelectuala exprimata de corpul de specialisti si timpul, doua sunt variabile si una constanta. Sursa constanta este:

A. Componenta intelectuala.

B. Timpul.

C. Valoarea biologica si a personalitatii sportivului.

2. Selectia este:

A. Un proces organizat si repetat de depistare a talentului.

B. O etapa unica de evidentiere a talentului.

C. Un proces continuu, neintrerupt de triere a valorilor.

3. Prin sistem national de selectie intelegem:

A. Tendinta de a aborda aceleasi criterii indiferent de sportul practicat si nivelul de pregatire la nivel national.

B. Tendinta de a aborda aceleasi criterii in cadrul ramurii de sport practicate la nivel national.

C. Imbinarea criteriilor comune cu cele specifice, functie si de nivelul de pregatire la nivel national.

4. Institutionalizarea sistemului unic de selectie si pregatire a copiilor si juniorilor se realizeaza in anul:

A.

B. 1972

C. 1980

5. In „Sistemul national de selectie” actioneaza 5 tipuri de criterii:

A. Medicali, somatofiziologici, biomotrici, psihologici, tehnici.

B. Medico-sportivi, somatofiziologici, biochimici, psihologici, motrici.

C. Morfofiziologici, psihologici, biologici, motrici, tehnici.

6. Fibrele albe sunt:

A. Fibre cu echipament enzimatic favorabil eforturilor de durata.

B. Fibre intermediare (mixte).

C. Fibre cu echipament favorabil eforturilor explozive.

7. Fibrele rosii sunt:

A. Fibre cu echipament enzimatic favorabil eforturilor de durata.

B. Fibre intermediare (mixte).

C. Fibre cu echipament favorabil eforturilor explozive.

8. Fibrele care-si pot modifica echipamentul enzimatic, functie de antrenamentul specializat aplicat sunt:

A. Fibrele rosii.

B. Fibrele albe.

C. Fibrele mixte (intermediare).

9. Criteriul sanogenetic este eliminatoriu in:

A. Selectia primara.

B. Selectia secundara.

C. Selectia finala.

10. Criteriul psihologic iese mai mult in evidenta in:

A. Selectia primara.

B. Selectia secundara.

C. Selectia finala.

11. Criteriul modelului biologic al performerului este mai important la:

A. Selectia primara.

B. Selectia secundara.

C. Selectia finala.

12. Anamneza medico-sportiva reprezinta o metoda subiectiva de determinare a criteriilor:

A. Neuropsihice.

B. Genetice si antropologice.

C. Sanogeneza.

13. Biopsia musculara are aplicabilitate:

A. Numai in conditii exceptionale.

B. Curenta.

C. Ori de cate ori este nevoie.

14. Criteriile neuropsihice, in mod special cele neuromusculare ar avea eficienta maxima daca ar fi aplicate la:

A. Selectia primara.

B. Selectia secundara.

C. Selectia finala.

15. Criteriile endocrinometabolice au eficienta la:

A. Selectia primara.

B. Selectia secundara.

C. Selectia finala.

16. Criteriile integritatii morfologice si functionale a analizatorilor au mai mare importanta in:

A. Selectia secundara.

B. Toate disciplinele sportive.

C. Anumite discipline sportive.

17. Criteriile cardiorespiratorii sunt de maxima importanta in:

A. Majoritatea disciplinelor sportive.

B. Discipline sportive cu efort predominant aerob.

C. Selectia finala.

18. Capacitatea de refacere si de adaptare are importanta mai mare:

A. In selectia finala.

B. In disciplinele sportive cu consum energetic mare.

C. In selectia primara.

19. Insusirile somatice principale sunt conditionate genetic diferit, in ordine descrescatoare astfel:

A. Tesutul adipos, tesutul osos, tesutul muscular.

B. Tesutul muscular, tesutul adipos, tesutul osos.

C. Tesutul osos, tesutul muscular, tesutul adipos.

20. Coeficientul de corelatie a ereditatii cu inaltimii subiectilor se modifica o data cu varsta astfel:

A. Scade semnificativ.

B. Ramane constant.

C. Creste semnificativ.

21. Scara androginitatii a lui Bayer-Bailey indica:

A. Gradele activitatii sexuale.

B. Armonia intre sex si sexualizare.

C. Nivelul atins in maturizarea aparatului sexual.

22. Gradul 1 pe scara androginitatii corespunde:

A. Grad inalt al activitatii sexuale.

B. Grad inalt de masculinizare.

C. Nivel redus al maturizarii aparatului sexual.

23. Gradul 3 pe scara androginitatii corespunde:

A. Dizarmonie sexuala.

B. Nivel redus al activitatii sexuale.

C. Grad inalt de maturizare al aparatului sexual.

24. Scara androginitatii a lui Bayer-Bailey are:

A. 5 grade.

B. 7 grade.

C. 3 grade.

25. Activitatea sistemului nervos si, in principal, a scoartei cerebrale impreuna cu metabolismul de la nivelul muschiului sunt factori functionale ce conditioneaza:

A. Rezistenta.

B. Viteza.

C. Indemanarea.

26. Dupa cercetarile lui A. Demeter, timpul de reactie este foarte bun daca dureaza:

A. Sub 100 ms.

B. Sub 180 ms.

C. Sub 250 ms.

27. Punerea in actiune a unui numar cat mai mare de unitati motorii, este factor principal in prognozarea dezvoltarii:

A. Fortei.

B. Vitezei.

C. Rezistentei.

28. Factorii anatomofunctionali se adauga alaturi de cei biochimici si ai sistemului nervos pentru prognozarea dezvoltarii:

A. Fortei.

B. Vitezei.

C. Rezistentei.

29. Zona strict aeroba se afla la:

A. 140-150 batai pe minut.

B. 155-165 batai pe minut.

C. 165-175 batai pe minut.

30. Predominanta functionala a emisferei corticale dreapta intalnita la stangaci:

A. Favorizeaza dezvoltarea vitezei.

B. Favorizeaza dezvoltarea indemanarii.

C. Defavorizeaza dezvoltarea indemanarii.

31. Varsta biologica este:

A. In concordanta deplina cu varsta cronologica.

B. Intotdeauna mai mare decat varsta cronologica.

C. Mai mare sau mai mica decat varsta cronologica.

32. Sursa de energie este unica, reprezentata de radiatia solara, si este absorbita prin procesul de asimilatie clorofiliana din plante, in electronii atomilor de:

A. Carbon (C).

B. Hidrogen (H).

C. Oxigen (O).

33. Energia asimilata este transportata la nivelul adenozintrifosfatului (ATP) prin transportorii de electroni:

A. Adenozindifosfat, nicotinamid-adenin-dinucleotidul, flavin-adenin-dinucleotidul.

B. Flavin-adenin-dinucleotidul, adenozindifosfat, miochinaza.

C. Nicotinamid-adenin-dinucleotidul, nicotinamid-adenin-dinucleotidul fosfat, flavin-adenin-dinucleotidul.

34. ATP-ul se desface in:

A. ADP + H3PO4 + energie.

B. 2ADP + H3PO4 + energie

C. ADP + 2(H3PO4) + energie

35. Adenozindifosfatul se scindeaza in anumite conditii in doua molecule de acid fosforic si energie sub influenta:

A. NAD.

B. Miochinaza.

C. FAD.

36. Placa turnanta a intregului proces metabolic energetic din organism, cu rol energetic, in cetogeneza respectiv in sinteza hormonilor steroizi anabolizanti si a colesterolului etc. este:

A. ADP.

B. Miochinaza.

C. Acetil coenzima A.

37. 1 molecula de acetil coA reface:

A. 12 molecule de ADP.

B. 12 molecule de NAD.

C. 12 molecule de ATP.

38. Procesele aerobiotice stabile asigura:

A. Intensitatea si rapiditate maxima efortului.

B. Economicitate energetica.

C. Acumulari mari de lactat.

39. Studiile de microscopie electronica au evidentiat intre densitatea mitocondriala si capacitatea VO2 max. un raport:

A. Direct proportional.

B. Invers proportional.

C. Neutru.

40. Mecanismele de reglaj neuroendocrin sunt:

A. Conditionate genetic in proportie majoritara.

B. Influentate de antrenament in proportie majoritara.

C. Aproximativ egal conditionate genetic cat si influentate prin antrenament.

41. Definitie: ….urmareste sa asigure corespondenta dintre aptitudinile si atitudinile individului, pentru ca pe aceasta baza sa se asigure adaptarea la efort si eficienta in antrenamente si competitii.

A. Selectia psihopedagogica.

B. Selectia psihologica.

C. Selectia pedagogica.

42. Factorii psiho-sociali sunt:

A. Deprinderi, reglaj volitiv, motivatia, temperament, caracter, atitudini, reglaj afectiv, capacitate de invatare motrica, capacitate mentala, atentie, psihomotricitate, aptitudini speciale.

B. Familia (standard de viata, nr. membri, mediul social, traditia sportiva), societatea (traditie, experiente, conceptia de pregatire, moda, opinia publica).

C. Aptitudini generale (structuri senzorio-perceptive, insusiri ale SNC, caracteristici ale analizatorilor, capacitate de invatare motrica), fond atitudinal (nivel de aspiratie, disciplina, constiniciozitate, calitati de vointa, capacitate de daruire).

43. Factorii psihologici sunt:

A. Deprinderi, reglaj volitiv, motivatia, temperament, caracter, atitudini, reglaj afectiv, capacitate de invatare motrica, capacitate mentala, atentie, psihomotricitate, aptitudini speciale.

B. Familia (standard de viata, nr. membri, mediul social, traditia sportiva), societatea (traditie, experiente, conceptia de pregatire, moda, opinia publica).

C. Aptitudini generale (structuri senzorio-perceptive, insusiri ale SNC, caracteristici ale analizatorilor, capacitate de invatare motrica), fond atitudinal (nivel de aspiratie, disciplina, constiniciozitate, calitati de vointa, capacitate de daruire).

44. Capacitatea psihica cuprinde:

A. Deprinderi, reglaj volitiv, motivatia, temperament, caracter, atitudini, reglaj afectiv, capacitate de invatare motrica, capacitate mentala, atentie, psihomotricitate, aptitudini speciale.

B. Familia (standard de viata, nr. membri, mediul social, traditia sportiva), societatea (traditie, experiente, conceptia de pregatire, moda, opinia publica).

C. Aptitudini generale (structuri senzorio-perceptive, insusiri ale SNC, caracteristici ale analizatorilor, capacitate de invatare motrica), fond atitudinal (nivel de aspiratie, disciplina, constiniciozitate, calitati de vointa, capacitate de daruire).

45. Pentru ramurile de sport in care prima selectie se face pana la 6 ani (inclusiv), copiii trebuie sa realizeze la testarea pregatirii fizice generale minimum:

A. 200 puncte.

B. 280 puncte.

C. 360 puncte.

46. Pentru ramurile de sport in care prima selectie se face la 7 ani sau dupa aceasta varsta, copiii trebuie sa totalizeze la testarea pregatirii fizice generale minimum:

A. 300 puncte.

B. 380 puncte.

C. 440 puncte.

47. La ramurile de sport in care calitatile motrice au mare grad de determinare genetica punctajul de selectie motrica initial pentru pregatirea fizica generala trebuie sa se apropie de:

A. 70 puncte.

B. 80 puncte.

C. 90 puncte.

48. Copiii care prezinta talie de exceptie beneficiaza la selectia initiala in pregatirea fizica generala o bonificatie la toate probele de:

A. 40 puncte.

B. 60 puncte.

C. 80 puncte.

49. Probele de selectie initiala pentru pregatirea fizica generala la copiii sub 6 ani (inclusiv) sunt:

A. 4 (alergare pe 20 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s).

B. 5 (alergare pe 20 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s, mobilitate coxofemurala in plan anterior).

C. 6 (alergare pe 20 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s, mobilitate coxofemurala in plan anterior, alergare de rezistenta 600 m.).

50. Probele de selectie initiala pentru pregatirea fizica generala la copiii peste 7 ani (inclusiv) sunt:

A. 6 (alergare pe 50 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s, mobilitate coxofemurala in plan anterior, alergare de rezistenta 600 m.).

B. 7 (alergare pe 50 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s, mobilitate coxofemurala in plan anterior, mentinut in atarnat sau tractiuni, alergare de rezistenta 600 m.).

C. 8 (alergare pe 50 m., saritura in lungime de pe loc, proba de indemanare – naveta, ridicari din trunchi din culcat in sezand timp de 30 s, mobilitate coxofemurala in plan anterior, mentinut in atarnat sau tractiuni, aruncarea mingii de oina, alergare de rezistenta 600 m.).

51. Durata pregatirii in grupele de incepatori este in medie de:

A. 1 an.

B. 3 ani.

C. 5 ani.

52. Durata pregatirii in grupele de avansati este in medie de:

A. 2 ani.

B. 5 ani.

C. 10 ani.

53. Varsta optima de selectie este:

A. Determinata stiintific, functie de mai multi parametrii.

B. Aleasa pe baza modelului campionului.

C. Functie de complexitatea tehnica a ramurii sportive.

54. Plecarea la alergarea de viteza pe 50 m. se realizeaza:

A. Cu start de jos.

B. Cu start din picioare la comanda.

C. Cu start din picioare la prima miscare.

55. Pauza dintre alergarile pe 50 m. este de :

A. 10 minute.

B. 15 minute.

C. 20 minute.

56. La saritura in lungime de pe loc distanta se masoara:

A. De la calcaiele picioarelor (pozitia de plecare) pana la calcaie (pozitia de aterizare).

B. De la varfurile picioarelor (pozitia de plecare) pana la varfuri (pozitia de aterizare).

C. De la varfurile picioarelor (pozitia de plecare) pana la calcaie (pozitia de aterizare).

57. La alergarea de rezistenta, transformarea alergarii in mers se considera:

A. Abandon.

B. Se inregistreaza timpul daca termina cursa.

C. Se inregistreaza timpul dar cu penalizari daca termina cursa.

58. Aruncarea mingii de oina la distanta se realizeaza:

A. De pe loc cu ambele maini.

B. De pe loc cu o singura mana.

C. Din deplasare cu o singura mana.

59. La mentinerea in atarnat la bara fixa cu bratele indoite, cronometrul se opreste cand:

A. Barbia coboara sub bara.

B. Barbia atinge bara.

C. La abandonul copilului.

60. Tractiuni in brate se executa numai de catre baietii care au depasit varsta de :

A. 10 ani.

B. 12 ani.

C. 14 ani.

61. La tractiuni in brate balansarea picioarelor:

A. Nu este permisa.

B. Este permisa.

C. Este obligatorie.

62. La jocul de miscare (naveta) cercurile tangente au urmatoarele diametre:

A. 30 cm.

B. 40 cm.

C. 50 cm.

63. La jocul de miscare (naveta) distanta totala de alergare este de:

A. 40 m.

B. 50 m.

C. 60 m.

64. La ridicarea trunchiului din culcat in sezand timp de 30 s., subiectul trebuie sa atinga genunchii si salteaua cu:

A. Capul.

B. Cu oricare extremitate distala a corpului.

C. Coatele.

65. La masurarea mobilitatii coxofemurale in flexie, linia gradata este asezata:

A. Cu gradatia 0 la nivelul suprafetei scaunului, cifrele mari in jos.

B. Cu gradatia 50 la nivelul suprafetei scaunului , cifrele mari in sus si cele mici jos.

C. Cu gradatia 50 la nivelul suprafetei scaunului, cifrele mici in sus si cifrele mari in jos.

66. La masurarea mobilitatii trebuie sa se pastreze pozitia finala timp de:

A. 2 secunde.

B. 3 secunde.

C. 5 secunde.

67. Selectia primara a copiilor si juniorilor se efectueaza cu mijloace specifice de catre:

A. Profesorul de educatie fizica de la clasa.

B. Profesorul-antrenor din cadrul clubului sportiv interesat.

C. De catre toti factorii interesati, avand o pregatire specifica.

68. Constituirea grupelor de incepatori este:

A. Un act metodico-organizatoric.

B. Optiune arbitrara.

C. Numai daca este absolut necesar.

69. Regularitatea centripeta a cresterii (Zurbrugg) se refera la:

A. Cresterea mai pronuntata dinspre segmentelor proximale spre segmentele distale.

B. Cresterea mai pronuntata dinspre segmentele distale spre cele proximale.

C. Cresterea dinspre centru spre extremitati.

70. Metabolismul bazal al copilului este:

A. Cu 10-20% inferior adultului.

B. Cu 10-20% superior adultului.

C. Egal cu al adultului.

71. Antrenamentul de forta pentru copii si juniorii in crestere impune:

A. Lucru dinamic cu incarcaturi mici, timp suficient de refacere.

B. Lucru dinamic cu incarcaturi mici, alternari bruste.

C. Lucru static cu incarcaturi mici, timp suficient de refacere.

72. La varsta scolara mica cresterea:

A. Stagneaza cu cresteri usoare spre sfarsitul intervalului.

B. Se accelereaza cu stagnare spre sfarsitul perioadei.

C. Este uniforma cu accelerare spre sfarsitul perioadei.

73. La varsta scolara mica creierul are greutatea:

A. Aproximativ egala cu a adultului.

B. Mai mica decat a adultului.

C. Egala cu a prescolarului.

74. La varsta scolara mica in cadrul proceselor corticale fundamentale:

A. Predomina inhibitia.

B. Predomina excitatia.

C. Inhibitia si excitatia se afla in echilibru.

75. In cadrul aparatului locomotor a varstei scolare mici, oasele sunt:

A. Mai elastice decat ale adultului, putandu-se deforma usor.

B. Mai plastice decat ale adultului, putandu-se rupe usor.

C. Asemanatoare adultului din punct de vedere al consistentei.

76. Musculatura la 6 ani reprezinta:

A. 40,4% din greutatea corpului.

B. 35% din greutatea corpului.

C. 21,7% din greutatea corpului.

77. Tonusul muscular la copii de varsta scolara mica este:

A. Egal cu al adultilor.

B. Mai scazut decat al adultilor.

C. Mai ridicat decat al adultilor.

78. Cordul copiilor de varsta scolara mica reactioneaza putenic la efort in mod:

A. Economic.

B. Neeconomic.

C. Diferentiat.

79. Frecventa cardiaca de repaus intre 6 si 12 ani:

A. Ramane constanta.

B. Creste.

C. Descreste.

80. La varsta scolara mica, muschii respiratori insuficient dezvoltati, nu pot asigura marirea corespunzatoare a volumului toracelui in efort, amplitudinea miscarilor respiratorii fiind:

A. Mica.

B. Mare.

C. Egala cu a adultului.

81. La varsta scolara mica, efortul determina:

A. Accelerarea pronuntata a frecventei respiratorii, comparativ cu a adultului.

B. Accelerarea adecvata a frecventei respiratorii.

C. O accelerarea mai putin pronuntata a frecventei respiratorii comparativ cu a adultului.

82. La pubertate caracterele sexuale primare si secundare:

A. Se mentin la nivelul varstei anterioare.

B. Ating nivelul adultului.

C. Devin evidente, dezvoltandu-se accelerat.

83. Aparatul locomotor la varsta pubertara prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Oasele devin mai rezistente, ligamentele sunt inca slab dezvoltate, musculatura se lungeste.

B. Oasele devin mai rezistente, ligamentele se intaresc, musculatura se lungeste.

C. Oasele devin mai rezistente, ligamentele sunt inca slab dezvoltate, musculatura se ingroasa.

84. Sistemul nervos la pubertate:

A. Stagneaza in dezvoltare.

B. Se dezvolta rapid.

C. Atinge nivelul adultului.

85. Sistemul cardiovascular la pubertate:

A. Se dezvolta lent.

B. Se dezvolta rapid.

C. Stagneaza.

86. Aparatul respirator la pubertate:

A. Stagneaza.

B. Se dezvolta lent.

C. Se dezvolta intens

87. In etapa postpubertara dezvoltarea somatica:

A. Stagneaza.

B. Este lenta.

C. Se accelereaza.

Curs nr.4

1. Definitie: …. idee de baza a unei doctrine sau teze care structureaza si orienteaza o activitate de cunoastere sau de natura practica, din care deriva o serie de consecinte in planul actiunii si comportamentului (A. Nicu):

A. Finalitatea.

B. Principiul.

C. Obiectivul.

2. Definitie: Proces pedagogic desfasurat sistematic si continuu gradat de adaptarea organismului omenesc la eforturile fizice tehnico-tactice si psihice intense in scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice (Dictionarul terminologic – 1974).

A. Pregatirea fizica.

B. Lectia de antrenament.

C. Antrenamentul sportiv.

3. Prin procesul didactic cu care opereaza, antrenamentul sportiv prezinta componenta:

A. Sociologica.

B. Pedagogica.

C. Psihologica.

4. Prin efectele obiective in planul dezvoltarii functionale si al nivelului adaptativ al organismului uman, antrenamentul sportiv prezinta componenta:

A. Biologica.

B. Igienica.

C. Medicala.

5. Prin implicatiile caracteriale, morale, emotionale ale personalitatii sportivului, antrenamentul sportiv prezinta o componenta:

A. Etica.

B. Pedagogica.

C. Psihologica.

6. Prin raporturile si modul sportivului de integrare si omogenizare in mediul social, economic si cultural, antrenamentul sportiv prezinta o componenta:

A. Culturala.

B. Sociologica.

C. Economica.

7. Prin conditiile specifice de alimentatie, odihna, confort si de mediu ambiant in care sportivul se antreneaza si se reface, antrenamentul sportiv prezinta o componenta:

A. Igienica.

B. Fiziologica.

C. Ergonomica.

8. Prin idealurile de fairplay, de angajare totala si onesta in pregatire si concurs, de pace si prietenie cu tineretul de pretutindeni, antrenamentul sportiv prezinta o componenta:

A. Sociologica.

B. Patriotica.

C. Etica.

9. Prin frumusetea si rafinamentul gestului motric, prin complexitatea si armonia actiunilor motrice, prin extraordinarul si fascinantul spectacol provocat de concursul sportiv, antrenamentul sportiv are si o componenta:

A. Culturala.

B. Estetica.

C. Sociologica.

10. Caracteristica multifactoriala si interdisciplinara ale procesului de antrenament se manifesta prin:

A. Participarea alaturi de cuplul sportiv-antrenor si a altor oameni de stiinta.

B. Participarea fiintei umane in totalitatea sa.

C. Maximizarea performantelor sportive.

11. Caracterul praxiologic al procesului de antrenament reprezinta:

A. Posibilitatea de a influenta si modela constiinta individului.

B. Orientarea spre obtinerea celei mai mari eficiente.

C. Organizarea sa riguroasa.

12. Principiul general al accesibilitatii al antrenamentului sportiv se refera la:

A. Sportivii si antrenorii sa aiba acces la baza materiala.

B. Antrenamentul sportiv sa tina seama de particularitatile de varsta, sex si pregatire ale sportivilor.

C. Antrenorii si profesorii sa gaseasca formula cea mai eficienta de aplicare a metodelor si mijloacelor de antrenament.

13. Principiul continuitatii in antrenamentul sportiv se refera la:

A. Necesitatea programarii antrenamentului sportiv de-a lungul intregului an calendaristic, in fiecare lectie a ciclului saptamanal.

B. Necesitatea de a programa si participa la concursuri sau lectii concurs de-a lungul intregului an, in fiecare ciclu saptamanal.

C. Necesitatea de a mari treptat volumul si intensitatea efortului de-a lungul intregului an calendaristic.

14. Principiul periodizarii si structurii ciclice a efortului in antrenamentul sportiv se refera la:

A. Necesitatea programarii si sustinerii repetate a unui efort cu un volum si o intensitate uniform crescatoare, de-a lungul intregului an.

B. Necesitatea periodizarii si sustinerii repetate a unui efort cu un volum si o intensitate crescatoare in val (sau trepte).

C. Necesitatea programarii si sustinerii aceluiasi tip de efort (volum si intensitate constante) de-a lungul intregului an calendaristic.

15. Principiul participarii constiente a sportivului in cadrul procesului de antrenament implica:

A. Reglaj volitiv.

B. Reglaj afectiv.

C. Reglaj cognitiv.

16. Principiul sistematizarii mijloacelor in procesul de antrenament presupune:

A. A elabora un sistem cu toate mijloacele implicate in efortul de antrenament.

B. A elabora un sistem cu mijloacele care determina un progres real din partea sportivului.

C. A elabora un sistem cu mijloacele cele mai eficiente, individualizate pe fiecare sportiv in parte.

17. Principiul individualizarii in antrenamentul sportiv presupune:

A. Selectarea celor mai eficiente mijloace, in raport de pregatirea fiecarui sportiv.

B. Selectarea celor mai eficiente mijloace, in raport de situatia ivita pe teren (mijloace, conditii atmosferice, etc.).

C. Selectarea celor mai eficiente mijloace, in raport de situatia complexa intalnita in fiecare caz in parte.

18. Principiul insusirii temeinice in antrenamentul sportiv se refera la:

A. Asigurarea numarului de repetari necesare invatarii elementului tehnic preconizat.

B. Repetarea structurilor tehnice invatate in vederea consolidarii.

C. Individualizarea mijloacelor folosite.

19. Reactiile de adaptare ale organismului in cadrul procesului continuu de antrenament sunt:

A. Reactii imediate de adaptare.

B. Reactii tardive de adaptare.

C. Ambele tipuri de reactii la adaptare.

20. Perfectionarile morfofunctionale caracteristice sportivilor sunt modificari:

A. Ireversibile.

B. Reversibile si perfectibile.

C. Perfectibile.

21. Perfectionarile dobandite prin antrenament se pierd in lipsa excitantului specific, intr-un timp mai scurt decat cel necesar obtinerii lor de:

A. 3-4 ori.

B. 2 ori.

C. 6 ori.

22. Fibrele musculare in caz de imobilizare se atrofiaza dupa cum urmeaza:

A. Fibrele rosii se deterioreaza cel mai rapid.

B. Fibrele intermediare se deterioreaza primele.

C. Fibrele albe se deterioareaza mai rapid decat cele rosii.

23. Principiul solicitarilor optime si a cresterii in trepte a eforturilor se refera la:

A. Solicitarile trebuie sa fie in corelatie cu nivelul sportivului si in crestere continua.

B. Solicitari adecvate nivelului de pregatire, alternate cu momente de crestere, mentinere si scadere a parametrilor de efort.

C. Parametrii efortului trebuie sa fie corespunzatori cu modelul de antrenament si concurs.

24. Experienta practica recomanda schimbarea nivelului de solicitare dupa:

A. 3 luni.

B. 7 zile.

C. 4-6 saptamani.

25. Principiul prioritatii efortului specific competitional se refera la:

A. Necesitatea abordarii solicitarilor specifice eforturilor competitionale.

B. Abordarea in antrenament a structurilor tehnice specifice sportului sau probei la care participa sportivul.

C. Necesitatea dezvoltarii calitatilor motrice specifice competitiei.

26. Pragul anaerob in ceea ce priveste lactacidemia este de:

A. 2 mmol/l.

B. 4 mmol/l.

C. 6 mmol/l.

27. Enzimele care asigura descompunerea si resinteza acidului adenozintrifosforic si fosfocreatinei sunt activate prin contractii intense si de foarte scurta durata:

A. 6-16 sutimi de secunda.

B. 16-24 sutimi de secunda.

C. 24-36 sutimi de secunda.

28. Principiul pregatirii fizice multilaterale presupune:

A. Dezvoltarea celor patru calitati fizice de baza: forta, viteza, rezistenta si indemanarea.

B. Dezvoltarea armonioasa somatofunctionala a organismului.

C. Pregatirea tehnica in mai multe sporturi sau probe.

29. Sursele teoriei modelelor in antrenamentul sportiv sunt:

A. Regulamentele competitionale.

B. Stiintele biologice si psiho-pedagogice ce caracterizeaza natura umana.

C. Marea performanta, respectiv loturile sportive.

30. Obiectivizarea antrenamentului si concursului sportiv presupune:

A. Cunoasterea si stocarea datelor obiective ce definesc antrenamentul si concursul sportiv.

B. Cunoasterea si stocarea datelor ce privesc sportivul in efortul de antrenament si concurs.

C. Cunoasterea si stocarea datelor privitoare la tehnica de executie a structurii motrice specifice.

31. Evaluarea antrenamentului si concursului sportiv presupune:

A. A da valori parametrilor de efort din cadrul antrenamentului si concursului sportiv.

B. A da valori factorilor implicati in antrenament si concurs.

C. A da valori asupra adaptarii organismului la efortul de antrenament si concurs.

32. Care din urmatoarele informatii sunt de esenta metodologica:

A. Date biochimice.

B. Date privind procele nervoase.

C. Volumul si intensitatea efortului.

33. Care din urmatoarele informatii sunt de esenta pur biologica:

A. Densitatea efortului.

B. Valoarea dinamometrica a unui efort specific.

C. Valorile frecventei cardiace.

34. Retinerea informatiilor audio-vizuale creste procentual la:

A. 50%.

B.

C. 75%.

Curs nr.5

1. Posibilitatea de dirijare, de decizie si de optimizare a antrenamentului sportiv depinde in ultima instanta de inregistrarea continua a datelor, de prelucrarea lor imediata si de o interpretare corelata, analizata periodic. Datele sunt furnizate de:

A. Rationalizare

B. Obiectivizare

C. Planificare

2. Loturile asistate de brigazile multidisciplinare au permis inventarierea mijloacelor (exercitiilor) care intra in componenta antrenamentelor, prin operatia de:

A. Obiectivizare

B. Planificare

C. Rationalizare

3. Numarul mare de mijloace, ca orientare metodica, ce elogiaza bogatia continutului ca o conditie a reusitei si eficientei, este orientare a:

A. Trecutului

B. Prezentului

C. Viitorului

4. Selectia continua a mijloacelor cu eficienta cea mai mare in determinarea performantei sportive este apanajul:

A. Ciberneticii

B. Planificarii

C. Statisticii matematice

5. Indicatorul statistic care permite selectionarea celor mai eficiente mijloace, prin compararea datelor acestora vis-à-vis de performanta este:

A. Media aritmetica

B. Amplitudinea

C. Indicele de corelatie

6. Ramurile si probele sportive ale caror mijloace se preteaza, in exprimarea lor, la o expresie matematica temporala, au ca unitate de masura:

A. Secunde, minute, ore

B. Centimetrii, metrii, kilometrii

C. Grame, kilograme, tone

7. Ramurile si probele sportive ale caror mijloace se preteaza, in exprimarea lor, la o expresie matematica spatiala, au ca unitate de masura:

A. Secunde, minute, ore

B. Centimetrii, metrii, kilometrii

C. Grame, kilograme, tone

8. Ramurile si probele sportive ale caror mijloace se preteaza, in exprimarea lor, la o expresie matematica ponderala, au ca unitate de masura:

A. Secunde, minute, ore

B. Centimetrii, metrii, kilometrii

C. Grame, kilograme, tone

9. Pentru ramurile si probele aciclice (gimnastica) sau bazate pe „adversitate” directa (box, lupte, judo, scrima, jocuri sportive), standardizarea mijloacelor se realizeaza prin:

A. Coeficientul de solicitare si utilitate

B. Indicele de corelatie

C. Coeficientul de variabilitate

10. Canotajul este un sport din grupa eforturilor ciclice intr-un regim:

A. Aerob

B. Mixt (aerob-anaerob)

C. Anaerob

11. Urmatorul factor, determinant al performantei, este exprimat dimensional si cantitativ, relevand caracteristici spatiale:

A. Aptitudinea de coordonare

B. Capacitatea functionala

C. Aptitudinea somatica

12. Urmatorul factor, determinant al performantei, exprima indemanarea individului, capacitatea lui de sincronizare cu aspectele tehnice specifice sportului sau probei sportive:

A. Aptitudinea de coordonare

B. Capacitatea functionala

C. Aptitudinea somatica

13. Un factor de asemenea foarte important, ce asigura cresterea frecventei motrice pe seama intensitatii efortului, care directioneaza in principal efortul de adaptare pe plan biologic al organismului este:

A. Aptitudinea de coordonare

B. Capacitatea functionala

C. Aptitudinea somatica

14. Factorul decisiv in realizarea unor performante inalte in canotaj il constituie nivelul:

A. VO2 minim (ml/min.)

B. VO2 mediu (ml/min.)

C. VO2 maxim (ml/min.)

15. Energia anaeroba alactacida sustine efortul de competitie la canotaj:

A. In proportia cea mai mica intre 12-15%

B. In proportia cea mai mica intre 6-8%

C. In proportia cea mai mare intre 77-82%

16. Energia anaeroba lactacida sustine efortul de competitie la canotaj:

A. In proportie de 6-8%

B. In proportie de 12-15%

C. In proportie de 77-82%

17. Energia aeroba (oxidativa) sustine efortul de competitie la canotaj:

A. In proportia cea mai mica intre 6-8%

B. In proportia cea mai mare intre 60-75%

C. In proportia cea mai mare intre 77-82%

18. In canotaj, se poate conta, in medie, pe o crestere a energiei aerobe fata de disponibilitatile native ale sportivei/sportivului de cca.:

A.

B. 30-40%

C. 15%

19. In canotaj, se poate conta, in medie, pe o crestere a energiei anaerobe fata de disponibilitatile native ale sportivei/sportivului de cca.:

A. 40-70%

B. 30-40%

C.

20. Modelul VO2 max., procentul din VO2 max. ce poate fi mobilizat si durata mentinerii acestui nivel, greutatea corporala si masa activa sunt factori ce determina eficient productivitatea:

A. Anaeroba

B. Aeroba

C. Mixta

21. Pentru elaborarea cu eficienta maxima a unui antrenament intensiv este necesar sa se plece de la urmatoarele:

A. Cunoasterea efectelor cumulative determinate care stau la baza performantei mondiale, nivelul acestora si raporturile cantitative dintre ele.

B. Cunoasterea dinamicii procesului propus a fi realizat cu metodologia utilizata, a fiecarui efect cumulat in parte pana la care cresterea devine nesemnificativa.

C. Ambele premise expuse mai sus.

22. Efectele cumulative urmarite prin antrenamente vizeaza la canotaj, in ordine, urmatoarele:

A. Cresterea posibilitatilor si randamentului metabolismului energetic aerob, mixt, anaerob, a tuturor tipurilor de surse energetice.

B. Cresterea posibilitatilor si randamentului metabolismului energetic anaerob, mixt, aerob, a tuturor tipurilor de surse energetice.

C. Cresterea posibilitatilor si randamentului metabolismului energetic a tuturor tipurilor de surse.

23. La canotaj, mijloacele de antrenament de vaslit reprezinta anual:

A. 40%

B. 60%

C.

24. La canotaj, mijloacele de antrenament pe uscat reprezinta anual:

A. 20%

B.

C. 40%

25. Specialistii romani au optat la canotaj pentru o scara de intensitate a mijloacelor pe:

A. 4 trepte

B. 5 trepte

C. 6 trepte

26. In sporturile aciclice pentru analiza mijloacelor tehnice este absolut necesara:

A. Inregistrarea manuala a datelor.

B. Filmarea actiunii motrice.

C. Imbinarea ambelor tehnici de inregistrare.

27. Imbinarea tehnicii manuale cu cele automate determina culegerea datelor privind:

A. Mijloacele tehnice folosite de sportiv si de adversar.

B. Arbitrajul.

C. Ansamblul mijloacelor tehnice, tactice, fizice etc. din cadrul competitiei specifice.

28. La fotbal, timpul asa-zis „mort” din joc reprezinta cca.:

A. 25 min.

B. 35 min.

C. 40 min.

29. Inventarul mijloacelor (exercitiilor) din cadrul modelului de antrenament a compus:

A. Continutul antrenamentelor

B. Continutul concursurilor

C. Continutul antrenamentelor si al concursurilor

30. Inventarul mijloacelor a fost supus analizei statistico-matematice si a indicat o relatie:

A. Directa si indirecta cu concursul si performanta acestuia.

B. Inexistenta cu concursul si performanta acestuia.

C. Ambele relatii discutate mai sus.

31. Definitie: …… inseamna operatia de tipizare a mijloacelor, lectiilor si ciclurilor saptamanale, ca urmare a cunoasterii valorilor biologice, biomecanice si metodologice, precum si a efectelor lor stabile in economia ciclului anual de pregatire, in vederea aplicarii lor cu eficienta maxima (printr-o solicitare compatibila cu cea a concursului) (A. Nicu):

A. Sistematizarea

B. Standardizarea

C. Planificarea

32. Tendinta uniformizarii mijloacelor este contracarata prin tratarea lor diferentiata din punct de vedere:

A. Tehnologic

B. Programatic

C. Metodologic

33. Cunoasterea valorilor investite in antrenament, economisirea energiei umane, a timpului in favoarea performantei, precum si selectionarea celor mai adecvate si valide mijloace constituie motivul si totodata efectul:

A. Rationalizarii

B. Sistematizarii

C. Algoritmizarii

34. Dintre cei 100 indicatori care s-au pastrat la canotaj in cadrul modelului, cei cu profil metodologic reprezinta:

A. 40-50%

B.

C. 60-70%

35. Dintre cei 100 indicatori care s-au pastrat la canotaj in cadrul modelului, cei cu profil biologic-psihologic reprezinta:

A.

B. 50-60%

C. 60-70%

36. Indicatorii cantitativi spatiali din cadrul modelului cuprind:

A. Mijloace tehnice (de structura)

B. Mijloace de solicitare (de pregatire fizica speciala)

C. Ambele tipuri de mijloace

37. Indicatorii cantitativi de organizare din cadrul modelului cuprind:

A. Incadrarea in timp a volumului mijloacelor folosite

B. Numarul mijloacelor folosite

C. Ambele variante

38. Indicatorii calitativi ai modelului rezulta din:

A. Proportiile diferitelor tipuri de efort

B. Evaluarea eficientei procesului de antrenament

C. Din ambele analize

39. Gradul de complexitate a modelului de antrenament rezulta implicit din complexitatea ramurii sau probei de sport exprimata in concurs intr-un raport:

A. Invers proportional

B. Direct proportional

C. Indiferent

40. Modelul va fi elaborat tinandu-se cont si de:

A. Valorile realizate in ciclurile precedente

B. Valorile preconizate a fi indeplinite, fara alta influenta

C. Nivelul realizat, fara alta influenta

Curs nr.6

1. Cotele de progres ale performantei din concursuri determina cresterea valorica a indicatorilor modelului de antrenament. Este vorba despre:

A. Concursuri de orice nivel

B. Concursuri majore

C. Concursuri de nivel national

2. Una din metodele moderne de a prognoza valoarea rezultatului sportiv il constituie calculul:

A. Regresiei

B. Coeficientului de corelatie

C. Mediei aritmetice

3. Prognoza performantei are doua planuri: prognoza rezultatului sportiv si:

A. Prognoza caracteristicilor morfofunctionale ale sportivului

B. Prognoza calitatilor motrice ale sportivului

C. Prognoza dinamicii locului ocupat

4. Aspectele caracteristice tehnico-tactice si fizice ale sportivului, evidentiate in timpul competitiei sunt relevate de:

A. Graficul de joc

B. Graficul de concurs

C. Graficul de cursa

5. Analiza temporala si spatiala a parcursului      din cadrul probei este ilustrata sugestiv de:

A. Graficul de joc

B. Graficul de concurs

C. Graficul de cursa

6. In cadrul sporturilor de echipa, eficienta apare din eforturile insumate ale fiecarui individ in parte, si sunt obiectivizate prin:

A. Graficul de joc

B. Graficul de concurs

C. Graficul de cursa

7. Aspectele medico-biologice ale competitiei se refera la:

A. Efortul fizic din timpul competitiei

B. Particularitatile medico-biologice ale concurentilor

C. Ambele variante enumerate mai sus

8. Eforturile prestate pe baza energiei eliberate prin procese biochimice in care nu intervine O2 intra in categoria eforturilor:

A. Aerobe

B. Anaerobe

C. Mixte

9. Daca energia rezulta din descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP) si a fosfocreatinei (PC), eforturile poarta numele de:

A. Eforturi anaerobe alactacide

B. Eforturi anaerobe lactacide

C. Eforturi aerobe

10. In cazul in care energia provine din descompunerea glicogenului (glicoliza anaeroba), eforturile se numesc:

A. Eforturi anaerobe alactacide

B. Eforturi anaerobe lactacide

C. Eforturi aerobe

11. Efortul anaerob alactacid dureaza:

A. Pana la 1 minut

B. 10-20 secunde

C. 5-7 secunde

12. In categoria eforturilor anaerobe alactacide se incadreaza eforturile din competitiile:

A. Haltere, aruncarile si sariturile din atletism

B. Jocurile sportive

C. Canotaj, gimnastica

13. Factorul biologic limitativ in eforturile anaerobe alactacide este reprezentat de:

A. Acumularea de acid lactic

B. Sistemul neuromuscular

C. Capacitatea organismului de a suporta datoria de O2

14. Indicele Quetelet reprezinta:

A. Numarul de centimetrii ai taliei pe gramul corporal

B. Numarul de grame corporale pe centimetrul taliei

C. Raportul dintre anvergura si talie

15. Componenta musculara a sistemului neuromuscular in eforturile anaerobe alactacide este cea mai dezvoltata la:

A. Halterofili

B. Atleti

C. Canotori

16. Puterea absoluta (maxima) anaeroba, la persoanele neantrenate creste de la 7 la 21 ani, obtinandu-se valoarea maxima in medie la:

A. 17 ani baietii si 14 ani fetele

B. 21 ani baietii si 18 ani fetele

C. 18 ani baietii si 15 ani fetele

17. Eforturile competitionale de tip anaerob lactacid au o intensitate submaxima si durata cuprinsa intre:

A. 5-7 secunde si 50-60 secunde

B. 20 secunde si 60 secunde

C. 1 minut si 3 minute

18. Cresterea cantitativa a enzimelor din fibra musculara este caracteristica sportivilor care depun efort:

A. Anaerob alactacid

B. Anaerob lactacid

C. Aerob

19. Factorii biologici limitativi ai performantelor in efortul de tip anaerob lactacid, se maturizeaza dupa varsta de:

A. 20 ani baieti si 18 ani fete

B. 19 ani baieti si 17 ani fete

C. 18 ani baieti si 16 ani fete

20. Eforturile prestate pe baza energiei eliberate prin procese biochimice in care intervine O2 intra in categoria eforturilor:

A. Aerobe

B. Anaerobe

C. Mixte

21. Dupa o perioada de adaptare de 3-5 minute si daca se inregistreaza un consum de O2 constant, efortul aerob se numeste:

A. Stare stabila

B. Stare stabila adevarata

C. Stare stabila aparenta

22. Intensitatea efortului aerob din starea stabila adevarata nu depaseste:

A. 30% din VO2 max.

B. 50% din VO2 max.

C. 70% din VO2 max.

23. Energia necesara sustinerii eforturilor de tip aerob stare stabila se elibereaza prin descompunerea:

A. ATP si PC

B. Glicogenului

C. Glicogenului si acizilor grasi

24. Datorita caracteristicilor efortului aerob stare stabila, specialistii au atras atentia ca rezultatele cele mai bune se obtin:

A. Sub 20 de ani

B. Intre 20 si 30 ani

C. Peste 30 de ani



25. In eforturile competitionale aerobe in stare stabila aparenta, consumul de O2 nu poate egala necesarul de O2 sustinerii travaliului respectiv iar intensitatea oscileaza intre:

A. 30-50% din VO2 max.

B. 50-85% din VO2 max.

C. 40-60% din VO2 max.

26. Eforturile competitionale aerobe in stare stabila aparenta nu pot depasi cca.:

A. 60 minute

B. 30 minute

C. 120 minute

27. Dintre multiplii factori care conditioneaza absorbtia si transportul de O2 la omul sanatos, pe primul plan se situeaza:

A. Plamanii

B. Inima

C. Vasele de sange, mai ales capilarele

28. Sportivii antrenati in eforturi aerobe stare stabila aparenta au cordul:

A. La fel de dezvoltat cu cel al nesportivilor

B. Mai putin dezvoltat decat al nesportivilor

C. Mai dezvoltat decat al nesportivilor

29. Eforturile mixte de intensitate relativ constanta dureaza la sporturile ciclice intre:

A. 1-5 minute

B. 1-3 minute

C. 1-2 minute

30. Solicitarile din ce in ce mai mari din antrenamente si concursuri, eventuala schimbarea a caracterului efortului, imbunatatirea selectiei si metodicii de antrenament au fost necesare datorita:

A. Cresterii performantelor

B. Modificarii regulamentelor

C. Accelerarii dezvoltarii morfofunctionale

31. Adaptarea medico-biologica aparuta o data cu modificarile punctajelor la gimnastica, a reprizelor diferitelor meciuri de box, lupte, aparitiei a noi materiale mai performante, etc. a fost necesara datorita:

A. Cresterii performantelor

B. Modificarii regulamentelor

C. Accelerarii dezvoltarii morfofunctionale

32. Definitie: …..ansamblu de indicatori diferentiati ca profil (prognoza dinamicii performantei, particularitatile motrice si biologice ale graficului de cursa si de joc considerate etalon), ale caror valori conditionate reciproc esentializeaza structura concursului urmator, evidentiindu-i elementele hotaratoare pentru castigarea lui (A. Nicu).

A. Model de antrenament

B. Model de pregatire

C. Model de concurs

33. Varsta campionului la gimnastica feminina si inotul feminin este in medie:

A. Sub 20 ani

B. Intre 20 si 25 de ani

C. Peste 25 de ani

34. Varsta campionului la calarie, tir si yahting este in medie:

A. Intre 20 si 25 de ani

B. Intre 25 si 30 de ani

C. Peste 30 de ani

35. Varsta optima a performantelor inalte la poliatloane si jocuri este in medie:

A. Intre 20 si 25 de ani

B. Intre 25 si 30 de ani

C. Peste 30 de ani

36. Campionii Olimpici au media varstei:

A. Intre 20 si 25 de ani

B. Intre 25 si 30 de ani

C. Peste 30 de ani

37. Dupa unii autori, baschetbalistul si canotorul fac parte din categoria tipului constitutional longilin sau:

A. Endomorf

B. Mezomorf

C. Ectomorf

38. Inaltimea corpului, anvergura dimensionala a diferitelor segmente corporale, proportiile si forma lor, greutatea, compozitia chimica tisulara, fac parte din:

A. Parametrii fiziologici

B. Parametrii morfologici

C. Parametrii biochimici

39. Forta diferitelor grupe musculare, acuitatea organelor de simt, caracteristicile sistemului nervos, tipologia endocrina, etc, fac parte din:

A. Parametrii fiziologici

B. Parametrii morfologici

C. Parametrii biochimici

40. Structura si functia ariilor senzitiva si motorie a scoartei cerebrale se maturizeaza in jurul varstei de:

A. 12-13 ani

B. 14-15 ani

C. 16-18 ani

41. Capacitatea analizatorului kinestezic de a aprecia spatiul si timpul se perfectioneaza cu varsta si atinge nivelul adultului la:

A. 10-12 ani

B. 13-14 ani

C. 16-18 ani

42. Varsta performantei maxime astazi, fata de cea de acum cateva decenii este:

A. Mai mare

B. Mai mica

C. Aceeasi

43. Varsta biologica la gimnaste, inotatoare si patinatoare de performanta vis-à-vis de varsta cronologica este:

A. Mai mica

B. Mai mare

C. Aceeasi

44. Definitie: ….. este o stare de echilibru intre fortele organismului si solicitarile diverse carora sportivul trebuie sa le faca fata, o stare de bine fizic, psihic si social al individului.

A. Homeostazia

B. Starea de sanatate

C. Forma sportiva

45. Sistemul cardiovascular prezinta cele mai mari modificari functionale in cazul sportivilor ce practica eforturi:

A. Anaerobe

B. Mixte

C. Aerobe

46. Valorile cele mai ridicate ale puterii anaerobe maxime absolute le constatam la:

A. Saritorii si alergatorii de sprint din atletism

B. Aruncatorii din atletism si halterofili

C. Alergatorii de semifond si fond

47. Valorile cele mai ridicate ale puterii anaerobe maxime relative le constatam la:

A. Saritorii si alergatorii de sprint din atletism

B. Aruncatorii din atletism si halterofili

C. Alergatorii de semifond si fond

48. Valorile cele mai ridicate ale VO2 max. le constatam la:

A. Alergatorii de semifond si fond

B. Schiori

C. Canotori

49. Valorile cele mai ridicate ale VO2 max./kg.corp le constatam la:

A. Alergatorii de semifond si fond

B. Schiori

C. Canotori

50. Unul din factorii hotaratori ai performantei, care contureaza modelul campionului, il constituie capacitatea psihica a sportivului, ea insasi rezultanta a:

A. Factorilor genetici, biologici si psihici

B. Factorilor educationali si social-politici

C. Combinarii factorilor de mai sus

Curs nr.7

1. Invatarea umana este prin esenta ei:

A. Automata

B. Autoreglabila

C. Reglabila

2. Principiul conducerii procesului de invatamant printr-o relatie reactiva presupune:

A. Excluderea relatiei urmatoare, daca precedenta nu a fost condusa cu exactitate.

B. Desfasurarea relatiei urmatoare, indiferent daca precedenta a fost sau nu condusa cu exactitate.

C. Excluderea relatiei urmatoare, daca precedenta a fost condusa cu exactitate.

3. Actul de conducere si control in instruirea programata, presupune reglarea prin intermediul unor:

A. Conexiuni directe

B. Conexuni indirecte

C. Conexiuni inverse

4. Raportul predare-invatare poate si trebuie sa devina un proces de:

A. Reglare continua

B. Reglare in salturi

C. Reglare unica

5. Pentru ca raportul predare-invatare sa devina un proces de reglare continua, trebuie ca modelul de invatare (de antrenament in cazul nostru), sa permita desfacerea valorilor globale ale indicatorilor in toate elementele componente compatibile, deci sa se respecte principiul:

A. Sistematizarii

B. Algoritmizarii

C. Rationalizarii

6. Modelul de antrenament reprezinta in cadrul procesului didactic integral, dintr-un ciclu anual:

A. Ipostaza statica

B. Ipostaza dinamica

C. Ipostaza reglatorie

7. Programarea antrenamentului sportiv reprezinta in cadrul procesului didactic integral, dintr-un ciclu anual:

A. Ipostaza statica

B. Ipostaza dinamica

C. Ipostaza reglatorie

8. Existenta si perfectionarea continua a sistemului probelor si normelor de control asigura o informare curenta asupra progreselor inregistrate, care isi gasesc expresia in cresterea valorica a indicatorilor umani. Acesta reprezinta instrumentul prin care se evidentiaza urmatoarea regula fundamentala a programarii:

A. Regula participarii active, constiente si deliberate

B. Regula ritmului individual de insusire

C. Regula verificarii si intaririi efectelor

9. Regula fundamentala a programarii ce scoate in evidenta rolul si importanta principiului individualizarii antrenamentului sportiv este:

A. Regula participarii active, constiente si deliberate

B. Regula ritmului individual de insusire

C. Regula verificarii si intaririi efectelor

10. Regula fundamentala a programarii ce atrage atentia asupra faptului ca fiecare pas cuprinde atat o informatie, cat si o aplicatie privind abordarea fractionata, intr-un mod riguros, a valorilor programarii modelului de antrenament este:

A. Regula participarii active, constiente si deliberate

B. Regula ritmului individual de insusire

C. Regula verificarii si intaririi efectelor

11. Parametrii esentiali ai efortului de care depinde influenta acestuia asupra diferitelor organe si sisteme ale corpului omenesc si prin aceasta asupra celor doua tipuri ale capacitatii de efort sunt:

A. Volumul si intensitatea

B. Durata, densitatea si complexitatea

C. Toti parametrii efortului specificati mai sus

12. Cantitatea totala de lucru mecanic efectuat reprezinta:

A. Volumul efortului

B. Intensitatea efortului

C. Densitatea efortului

13. In cadrul formulei de determinare directa a volumului efortului

Lm = mgh, Lm reprezinta:

A. Lungimea exprimata in metrii

B. Lucrul mecanic

C. Lungimea maxima

14. In cadrul formulei de determinare directa a volumului efortului

Lm = mgh, m reprezinta:

A. Masa obiectului sau a individului

B. Greutatea obiectului sau a individului

C. Lungimea sau distanta parcursa exprimata in metrii

15. In cadrul formulei de determinare directa a volumului efortului

Lm = mgh, g reprezinta:

A. Greutatea obiectului sau a individului

B. Masa obiectului sau a individului

C. Acceleratia gravitationala

16. In cadrul formulei de determinare directa a volumului efortului

Lm = mgh, h reprezinta:

A. Inaltimea obiectului sau a individului

B. Distanta parcursa de obiect sau de individ

C. Acceleratia gravitationala

17. Determinare volumului efortului prin inregistrarea continua a consumului de O2 este o metoda de masurare:

A. Directa

B. Indirecta

C. Ambele

18. Exprimarea volumului efortului prin suma distantelor parcurse este o caracteristica a urmatoarelor sporturi si probe:

A. Lupte greco-romane, box, judo

B. Gimnastica, haltere

C. Alergari, ciclism, sporturi nautice, schi

19. Exprimarea volumului efortului prin suma executiilor tehnico-tactice este o caracteristica a urmatoarelor sporturi si probe:

A. Jocuri sportive

B. Gimnastica, haltere

C. Alergari, ciclism, sporturi nautice, schi

20. Exprimarea volumului efortului prin suma actiunilor efectuate este o caracteristica a urmatoarelor sporturi si probe:

A. Lupte greco-romane, box, judo

B. Gimnastica, haltere

C. Alergari, ciclism, sporturi nautice, schi

21. Exprimarea volumului efortului prin suma actiunilor partiale sau integrale este o caracteristica a urmatoarelor sporturi si probe:

A. Lupte greco-romane, box, judo

B. Gimnastica

C. Alergari, ciclism, sporturi nautice, schi

22. Exprimarea volumului efortului prin suma repetarilor exercitiilor este o caracteristica a urmatoarelor sporturi si probe:

A. Lupte greco-romane, box, judo

B. Haltere

C. Alergari, ciclism, sporturi nautice, schi

23. Crestea volumului de efort din antrenament coreleaza eficient cu cresterea capacitatii aerobe:

A. Totdeauna

B. Numai dupa ce a fost aplicat timp indelungat

C. Numai la aplicarea lui initiala, in primii ani de efort aerob

24. Cresterea volumului de efort din antrenament pe baza scaderii intensitatii duce la:

A. Cresterea nesemnificativa a capacitatii de efort aerob

B. Cresterea semnificativa a capacitatii de efort aerob

C. Cresterea semnificativa a capacitatii de efort la incepatori

25. Volumul efortului de antrenament din eforturile anaerobe, comparativ cu cel din eforturile aerobe este:

A. Mai mic

B. Mai mare

C. Acelasi

28. Sistemul neuromuscular – factor limitativ al puterii anaerobe – are, la sportivii de performanta, dimensiuni cu atat mai reduse si o capacitate functionala cu atat mai scazuta cu cat volumul de efort din antrenamente si competitii este:

A. Mai mic

B. Mai mare

C. Pastrat in limitele obisnuite

29. La alergatori, pe masura ce se mareste distanta de concurs, indicele Quetelet:

A. Se mareste

B. Ramane acelasi

C. Scade

30. Puterea anaeroba maxima la fondisti in raport cu persoanele neantrenate este:

A. Mai mare

B. Mai mica

C. Aceeasi

31. Prin cantitatea de efort (lucru mecanic) efectuat intr-o unitate de timp se intelege:

A. Intensitatea efortului

B. Volumul efortului

C. Duritatea efortului

32. Termenul de putere din fizica este sinonim cu urmatorul parametru al efortului:

A. Densitatea efortului

B. Duritatea efortului

C. Intensitatea efortului

33. In sporturi si probe precum: alergari, ciclism, inot, sporturi nautice, schi fond, patinaj viteza, intensitatea efortului se exprima prin:

A. Tempoul de lucru

B. Viteza de deplasare

C. Numarul de exercitii in unitatea de timp

34. In sporturi si probe precum: lupte greco-romane si libere, judo, box, scrima, intensitatea efortului se exprima prin:

A. Tempoul de lucru

B. Viteza de deplasare

C. Numarul de exercitii in unitatea de timp

35. In sporturi precum: jocurile sportive, intensitatea efortului se exprima prin:

A. Tempoul de lucru

B. Viteza de deplasare

C. Numarul de executii tehnice sau tactice in unitatea de timp

36. In sporturi precum: gimnastica, patinaj artistic, intensitatea efortului se exprima prin:

A. Tempoul de lucru

B. Viteza de deplasare

C. Numarul de exercitii in unitatea de timp

37. Intre cresterea intensitatii efortului si cresterea consumului de O2 masurat in stare stabila s-a constat:

A. Corelatie negativa

B. Corelatie pozitiva

C. Lipsa de corelatie

38. Exista, de asemenea, o corelatie intre solicitarea inimii si intensitatea efortului in cazurile in care acesta determina cresteri ale frecventei cardiace (FC) intre:

A. 100-120 pulsatii/min.

B. 120-180 pulsatii/min.

C. 180-200 pulsatii/min.

39. Valoarea frecventei cardiace (FC), la o anumita treapta a intensitatii:

A. Este mai mare la persoanele neantrenate

B. Este aceeasi pentru toate persoanele

C. Nu este aceeasi pentru toate persoanele

40. Calea optima de crestere a solicitarii organismului intr-o lectie de antrenament se realizeaza prin:

A. Ridicarea intensitatii de lucru

B. Cresterea volumului de lucru

C. Ambele variante

41. Pentru aceeasi treapta a intensitatii efortului, nivelul de solicitare a organismului se situeaza cu atat mai sus cu cat capacitatea de efort:

A. Este mai mare

B. Este mai mica

C. Ramane constanta in timp

42. Intensitatea solicitarii se masoara prin diferite valori:

A. Motrice

B. Morfologice

C. Functionale

43. Dupa O.P. Astrand si K. Rodhal, cand frecventa cardiaca (FC) se ridica la 128 pulsatii/min. la barbati si 138 pulsatii/min. la femei, efortul reprezinta:

A. 50% din VO2 max. al subiectului

B. 60% din VO2 max. al subiectului

C. 70% din VO2 max. al subiectului

44. Dupa O.P. Astrand si K. Rodhal, cand efortul reprezinta 70% din VO2 max. al subiectului, frecventa cardiaca in efort se ridica la:

A. 128 pulsatii/min. la barbati si 138 pulsatii/min. la femei

B. 154 pulsatii/min. la barbati si 168 pulsatii/min. la femei

C. 170 pulsatii/min. la barbati si 180 pulsatii/min. la femei

45. Cifrele cuprinse intre 160 si 170/180 pulsatii/min. la barbati si 170-180 (190) pulsatii/min. la femei sunt considerate de cei mai multi autori ca reprezentand limita de solicitare compatibila cu prestarea efortului in conditii de:

A. Anaerobioza alactacida

B. Aerobioza stare stabila reala

C. Aerobioza stare stabila aparenta

46. Intre intensitatea solicitarii din antrenament si intensitatea solicitarii din concurs trebuie sa existe:

A. Corelatie pozitiva

B. Corelatie negativa

C. Lipsa de corelatie

47. Perioada de timp in care organismul presteaza un anumit efort, masurata prin unitati temporale, cronometrandu-se efectiv timpul de lucru intelegem:

A. Volumul efortului

B. Durata efortului

C. Densitatea efortului

48. Durata efortului in raport cu durata unei lectii de antrenament sau competitie:

A. Este aceeasi

B. Este mai mare

C. Este mai mica

49. Durata efortului in lectiile de antrenament egale ca timp de desfasurare cu predominanta anaeroba vis-à-vis de cele in care energia se elibereaza aerob:

A. Este aceeasi

B. Este mai mare

C. Este mai mica

50. Pe masura prelungirii duratei efortului in conditiile in care ceilalti parametrii raman constanti, solicitarea organismului:

A. Creste

B. Scade

C. Ramane constanta

51. Eforturile cu durata de cca. 3 min., daca au intensitate adecvata cresterii capacitatii de efort a organismului, necesita un consum de O2:

A. Mediu

B. Apropiat de nivelul maxim

C. Minim

52. Dupa Astrand si Rodhal, durata de cca. 3 min. reprezinta durata optima a efortului ce trebuie repetat pentru a solicita la maximum sistemul de transport al O2 si este folosita in:

A. Antrenamentul cu repetari

B. Antrenamentul cu efort continuu

C. Antrenamentul cu intervale

53. Cele mai mari cresteri ale fortei musculare s-au obtinut prin contractii cu intensitate maxima, a caror durata raportata procentual la timpul cat putea fi mentinuta contractia respectiva era egala cu:

A.

B. 50%

C. 70%

54. In procesul de antrenament, raportul dintre durata efortului si durata pauzei ce urmeaza dupa acesta reprezinta:

A. Intensitatea efortului

B. Densitatea efortului

C. Complexitatea efortului

55. In lectia de antrenament, daca ceilalti parametrii ai efortului raman constanti si densitatea efortului creste:

A. Solicitarea organismului scade

B. Solicitarea organismului ramane constanta

C. Solicitarea organismului creste

56. Metodica actuala de antrenament preconizeaza pentru cresterea capacitatii de efort, in toate ramurile de sport:

A. Lectii zilnice de antrenament si adeseori mai multe sedinte pe zi

B. Alternarea zilelor de antrenament cu zile de pauza

C. Lectii zilnice de antrenament cu o singura sedinta pe zi

57. Numarul de actiuni motrice efectuate simultan in timpul unei activitati motrice si structurile lor biomecanice reprezinta:

A. Densitatea efortului

B. Duritatea efortului

C. Complexitatea efortului

58. In activitatile motrice complexe o contributie mai importanta o are:

A. Aparatul locomotor

B. Sistemul nervos central

C. Sisemul cardiovascular

59. Oboseala musculara locala produsa prin eforturi cu acelasi volum, intensitate, durata si densitate:

A. Este aceeasi in eforturile complexe cat si in cele simple

B. Este mai mare in eforturile complexe decat in cele simple

C. Este mai mica in eforturile complexe decat in cele simple

60. Complexitatea efortului determina solicitarea organismului, influenta acesteia asupra organelor limitative ale capacitatii de efort aerob si anaerob, comparativ cu a celorlalti parametrii ai efortului este:

A. Nesemnificativa

B. Egala

C. Semnificativa

Curs nr.8

1. Enunt: Acest factor asigura fondul energetic al performantei, stimuland cresterea indicilor functionali si morfologici si, in consecinta, a calitatilor motrice, deci sporirea capacitatii generale de efort a organismului:

A. Factorul pregatirii tehnice

B. Factorul pregatirii fizice

C. Factorul pregatirii tactice

2. Mijloacele care compun acest factor al pregatirii fizice, izvorasc preponderent din atletism, gimnastica, schi, haltere, inot si jocuri sportive. Ele sunt:

A. Mijloace diversificate structural

B. Mijloace specifice competitiei respective

C. Mijloace complementare

3. Pregatirea fizica a sportivului in antrenamentul modern trebuie sa conduca la sporirea:

A. Tuturor resurselor energetice

B. Energiei deficitare

C. Energiei specifice concursului

4. Valorificarea exercitiilor destinate pregatirii fizice, comparativ cu cele destinate pregatirii tehnice si tactice se realizeaza prin:

A. Metode multiple si incomparabil mai variate

B. Metoda unica si mijloace variate

C. Metode multiple si mijloace mai putin variate

5. Enunt: Acest factor este reprezentat de ansamblul mijloacelor cu o structura identica sau apropiata de actiunile (gesturile) motrice prevazute de regulamentul de concurs, prin care sportivul sau echipajul, insusindu-si-le, concretizeaza performanta diferentiata specific.

A. Factorul pregatirii fizice

B. Factorul pregatirii tehnice

C. Factorul pregatirii teoretice

6. Enunt: Structuri fundamentale prin care se obtine performanta, cele care compun tesatura concursului si constituie obiectul principal al procesului de invatare si perfectionare:

A. Procedee tehnice

B. Structuri tehnice

C. Elemente tehnice

7. Enunt: Actiuni motrice concrete prin care elementul tehnic se valorifica in desfasurarea jocului:

A. Procedee tehnice

B. Structuri tehnice

C. Sisteme tehnice

8. Enunt: Maniera proprie a unui sportiv de a efectua un procedeu tehnic sau altul constituie:

A. Structura tehnica

B. Stilul tehnic

C. Element tehnic

9. In toata evolutia de mai bine de un secol a ramurilor de sport, elementele tehnice au ramas aproximativ aceleasi, cu exceptia celor din:

A. Gimnastica, sarituri in apa si patinaj artistic

B.Atletism, haltere si jocuri sportive

C. Schi, atletism si jocuri sportive

10. Lungimea parghiilor, numarul si calitatea fibrelor musculare, deschiderea unghiurilor de executie, amplitudinea, directia, forta, viteza de executie si puterea, ca si planurile si axele de realizare in raport cu centrul de greutate corporala, cu forta gravitationala etc., ce intereseaza performanta determina:

A. Acuratetea procedeelor tehnice

B. Estetica procedeelor tehnice

C. Eficienta procedeelor tehnice

11. Metoda de inregistrarea actelor motrice ale sportivului cu ajutorul unor aparate de filmare ultrarapide este:

A. Metoda stereografiei

B. Metoda cinematografica

C. Metoda accelografiei

12. Metoda de inregistrare a tehnicii sportive cu ajutorul a doua camere de videocaptare cu semnale infrarosii este:

A. Metoda stereografiei

B. Metoda cinematografica

C. Metoda accelografiei

13. Metoda ce permite inregistrarea modificarilor in intensitate a fortei cu ajutorul dispozitivului de reglare a tensiunii (tensoplatform), al dispozitivului de urmarire (tensotractor) si al unor senzori special adaptati telemetric la echipamentul sportivului este:

A. Metoda goniografiei

B. Metoda dinamografiei

C. Metoda electromiografiei

14. Metoda ce ajuta la determinarea capacitatii de mentinere a echilibrului in diferite conditii este:

A. Metoda goniografiei

B. Metoda dinamografiei

C. Metoda statikinezimetriei

15. Metoda ce asigura inregistrarea modificarilor in intensitate a acceleratiilor punctelor reale ale aparatului locomotor al sportivului este:

A. Metoda accelografiei

B. Metoda dinamografiei

C. Metoda statikinezimetriei

16. Urmatoarea metoda se bazeaza pe inregistrarea biocurentilor in muschii care efectueaza un lucru mecanic:

A. Metoda statikinezimetriei

B. Metoda electromiografiei

C. Metoda goniografiei

17. Urmatoarea metoda permite inregistrarea variatiilor unghiului intre doua puncte ale corpului in cursul miscarii lui, cu ajutorul unor senzori atasati in proiectia corpului articulatiei:

A. Metoda statikinezimetriei

B. Metoda electromiografiei

C. Metoda goniografiei

18. Analizele biomecanice ale tehnicii sportive nu trebuie sa fie tributare:

A. Modelelor din fizica si din disciplinele inrudite

B. Legilor mecanicii si masuratorilor „oarbe”

C. Ambelor variante de mai sus

19. Analiza biomecanica ce determina baza de sustinere a corpului, pozitia diferitelor segmente unul fata de celalalt, fortele exterioare ce trebuie invinse se numeste:

A. Analiza mecanica descriptiva

B. Analiza mecanica critica

C. Analiza mecanica predictiva

20. Analiza mecanica ce evidentiaza abaterile de la legitatile biomecanice, care se repercuteaza nefavorabil asupra actului sau actiunii motrice (procedeului tehnic) este:

A. Analiza mecanica descriptiva

B. Analiza mecanica critica

C. Analiza mecanica predictiva

21. Etapa ce se refera pe de o parte, la actiunile motrice impuse de fortele exterioare si de mentinerea echilibrului este:

A. Analiza mecanica

B. Analiza musculara

C. Analiza functionala

22. Analiza ce dezvaluie modul de participare a celorlalte sisteme si aparate in afara celui locomotor, in conditiile efectuarii unui procedeu tehnic este:

A. Analiza morfologica

B. Analiza teoretica

C. Analiza functionala

23. Analiza biomecanica este prezenta:

A. In momentul selectiei primare

B. In momentul selectiei finale

C. In toate etapele selectiei

24. Metoda de insusire si perfectionare a elemetelor tehnice asambleaza atat componentele biologica, psihologica si biomecanica, cat si pe cea:

A. Pedagogica

B. Pedagogica si didactica

C. Didactica

25. Schema insusirii tehnicii sportive, presupune parcurgerea urmatoarelor etape, in ordine:

A. Reprezentare motrica, pricepere motrica, deprindere motrica

B. Pricepere motrica, reprezentare motrica, deprindere motrica

C. Reprezentare motrica, deprindere motrica, pricepere motrica

26. Corectitudinea unui act motric efectuat pentru prima data este cu atat mai mica cu cat:

A. Scade gradul sau de complexitate

B. Creste gradul sau de complexitate

C. Scade gradul sau de dificultate

27. Repetarea continua si multipla intareste legaturile nervoase, indispensabile formarii stereotipurilor dinamice. In aceasta consta esenta transformarii:

A. Priceperii motrice in reprezentare motrica

B. Reprezentarii motrice in deprindere motrica

C. Priceperii motrice in deprindere motrica

28. Primul sistem de semnalizare al omului este:

A. Informatia receptionata prin intermediul analizatorilor

B. Informatia receptionata prin intermediul limbajului

C. Format din ambele variante

29 Al doilea sistem de semnalizare al omului este:

A. Informatia receptionata prin intermediul analizatorilor

B. Informatia receptionata prin intermediul limbajului

C. Format din ambele variante

30. Invatarea si perfectionarea tehnicii sportive trebuie sa se bazeze pe puterea de sesizare a informatiilor primite de la:

A. Primul sistem de semnalizare

B. Al doilea sistem de semnalizare

C. Ambele sisteme de semnalizare

31. Anohin si colaboratorii au constatat ca terminarea operatiei de sinteza asupra tuturor excitantilor aferenti si realizarea actiunilor reflexe corespunzatoare de catre partea efectorie a sistemului nervos coincid cu crearea unui aparat special, denumit:

A. Acceptor de actiune

B. Receptor de actiune

C. Acceptor de informatii

32. Reaferentele, in cazul actiunii motrice, reprezentate de impulsurile proprioceptive ale muschilor efectori, se numesc:

A. Aferente rezultative

B. Aferente de dirijare a miscarii

C. Aferente de executie

33. Reaferentele, in cazul actiunii motrice, care cuprind toate informatiile (indicii de aferenta) referitoare la efectele miscarii realizate, se numesc:

A. Aferente rezultative

B. Aferente de dirijare a miscarii

C. Aferente de executie

34. Valorificare complexa, adecvata si eficienta a pregatirii tehnice si fizice a sportivilor, a echipei sau echipajelor in desfasurarea concursului, in concordanta cu conditiile concrete de adversitate si cu obiectivele de performanta prestabilite, face obiectul:

A. Factorului pregatirii teoretice

B. Factorului pregatirii psihice

C. Factorului pregatirii tactice

35. Propriu sporturilor de echipa, presupunand dispunerea jucatorilor in teren si valorificarea lor diferita in fazele de atac si de aparare in vederea obtinerii superioritatii si a concretizarii ei prin goluri marcate sau puncte inscrise:

A. Sistem de joc

B. Conceptia de joc

C. Stil de joc

36. Elaborat pentru o situatie concreta si inclus in conceptul de joc acest concept este sinonim cu:

A. Sistem de joc

B. Planul de joc

C. Stil de joc

37. Insumand caracteristicile somatice, fizice si tehnice ale jucatorilor unei echipe, acest concept este definit de:

A. Sistem de joc

B. Planul de joc

C. Stil de joc

38. Componenta de baza a factorului pregatirii tactice, care se manifesta intr-o forma combinata, intrucat este alcatuita in egala masura din calitatile fizice, psihice si deprinderi motrice si include un sistem de structuri care se rezolva mai intai mintal si apoi motric este:

A. Actul tactic

B. Actiunea tactica

C. Activitatea tactica

39. Urmatorul concept reprezinta ansamblul miscarilor automatizate, structurate intr-o anumita succesiune, prin care se rezolva o sarcina tactica si care se caracterizeaza prin precizie, ritmicitate si similitudine a miscarilor la fiecare reluare:

A. Actiune tactica

B. Pricepere tactica

C. Deprindere tactica

40. Informatiile generale si speciale furnizate de concurs, care reprezinta premisa dezvoltarii capacitatii tactice si a creativitatii sportivilor fac parte din:

A. Cunostintele tactice

B. Priceperile tactice

C. Calitatile tactice

41. Capacitatea sportivului de a-si valorifica potentialul fizic, motric, psihic si intelectual in concordanta cu realitatile concursului, care, desi pot fi anticipate, poarta in sine un oarecare procent de neprevazut, ceea ce impune adoptarea unor solutii de moment, poate fi definita prin:

A. Priceperea tactica

B. Calitatea tactica

C. Actiunea tactica

42. Una din etapele pregatirii psihice ce cuprinde ansamblul mijloacelor si metodelor folosite pentru formarea personalitatii sportivului-cetatean, a trasaturilor sale caracteriale (atitudinale) este:

A. Pregatirea psihica de baza

B. Pregatirea psihica specifica

C. Pregatirea psihica pentru concurs

43. Urmatoarea etapa a pregatirii psihice ce consta din dezvoltarea si perfectionarea acelor calitati psihice care conditioneaza direct performanta este:

A. Pregatirea psihica de baza

B. Pregatirea psihica specifica

C. Pregatirea psihica pentru concurs

44. Dezvoltarea urmatoarelor functii: schema corporala, chinestezia, lateralitatea, echilibrul static si dinamic, perceptiile spatio-temporale, timpul de reactie, anticipare si coincidenta, ideomotricitatea s.a., revine ca sarcina:

A. Pregatirii cognitive

B. Pregatirii volitive

C. Pregatirii psihomotrice

45. Dezvoltarea functiilor si mecanismelor de cunoastere si apreciere-decizie face obiectul:

A. Pregatirii intelectuale

B. Pregatirii psihomotrice

C. Pregatirii afective

46. Dezvoltarea functiei reglatoare a sferei psihice raspunzatoare de dispozitii, emotii, sentimente si pasiuni, reprezinta caracteristica:

A. Pregatirii psihomotrice

B. Pregatirii afective

C. Pregatirii volitive

47. Suportul angajarii sportivului in realizarea eforturilor mari si maxime, neintrerupte si indispensabile obtinerii performantei sportive actuale, se realizeaza prin:

A. Pregatirea psihomotrica

B. Pregatirea cognitiva

C. Pregatirea volitiva

Curs nr.9

1. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si functional al efortului cerut de concurs. Pe fondul orientarii metodologice generale a antrenamentelor (la nivel de inalta performanta), aceasta relatie reclama:

A. Dezvoltarea calitatilor motrice

B. Perfectionarea deprinderilor tehnico-tactice

C. O imbinare tot mai stransa intre dezvoltarea calitatilor motrice si perfectionarea deprinderilor tehnico-tactice

2. Pe parcursul desfasurarii procesului instructiv-educativ, calitatile motrice:

A. Se formeaza

B. Se dezvolta

C. Cresc

3. Dezvoltarea calitatilor motrice se bazeaza pe:

A. Acumulari cantitative in substratul biologic care pregatesc salturile calitative

B. Acumulari cantitative in substratul biologic al organismului

C. Acumulari calitative in substratul biologic al organismului

4. Continua perfectionare a calitatilor motrice si corelarea lor cu activitatea competitionala se explica prin folosirea pe scara tot mai larga a noilor cuceriri ale:

A. Stiintei

B. Fiziologiei si psihologiei

C. Biochimiei si biomecanicii

5. Dezvoltarea calitatilor motrice este indisolubil legata de modificarile:

A. Tesuturilor

B. Fiziologice

C. Celulelor

6. Dezvoltarea calitatilor motrice este un proces sesizabil, de cele mai multe ori masurabil la nivelul structurilor:

A. Tisulare

B. Nervoase

C. Neuromusculare

7. Perfectionarea calitatilor motrice vizeaza, in principal, imbunatatiri la nivelul:

A. Tesuturilor

B. Organelor

C. Sistemului nervos si neuromuscular

8. Latura externa a calitatilor motrice este reprezentata de:

A. Structura actiunii motrice

B. Structura aparatului locomotor

C. Procesele metabolice

9. Latura interna a calitatilor motrice este reprezentata de:

A. Procesele metabolice

B. Procesele neuromusculare

C. Capacitatea de eliberare a energiei musculare

10. Selectia mijloacelor de antrenament trebuie sa corespunda efortului competitional, in vederea:

A. Initierii calitatilor motrice

B. Consolidarii calitatilor motrice

C. Perfectionarii calitatilor motrice

11. Definitie: capacitatea omului (biologica si psihica) de a invinge o rezistenta exterioara masurata in kilograme, cu ajutorul halterelor si dinamometriei:

A. Rezistenta

B. Forta

C. Mobilitatea

12. Puterea se calculeaza dupa formula:

A. P = lucru mecanic/timp

B. P = lucru mecanic

C. P = masa x acceleratia

13. Forta se calculeaza dupa formula:

A. F = masa

B. F = masa x acceleratia

C. F = lucru mecanic/timp

14. Dupa cum se stie din fiziologie, in starea de repaus se afla simultan in contractie, urmatorul procent din totalul unitatilor dintr-un muschi:

A.

B. 3-5%

C. 5-10%

15. In timpul unei incordari usoare numarul unitatilor active creste pana la:

A. 30-50%

B. 20-40%

C.

16. Intr-un efort de forta mai intens numarul unitatilor motorii angrenate in contractie sporeste pana la:

A. 30-50%

B.

C. 50-70%

17. Intr-un efort de forta maxima procentul unitatilor motorii se apropie de:

A.

B. 90%

C. 100%

18. Secusa reprezinta contractia:

A. Muschiului in totalitate

B. Unor fibre musculare locale

C. Unei singure unitati motorii

19. Intre frecventa descarcarilor motoneuronilor si starea de excitatie a centrilor nervosi implicati, exista un raport:

A. Invers proportional

B. Direct proportional

C. Indiferent.

20. Starea de tetanie se realizeaza sub o „salva” de impulsuri de peste:

A. 50 impulsuri/secunda

B. 70 impulsuri/secunda

C. 100 impulsuri/secunda

21. Capacitatea de sincronizare a activitatii unitatilor motorii active se mareste la frecvente de descarcare:

A. Peste 100 impulsuri/secunda

B. Peste 50 impulsuri/secunda

C. Sub 50 impulsuri/secunda

22. Capacitatea de sincronizare a activitatii unitatilor motorii active se mareste odata cu:

A. Scaderea gradului de antrenament

B. Stagnarea gradului de antrenament

C. Cresterea gradului de antrenament

23. Tipul I de fibre, fibre lente (ST – slow twitch – contractie lenta), sunt bogat vascularizate, asigura un aport crescut de O2 si desi nu pot dezvolta o putere foarte mare, sunt rezistente la oboseala, ceea ce favorizeaza lucrul in regim aerob. Mai sunt denumite si:

A. Fibre albe

B. Fibre intermediare

C. Fibre rosii

24. Tipul II A si B cuprinde fibrele rapide (FT = fast twitch – contractie rapida), denumite si:

A. Fibre albe

B. Fibre intermediare

C. Fibre rosii

25. Mai sunt descrise si fibre de tip II C, caracteristice lucrului in regimuri diferite:

A. Fibre albe

B. Fibre intermediare

C. Fibre rosii

26. Sportivii care depun eforturi de forta in regim de viteza poseda un numar crescut de:

A. Fibre de tipul I

B. Fibre de tipul II A

C. Fibre de tipul II B

27. In literatura de specialitate din ultimii ani au aparut unele controverse privind aprecierea fenomenului constatat la biopsia musculara, subliniindu-se determinismul genetic al fibrelor care:

A. Se modifica foarte greu sau chiar deloc in urma diferitelor regimuri de efort

B. Se modifica foarte usor in urma diferitelor regimuri de efort

C. Se modifica aleator in urma diferitelor regimuri de efort

28. S-a constatat in domeniul cresterii fortei maxime ca progresele apar mult mai evidente cand sunt angrenate in efort:

A. Toate tipurile de fibre musculare

B. Fibrele albe

C. Fibrele rosii

29. Biopsia musculara a mai scos in evidenta un aspect deosebit de important al antrenamentului de forta, si anume:

A. Cresterea numarului de fibre musculare antrenate

B. Hipertrofierea fibrelor musculare intens solicitate

C. Specializarea fibrelor musculare antrenate

30. Pe temeiul caracteristicilor interne si externe ale fortei, ale nivelului valoric exprimat in unitati de masura obiective, teoria antrenamentului distinge mai multe forme de manifestare a acestei calitati motrice:

A. Generala si specifica, motoare si statica, absoluta si relativa

B. Generala si locala, dinamica si statica, absoluta si relativa

C. Generala si specifica, dinamica si statica, absoluta si relativa

31. Forta care se refera la gradul de dezvoltare a intregului sistem muscular si se caracterizeaza printr-o capacitate marita de manifestare a fortei, in diferite ipostaze ale vietii de relatie, in munca, in sportul de mase este:

A. Forta dinamica

B. Forta generala

C. Forta absoluta

32. Forta ce determina modificarea dimensiunii muschilor angrenati in efort este:

A. Forta dinamica

B. Forta relativa

C. Forta locala

33. Forta ce nu determina modificarea dimensiunii muschilor angrenati in efort este:

A. Forta specifica

B. Forta relativa

C. Forta statica

34. Forta ce reprezinta capacitatea sportivului de a invinge sau de a se impotrivi unei miscari, indiferent de greutatea sa corporala, masurata prin totalul kg. deplasate sau suportate este:

A. Forta generala

B. Forta absoluta

C. Forta motoare

35. Forta ce rezulta din raportul dintre greutatea ridicata de sportiv si propria greutate corporala este:

A. Forta relativa

B. Forta specifica

C. Forta locala

36. Cresterea indicilor fortei specifice, caracteristici fiecarei ramuri sau probe implica solicitarea anumitor grupe musculare, precis diferentiate din totalitatea masei musculare a corpului compusa din peste:

A. 600 de muschi

B. 700 de muschi

C. 800 de muschi

37. Din grupa exercitiilor de dezvoltare a fortei folosind diferite ingreuieri face parte si:

A. Lucrul cu haltera

B. Tractiunea la bara fixa

C. Alergarea pe nisip

38. Din categoria exercitiilor de dezvoltare a fortei folosind greutatea proprie face parte si:

A. Lucrul cu haltera

B. Tractiunea la bara fixa

C. Alergarea pe nisip

39. Din grupa exercitiilor de dezvoltare a fortei in conditii ingreuiate face parte si:

A. Lucrul cu haltera

B. Tractiunea la bara fixa

C. Alergarea pe nisip

40. Marimea intensitatii se socoteste in procente si reprezinta nivelul determinat de rezultatul maxim obtinut de un sportiv la un exercitiu oarecare, considerat limita posibilitatilor sale la momentul respectiv. Pentru aceasta, conventional s-a stabilit ca intensitatea mica este cuprinsa intre:

A. 20-40% din posibilitatile maxime

B. 30-50% din posibilitatile maxime

C. 40-60% din posibilitatile maxime

41. Marimea intensitatii se socoteste in procente si reprezinta nivelul determinat de rezultatul maxim obtinut de un sportiv la un exercitiu oarecare, considerat limita posibilitatilor sale la momentul respectiv. Pentru aceasta, conventional s-a stabilit ca intensitatea mijlocie este cuprinsa intre:

A. 30-50% din posibilitatile maxime

B. 40-70% din posibilitatile maxime

C. 50-80% din posibilitatile maxime

42. Marimea intensitatii se socoteste in procente si reprezinta nivelul determinat de rezultatul maxim obtinut de un sportiv la un exercitiu oarecare, considerat limita posibilitatilor sale la momentul respectiv. Pentru aceasta, conventional s-a stabilit ca intensitatea mare este cuprinsa intre:

A. 80-100% din posibilitatile maxime

B. 70-90% din posibilitatile maxime

C. 60-80% din posibilitatile maxime

43. Marimea volumului este data de suma kg. ridicate intr-o anumita unitate de timp (lectie, ciclu saptamanal, ciclu anual), ceea ce inseamna ca dimensiunea lui este corelata cu intensitatea efortului. Volumul mic este caracteristic sportivilor ce-si dezvolta:

A. Forta pura

B. Forta in regim de viteza

C. Forta in regim de rezistenta

44. Marimea volumului este data de suma kg. ridicate intr-o anumita unitate de timp (lectie, ciclu saptamanal, ciclu anual), ceea ce inseamna ca dimensiunea lui este corelata cu intensitatea efortului. Volumul mijlociu este caracteristic sportivilor ce-si dezvolta:

A. Forta pura

B. Forta in regim de viteza

C. Forta in regim de rezistenta

45. Marimea volumului este data de suma kg. ridicate intr-o anumita unitate de timp (lectie, ciclu saptamanal, ciclu anual), ceea ce inseamna ca dimensiunea lui este corelata cu intensitatea efortului. Volumul mare este caracteristic sportivilor ce-si dezvolta:

A. Forta pura

B. Forta in regim de viteza

C. Forta in regim de rezistenta

46. Definitie: Capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumita intensitate, un timp mai indelungat, fara scaderea eficientei activitatii depuse, in conditiile reprimarii starii de oboseala:

A. Viteza

B. Forta

C. Rezistenta

47. Rezistenta motrica, analizata din punct de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi locala cand angajeaza:

A. Mai putin de 1/3 din totalul grupelor musculare

B. Intre 1/3 si 2/3 din volumul total al masei musculare

C. Mai putin de 1/4 din totalul grupelor musculare

48. Rezistenta motrica, analizata din punct de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi regionala cand angajeaza:

A. Mai putin de 1/3 din totalul grupelor musculare

B. Intre 1/3 si 2/3 din volumul total al masei musculare

C. Jumatate din totalul grupelor musculare

49. Rezistenta motrica, analizata din punct de vedere al dimensiunii ei de manifestare, poate fi globala cand angajeaza:

A. Mai mult de jumatate din totalul grupelor musculare

B. Peste 2/3 din volumul total al masei musculare

C. Toate grupele musculare

50. Rezistenta anaeroba presupune o intensitate a lucrului atat de mare, incat resinteza ATP se poate obtine doar prin      creatinfosfat (CP) si glicoliza anaeroba. Durata unui astfel de efort este de:

A. 30 secunde

B. 60 secunde

C. 90 secunde

51. Factorul limitativ al capacitatii de efort, ce determina viteza de inaintare a sportivului intr-un efort continuu de rezistenta aeroba este:

A. Cantitatea de ATP de la nivel muscular

B. Capacitatea glicogenului de a elibera energie

C. Volumul O2 captat, transportat si utilizat la nivel tisular

52. Volumul cardiac, determinat radiotelemetric, este de 600-650 ml. la un adult sanatos nesportiv, iar la sportivii care depun sistematic eforturi de rezistenta ajunge la:

A. 800-1000 ml.

B. 1200-1400 ml.

C. 1600-1800 ml.

53. Concentratia de hemoglobina este in mod normal de 16% la barbati si 14,7% la femei si, de regula, la cei care practica sporturile de rezistenta aceste valori:

A. Cresc

B. Se mentin constante

C. Scad

54. Debitul cardiac maxim la sportivii de inalta performanta ce presteaza eforturi aerobe poate sa atinga in efort valori extrem de mari, pana la:

A. 30-45 l/min.

B. 40-45 l/min.

C. 45-50 l/min.

55. Spre deosebire de efortul de forta, in eforturile de rezistenta talentul sportiv apare determinat genetic prin predominanta fibrelor musculare lente de tip I:

A. Fibrele rosii

B. Fibrele albe

C. Fibrele intermediare

56. B. Saltin a constatat, la biopsie, o crestere a activitatii enzimelor in muschii sportivilor ce depun eforturi aerobe, fata de neantrenati de:

A. 4-5 ori

B. 2-3 ori

C. 6-7 ori

57. Pentru practicieni este extrem de important faptul ca intensitatea optima de efort in antrenamentul de rezistenta se situeaza in acea zona in care inca nu a inceput formarea mai accentuata a acidului lactic. Ea corespunde asa numitului prag aerob-anaerob si se caracterizeaza printr-o concentratie a lactatului:

A. Sub 2 mmol/l

B. Sub 4 mmol/l

C. Sub 6 mmol/l

58. Rezistenta de lunga durata este caracteristica eforturilor continue ce depasesc:

A. 2 minute

B. 8 minute

C. 15 minute



59. Rezistenta de durata medie este caracteristica eforturilor continue ce se incadreaza in intervalul:

A. 2-8 minute

B. 8-15 minute

C. 15-30 minute

60. Rezistenta de durata scurta este caracteristica eforturilor continue ce se incadreaza in intervalul:

A. 10-30 secunde

B. 30 secunde-1 minut

C. 45 secunde-2 minute

61. Rezistenta in regim de forta se manifesta in concurs la urmatoarele probe (respectiv sporturi):

A. Caiac-canoe

B. Fotbal

C. 100 m.

62. Rezistenta in regim de viteza se manifesta in concurs la urmatoarele probe (respectiv sporturi):

A. Caiac-canoe

B. Fotbal

C. 100 m.

63. In zona eforturilor predominant anaerob alactacide se parcurg distantele de:

A. 15-50 m.

B. 15-100 m.

C. 15-200 m.

63. In zona eforturilor predominant anaerob lactacide se parcurg distantele de:

A. 15-50 m.

B. 100-200 m.

C. 200-400 m.

63. In zona eforturilor predominant mixte se parcurg distantele de pana la:

A. 200 m.

B. 300 m.

C. 400 m.

64. Zona de efort predominant aerob superior se caracterizeaza printr-o frecventa cardiaca cuprinsa intre:

A. 150-170 pulsatii/minut

B. 130-140 pulsatii/minut

C. sub 130 pulsatii/minut

65. Zona de efort predominant aerob mediu se caracterizeaza printr-o frecventa cardiaca cuprinsa intre:

A. 150-170 pulsatii/minut

B. 130-140 pulsatii/minut

C. sub 130 pulsatii/minut

66. Zona de efort predominant aerob inferior se caracterizeaza printr-o frecventa cardiaca cuprinsa intre:

A. 150-170 pulsatii/minut

B. 130-140 pulsatii/minut

C. sub 130 pulsatii/minut

Curs nr.10

1. Definitie: capacitatea de a executa o miscare data sau o suita de miscari intr-un timp cat mai scurt.

A. Indemanarea

B. Coordonarea

C. Viteza

2. Carei calitati i se datoreste, cu precadere, imbunatatirea performantei in unele probe de-a lungul ultimului secol ?

A. Fortei

B. Vitezei

C. Rezistentei

3. Dupa opinia generala a specialistilor, viteza pura se manifesta in conditiile unui efort brusc cu intensitate maxima in primele:

A. 5-6 secunde

B. 7-8 secunde

C. 8-12 secunde

4. Forma de manifestare a vitezei sinonima cu perioada latenta a reactiei motrice elementare:

A. Viteza de executie

B. Viteza de reactie

C. Viteza de optiune

5. Urmatoarea forma de manifestare a vitezei este importanta in executarea unor miscari mai complexe sau a unei faze dintr-o miscare complexa ce caracterizeaza o ramura sau proba:

A. Viteza de reactie

B. Viteza de repetitie

C. Viteza de executie

6. Urmatoarea forma de manifestare a vitezei este prezenta in efectuarea unor acte motrice ciclice, de exemplu, frecventa pasilor in unitatea de timp sau frecventa loviturilor la box:

A. Viteza de deplasare

B. Viteza de repetitie

C. Viteza de executie

7. Urmatoarea forma de manifestare a vitezei se manifesta de obicei in conditiile specifice unor ramuri sau probe, cum sunt: alergarile de viteza, viteza elanului sau a jucatorului pornit la contraatac:

A. Viteza de deplasare

B. Viteza de repetitie

C. Viteza de executie

8. Urmatoarea forma de manifestare a vitezei se manifestata prin alegerea rapida a variantei optime de raspuns la actiunile adversarului, care exprima inteligenta sportivului in unele ramuri de sport ca: boxul, luptele, judoul, tenisul, iar in jocurile sportive in general capata o pondere din ce in ce mai mare:

A. Viteza de angrenare

B. Viteza de reactie

C. Viteza de optiune

9. Urmatoarea forma de manifestare a vitezei este caracterizata prin capacitatea de a ajunge rapid la viteza maxima:

A. Viteza de angrenare

B. Viteza de repetitie

C. Viteza de deplasare

10. Formele de manifestare a vitezei se caracterizeaza printr-o:

A. Independenta absoluta

B. Independenta relativa

C. Lipsa de independenta

11. Forma de manifestare a vitezei ce se bazeaza pe procesele complexe ce realizeaza depolarizarea membranei receptorilor, pe viteza transmiterii eferente si aferente a mesajului codificat sub forma de impuls nervos, pe timpul necesar elaborarii raspunsului si generalizarii excitatiei in muschi este:

A. Viteza de angrenare

B. Viteza de optiune

C. Viteza de reactie

12. Un ciclu complet ce formeaza viteza de reactie masoara in medie cca.:

A. 100 ms.

B. 200 ms.

C. 300 ms.

13. In cadrul vitezei de reactie, la nivel central cortical se consuma cca.:

A. 50% din timpul total de reactie

B. 40% din timpul total de reactie

C. 30% din timpul total de reactie

14. Din intreg ciclu de reactie la stimul, partea cea mai dinamica si deci cea mai perfectibila prin exersare este reprezentata de:

A. Procesele de depolarizare de la nivelul membranei musculare

B. Analiza, sinteza si eliberarea mesajului de la nivel cortical

C. Viteza transmiterii eferente si aferente a mesajului nervos

15. Acomodarea vizuala la aparitia neasteptata a unui stimul, obtinuta prin miscarea de convergenta a celor doi globi oculari, poarta denumirea de:

A. Acomodare dioptrica

B. Acomodare oculara

C. Acomodare cinetica

16. Acomodarea vizuala la aparitia neasteptata a unui stimul, data de distanta obiect-sportiv, poarta denumirea de:

A. Acomodare dioptrica

B. Acomodare oculara

C. Acomodare cinetica

17. Acomodarea cinetica se realizeaza in cca.:

A. 100-150 ms.

B. 175-225 ms.

C. 200-400 ms.

18. Acomodarea dioptrica necesita o perioada de cca.:

A. 100-150 ms.

B. 175-225 ms.

C. 200-400 ms.

19. Analiza performantelor sportive in probele de viteza arata ca doua forme de manifestare a vitezei prezente in viteza de deplasare – capacitatea de accelerare rapida si aceea de a mentine nivelul relativ constant al vitezei (viteza medie specifica) sunt:

A. Independente una de cealalta

B. Relativ independente una de cealalta

C. Dependente una de cealalta

20. Cele doua componente ale vitezei de deplasare au importanta egala in:

A. Toate sporturile

B. Probele de viteza

C. Jocurile sportive

21. Specialistii domeniului recomanda in ceea ce priveste miscarile insuficient stapanite:

A. Executarea acestora cu viteza maxima

B. Evitarea executarii acestora cu viteza moderata

C. Evitarea executarii lor cu viteza maxima

22. Este deosebit de important ca intervalul de odihna, pentru dezvoltarea vitezei, sa fie astfel stabilit, incat sa permita refacerea a cca.:

A. 95% din capacitatea de efort anaerob-alactacid

B. 90% din capacitatea de efort anaerob-alactacid

C. 85% din capacitatea de efort anaerob-alactacid

23. In cazul distantelor scurte de 50 m., parcurse cu viteza maxima, intervalul optim de odihna se situeaza intre:

A. 2-3 minute

B. 3-5 minute

C. 5-7 minute

24. In cazul distantelor de 100 m., parcurse cu viteza maxima, intervalul optim de odihna se situeaza intre:

A. 5-6 minute

B. 6-7 minute

C. 7-8 minute

25. Din cauza numarului mare de repetari ale exercitiilor specifice de viteza (cu viteza maxima), volumul mare de lucru devine monoton si stereotip si duce cu timpul la fixarea caracteristicilor temporare si spatiale ale miscarii ciclice specifice alergarilor scurte, determinand in cele din urma aparitia:

A. Oboselii

B. Bariera de viteza

C. Supraincordarea

26. Caracteristica spatiala a efortului de viteza este reprezentata de:

A. Lungimea pasilor

B. Viteza de executie

C. Frecventa pasilor

27. Exercitiile care constau din miscari simple, executate cat mai repede posibil, de genul rotarilor, sprinturilor, intoarcerilor, la care se adauga jocurile sportive cu o larga raspandire in practica sportiva, fac parte din grupa:

A. Exercitiilor specifice pentru viteza

B. Exercitiilor de dezvoltare generala a vitezei

C. Exercitiilor de viteza din alte ramuri de sport

28. Exercitiile de viteza cu o structura apropiata de cea competitionala, fac parte din grupa:

A. Exercitiilor specifice pentru viteza

B. Exercitiilor de dezvoltare generala a vitezei

C. Exercitiilor de viteza din alte ramuri de sport

29. La alegerea mijloacelor trebuie sa se tina seama de faptul ca transferul pozitiv al calitatii vitezei de la o miscare la alta opereaza cu usurinta atunci cand structura lor cinematica si dinamica este:

A. Diferita

B. Simpla

C. Asemanatoare

30. Efectuarea unui exercitiu de viteza reclama intreruperea lui in momentul scaderii involuntare a frecventei executiei, semn al instalarii iminente a starii de:

A. Incordare

B. Oboseala

C. Supraantrenament

31. Pentru o eficienta maxima, este recomandabil ca antrenamentul de viteza sa:

A. Preceada alte activitati motrice

B. Succeada alte activitati motrice

C. Preceada sau sa succeada alte activitati motrice

32. In dezvoltarea vitezei, durata excitatiei (efortului) ramane un parametru mai usor controlabil, in functie de lungimea fazei de accelerare, pana la atingerea vitezei maxime, regula ei de baza fiind:

A. Mai lunga

B. Nici prea lunga, nici prea scurta

C. Mai scurta

33. Volumul excitatiei este si el subordonat legitatilor reactivitatii sistemului neuromuscular, acelasi exercitiu se recomanda a fi repetat cu intensitate maxima de:

A. 3-4 ori

B. 5-6 ori

C. 7-8 ori

34. In dezvoltarea vitezei cu cat solicitarea unui exercitiu este mai mare cu atat volumul executiei optime este mai:

A. Mare

B. Indiferent

C. Mic

35. Diferenta dintre nivelul maxim individual al vitezei si cel atins in concurs, reprezinta:

A. Rezerva de viteza

B. Viteza suplimentara

C. Viteza de angrenare

36. Proportional cu durata efortului competitional, rezerva de viteza trebuie sa:

A. Scada

B. Creasca

C. Sa ramana la acelasi nivel

37. In general fiziologia considera ca un sportiv bine antrenat poate sa foloseasca maximum doar:

A. 50% din posibilitatile sale

B. 65% din posibilitatile sale

C. 75% din posibilitatile sale

38. Metoda de dezvoltare a vitezei ce consta din efectuarea miscarilor de mare intensitate (executate in decurs de 4-5 s) urmate de cele de intensitate mai mica, este:

A. Metoda alternativa

B. Metoda repetarilor

C. Metoda „din mers”

39. Metoda de dezvoltare a vitezei ce consta din acordarea unui avantaj de spatiu sau (mai rar) de timp partenerilor mai slab pregatiti, este:

A. Metoda alternativa

B. Metoda handicapului

C. Metoda „din mers”

40. Metoda de dezvoltare a vitezei ce consta din parcurgerea rapida a unei distante scurte, dupa un elan prealabil, este:

A. Metoda alternativa

B. Metoda handicapului

C. Metoda „din mers”

41. Metoda de dezvoltare a vitezei frecvent folosita in pregatirea de viteza, ce consta in executarea succesiva a efortului ciclic si aciclic, cu viteza maxima, in conditii usurate si cu viteza superioara celei maxime, este:

A. Metoda repetarilor

B. Metoda alternativa

C. Metoda „din mers”

42. In etapa a doua a perioadei pregatitoare, cea mai mare importanta trebuie acordata mijloacelor specifice pentru dezvoltarea vitezei propriu-zise si a celei in regim de rezistenta. Volumul, intensitatea submaximala si maximala, comparativ cu etapa anterioara:

A. Scad

B. Cresc

C. Raman la acelasi nivel

43. In perioada precompetitionala si competitionala, exercitiile de viteza, sub raportul structurii, volumului si intensitatii:

A. Raman la nivelul anterior

B. Scad

C. Se apropie de cerintele modelului de concurs

44. Ozolin aminteste de experimentul lui Koval-Petrenko care au demonstrat ca frecventa pasilor intr-o alergare de 20 s a crescut intr-un procent mai mare ca efect al includerii mijloacelor de viteza:

A. De doua ori pe zi

B. O data pe zi

C. O data pe zi

45. Definitie: Capacitatea de a selectiona si efectua rapid si corect actiuni motrice, adecvate unor situatii neprevazute, cu o eficienta crescuta:

A. Mobilitatea

B. Indemanarea

C. Viteza

46. Indemanarea are o importanta mai mare in:

A. Toate sporturile

B. Sporturile cu consum energetic mare

C. Sporturile sau probele sportive cu tehnicitate ridicata

47. Indemanarea este solicitata:

A. De actiuni noi, complexe, executii in conditii variate

B. De actiuni cunoscute, bine insusite

C. De priceperile si deprinderile insusite

48. Tipul temperamental ce isi insuseste mai greu fundamentul indemanarii, dat de numarul mare de deprinderi stabil insusite, avand nevoie de o cantitate foarte mare de repetare, de sustinere permanenta a tonicitatii si puterii de receptionare a comenzilor si informatiilor date de antrenor, de evitarea pauzelor sau de scurtarea lor nemotivata, este:

A. Tipul coleric

B. Tipul melancolic

C. Tipul flegmatic

49. Tipul temperamental ce isi insuseste inegal actiunea motrica, dar activ, uneori prea combativ, atitudine care trebuie controlata si dirijata de antrenor catre starile de calm si autodirijare, este:

A. Tipul coleric

B. Tipul melancolic

C. Tipul flegmatic

50. Tipul temperamental ce deprinde, in general, lent, dar sigur si stabil datorita unei angajari constiente si tenace in repetare, indiferent de dificultatea actiunii motrice, este:

A. Tipul coleric

B. Tipul melancolic

C. Tipul flegmatic

51. Tipul temperamental ce isi insuseste rapid, statornic si creator actiunea motrica de coordonare in conditiile unor antrenamente variate, pline de fantezie, atat de compatibile cu realitatea concursului care reclama prioritar indemanarea, este:

A. Tipul flegmatic

B. Tipul sangvin

C. Tipul melancolic

52. Indemanarea in regim de viteza, de forta si de rezistenta este:

A. Indemanarea specifica

B. Indemanarea relativa

C. Indemanarea generala

53. Indemanarea proprie diferitelor ramuri si probe este:

A. Indemanarea specifica

B. Indemanarea relativa

C. Indemanarea generala

54. Cu cat se incepe mai devreme dezvoltarea indemanarii (respectiv la varsta copilariei si junioratului) cu atat efectele vor fi:

A. Mai mici

B. Mai mari

C. Indiferente

Curs nr.11

1. Definitie: capacitatea omului de a utiliza la maximum potentialul anatomic de locomotie intr-o anumita articulatie sau in ansamblul articulatiilor corpului, concretizata prin efectuarea unor miscari cu amplitudine mare:

A. Indemanarea

B. Coordonarea

C. Mobilitatea

2. Amplitudinea maxima este etalonul mobilitatii, care se masoara:

A. prin grade (ale unghiurilor) sau prin centimetri

B. prin grade (ale unghiurilor)

C. prin centimetri

3. Sinonimul de la mobilitate este:

A. Indemanare

B. Suplete

C. Coordonare

4. Mobilitatea se manifesta in insusirea:

A. Oricarei deprinderi motrice

B. Deprinderilor motrice complexe

C. Deprinderilor motrice cu tehnicitate ridicata

5. Cercetarile lui Sermeev (1964) arata ca gimnastii, inotatorii si atletii utilizeaza:

A. 70-80% din mobilitatea anatomica

B. 80-95% din mobilitatea anatomica

C. 60-70% din mobilitatea anatomica

6. Mobilitatea sau supletea coloanei vertebrale la nivelul segmentului dorsal al acesteia este:

A. Aceeasi

B. Mai mare

C. Mai redusa

7. In dezvoltarea indemanarii, cei mai perfectibili raman:

A. Muschii

B. Tendoanele

C. Ligamentele

8. Insuficienta coordonare a proceselor nervoase care regleaza incordarea si relaxarea muschilor:

A. Nu influenteaza nivelul mobilitatii

B. Influenteaza negativ asupra nivelului mobilitatii

C. Influenteaza pozitiv asupra nivelului mobilitatii

9. S-a constatat ca amplitudinea miscarilor creste in situatia in care irigarea cu sange:

A. Ramane constanta in muschiul care se intinde

B. Scade in muschiul care se intinde

C. Creste in muschiul care se intinde

10. Temperatura corpului influenteaza, de asemenea, marirea irigarii cu sange a fibrelor musculare, care devin mai elastice, atunci cand aceasta:

A. Creste

B. Scade

C. Ramane aceeasi

11. Starea psihica, motivatia crescuta pentru efectuarea actiunilor motrice incluse in antrenament:

A. Nu inluenteaza amplitudinea acestora

B. Influenteaza favorabil amplitudinea acestora

C. Influenteaza inhibitor asupra amplitudinii acestora

12. Mobilitatea ce se inregistreaza in toate articulatiile, care permite executarea unor miscari variate cu amplitudine mare, este:

A. Mobilitatea totala

B. Mobilitatea optima

C. Mobilitatea generala

13. Mobilitatea ce asigura o amplitudine mare si maxima doar in articulatiile solicitate de deprinderile tehnice proprii unei ramuri sau probe sportive, este:

A. Mobilitatea speciala

B. Mobilitatea relativa

C. Mobilitatea optima

14. Mobilitatea maxima a unei articulatii pe care sportivul o realizeaza cu sprijinul unui suport sau al unui partener, folosind greutatea corporala proprie sau a segmentului interesat, reprezinta:

A. Mobilitatea specifica

B. Mobilitatea pasiva

C. Mobilitatea activa

15. Mobilitatea maxima a unei articulatii pe care sportivul o realizeaza fara sprijin sau ajutor exterior prin activitatea musculara proprie, reprezinta:

A. Mobilitatea totala

B. Mobilitatea relativa

C. Mobilitatea activa

16. Pentru aceeasi miscare in cadrul aceleiasi articulatii, mobilitatea pasiva comparativ cu cea activa este:

A. Mai mare

B. Mai mica

C. Aceeasi

17. Pentru dezvoltarea mobilitatii folosim:

A. Exercitii libere

B. Exercitii cu ingreuieri

C. Ambele tipuri de mai sus

18. Exercitiile combinate cuprind:

A. Exercitiile dinamice

B. Exercitiile statice

C. Ambele tipuri de exercitii

19. La executarea miscarilor pasive, pentru dezvoltarea mobilitatii, pozitia segmentului este fixa. In aceste situatii, muschii se gasesc in continua intindere timp de:

A. 5-10 secunde

B. 10-15 secunde

C. 3-5 secunde

20. In cadrul unei serii pentru dezvoltarea mobilitatii, pauzele intre exercitiile executate cu miscari pasive, sunt mici:

A. 10-12 secunde

B. 15-30 secunde

C. 30 secunde-1 minut

21. Pentru dezvoltarea mobilitatii la incepatori se recomanda un numar optim de exercitii de:

A. 4-6

B.

C. 8-10

22. Pentru dezvoltarea mobilitatii la incepatori, numarul mediu optim de repetari pentru fiecare exercitiu trebuie sa fie de:

A. 6-9

B.

C. 13-15

23. Numarul repetarilor pentru dezvoltarea mobilitatii poate creste considerabil, apropiindu-se dupa 3 luni de exercitii zilnice ale exercitiilor de mobilitate la:

A. 30-70

B. 50-90

C.

24. Cercetarile lui Sarmeev arata ca intr-o lectie numarul repetarilor pentru mobilitatea coloanei vertebrale poate ajunge la:

A.

B. 80-90

C. 70-80

25. Cercetarile lui Sarmeev arata ca intr-o lectie numarul repetarilor pentru mobilitatea articulatiei coxo-femurala poate ajunge la:

A. 40-50

B.

C. 80-90

26. Cercetarile lui Sarmeev arata ca intr-o lectie numarul repetarilor in articulatia scapulohumerala poate ajunge la:

A.

B. 70-80

C. 90-100

27. Muschii dispun de organe sensibile, care inregistreaza gradul de contractie, denumite:

A. Papile

B. Receptori

C. Senzori

28. Dezvoltarea mobilitatii constituie un obiectiv prioritar al antrenamentului intrucat se dezvolta mai usor (cantitate de repetare mai mica) si mai rapid (timp cheltuit mai putin):

A. La varsta copiilor

B. La varsta seniorilor

C. La varsta copiilor si juniorilor

29. La incepatori curba nivelului mobilitatii in planificarea anuala pune in evidenta o crestere rapida si sesizabila in primele:

A. 3-4 luni

B. 5-6 luni

C. 1-2 luni

30. Pe masura ce ne apropiem de perioada competitionala, numarul si frecventa exercitiilor de mobilitate efectuate cu efort mare (de amplitudine, de repetare):

A. Cresc

B. Scad

C. Raman constante

31. Locul cel mai indicat al exercitiilor de dezvoltare a mobilitatii, indiferent de metoda sau tehnicile aplicate este:

A. La inceputul lectiei

B. La sfarsitul lectiei

C. La inceputul si/sau la sfarsitul lectiei

32. Orice gest motric implica in concurs (care este uneori de ordinul secundelor) si mai ales in pregatire (care dureaza sute de zile si zeci de mii de secunde) un amestec, intr-o proportie greu de diferentiat:

A. de forta, rezistenta, viteza, mobilitate si indemanare

B. de forta, rezistenta, viteza, mobilitate si coordonare

C. de putere, rezistenta, viteza, suplete si indemanare

33. Dupa unii specialisti (Baroga, Nicu), conceptul de calitate motrica combinata sintetizeaza „amestecul” (intr-o proportie sau alta) realizat doar din:

A. Cel putin doua calitati motrice de baza

B. Doua calitati motrice de baza

C. Trei calitati motrice de baza

34. Numarul de calitati motrice combinate, identificat pana acum este de:

A. 10

B. 12

C.

35. .. reflecta posibilitatile organismului de a rezista la eforturi, in conditiile unor contractii rapide, pe o durata mare de timp:

A. Rezistenta in regim de viteza

B. Viteza in regim de rezistenta

C. Forta in regim de rezistenta

36. .. reflecta capacitatea organismului de a rezista la eforturi moderate pe o durata mare de timp:

A. Forta in regim de rezistenta

B. Rezistenta in regim de forta

C. Rezistenta in regim de viteza

37. .. este calitatea sistemului neuromuscular de a invinge o rezistenta suficient de mare printr-o viteza de contractie maxima:

A. Viteza in regim de forta

B. Viteza in regim de rezistenta

C. Forta in regim de viteza

38. . reflecta capacitatea organismului de a rezista la eforturi in conditiile contractiilor musculare de lunga durata:

A. Forta in regim de rezistenta

B. Rezistenta in regim de forta

C. Rezistenta in regim de viteza

39. .. este calitatea sistemului neuromuscular de a efectua miscari rapide in conditiile invingerii unei rezistente relativ mici, cuprinse intre 30-65% din posibilitatile maxime:

A. Viteza in regim de rezistenta

B. Viteza in regim de forta

C. Rezistenta in regim de viteza

40. .. reflecta capacitatea organismului de a realiza eforturi cu 30-65% din posibilitati, in conditiile unor contractii musculare de scurta durata:

A. Rezistenta in regim de viteza

B. Rezistenta in regim de forta

C. Viteza in regim de rezistenta

41. .. este o calitate motrica combinata intalnita in acele ramuri de sport in care exercitiile complexe se desfasoara „in forta”, asa cum intalnim in unele momente ale jocului de fotbal sau rugby:

A. Indemanarea in regim de forta

B. Indemanarea in regim de viteza

C. Forta in regim de indemanare

42. .. reflecta capacitatea individului de a executa in mod corect miscarile in situatii noi, pe o perioada de timp relativ mare:

A. Rezistenta in regim de indemanare

B. Indemanarea in regim de rezistenta

C. Indemanarea in regim de forta

43. .. este capacitatea omului de a executa miscari cu amplitudine mare, cu maximum de viteza:

A. Viteza in regim de mobilitate

B. Indemanarea in regim de viteza

C. Mobilitatea in regim de viteza

44. .. este capacitatea individului de a executa miscari cu amplitudine maxima, in conditii ingreuiate de o forta externa:

A. Mobilitatea in regim de forta

B. Forta in regim de mobilitate

C. Indemanarea in regim de forta

45. .. este capacitatea de a executa miscari cu amplitudine mare, pe o perioada indelungata de timp:

A. Rezistenta in regim de mobilitate

B. Mobilitatea in regim de rezistenta

C. Indemanarea in regim de rezistenta

46. Din calitati combinate au rezultat calitati complexe, cele in care participa:

A. 2 sau mai multe calitati motrice

B. 3 sau mai multe calitati motrice

C. 4 sau mai multe calitati motrice

Curs nr.12

1. Pentru o mai buna intelegere a conceptului recomandam adoptarea punctului de vedere exprimat de P. Constantinescu, caracterizat prin urmatoarele laturi: o multime de elemente E; o multime de interactiuni, in care se disting relatii interne Ri (intre elementele lui E), relatii externe Re (intre elementele multimii E si elementele mediulu inconjurator); dinamica specifica, cele 3 multimi E, Ri, Re avand caracter variabil in timp; finalitatea (scopul sistemului), concretizata prin evolutia dictata de legile naturii, ale societatii, precum si de nevoile grupurilor, indivizilor etc.:

A. Sistem

B. Structura

C. Model

2. Un sistem (E) poate fi definit ca o multime de elemente aflate in interactiune, cu o dinamica si finalitate proprii. In virtutea principiului conexiunii universale, orice sistem poate fi considerat subsistem (element) al unui sistem mai complex si invers, orice element (subsistem) poate fi la randul lui un sistem:

A. Nu

B. Da

C. Da numai in anumite cazuri

3. Cuplul sportiv-antrenor poate fi considerat un sistem alcatuit din doua elemente – sportivul si antrenorul – intre care exista o multime de:

A. Relatii interne si externe

B. Relatii externe

C. Relatii interne

4. Din punct de vedere al relatiilor interne, sirul de stari ale sistemului este reprezentat de:

A. Procesul de pregatire

B. Concursul

C. Fenomenul sportiv

5. Din punct de vedere al relatiilor externe, sirul de stari ale sistemului este reprezentat de:

A. Procesul de pregatire

B. Concurs

C. Fenomenul sportiv

6. Complexul de stari ce cuprinde atat relatiile interne cat si cele externe este reprezentat de:

A. Procesul de pregatire

B. Concursul

C. Fenomenul sportiv

7. Pe langa proprietatile generale ale sistemelor de a avea un schimb de substanta, energie si informatie cu mediul in care se afla, sistemele cibernetice au si:

A. Capacitatea de autoreglare

B. Capacitatea de autoconservare

C. Capacitatea de automatizare

8. Pentru a se dezvolta sau a-si mentine identitatea, sistemele cibernetice folosesc reglaje reprezentand lanturi cauzale inchise in care partea de comanda a sistemului, pentru a dirija si controla modul de executie, primeste la intrare, in afara stimulilor din mediu, si informatiile referitoare la actiunea efectorului. Acest mecanism este cunoscut sub denumirea de:

A. Feel-back

B. Feed-back

C. Food-back

9. Dupa efectele lor, reglajele pot fi negative, atunci cand actioneaza in sensul

A. Destabilizarii structurii sistemului

B. Schimbarii structurii sistemului

C. Stabilizarii structurii sistemului

10. Dupa efectele lor, reglajele pot fi pozitive, atunci cand actioneaza in sensul

A. Destabilizarii structurii sistemului

B. Schimbarii structurii sistemului

C. Stabilizarii structurii sistemului

11. In cazul sistemelor biologice, in scopul pastrarii identitatii si al dezvoltarii, in situatii in care in mediu pot avea loc evenimente ale caror consecinte nu ar mai putea fi corectate, au aparut si reglaje prospective, ca mecanism de prevenire a erorilor, denumite de A. Restian:

A. Feed-back

B. Feed-before

C. Feed-more

12. din punct de vedere stiintific, sunt „sisteme abstracte (ideale) sau fizice (materiale) ce pastreaza elementele esentiale ale unor sisteme-obiect din punct de vedere al scopului urmarit:

A. Structuri

B. Fenomene

C. Modele

13. Atunci cand raspund la intrebarea „Cum este ?”, modelele se numesc:

A. Descriptice

B. Normative

C. Structurale

14. Atunci cand raspund la intrebarea „Cum trebuie sa fie ?”, modelele se numesc:

A. Descriptice

B. Normative

C. Structurale

15. Acea actiune in care are loc un proces de experimentare dirijata asupra modelului unui sistem-obiect, in anumite conditii, ca fiind in esenta o actiune de investigare strict experimentala, reprezinta:

A. Modelarea

B. Analizarea

C. Simularea

16. Sistemul tehnic (aparat, instalatie) care, avand la baza legile care genereaza un anumit proces sau fenomen, este construit astfel incat sa se asigure o corespondenta biunivoca intre elementele sale functionale si elementele principale ale originalului se numeste:

A. Simulator

B. Moderator

C. Model

17. Daca simulatorul si originalul sunt de aceeasi natura fizica, atunci simularea realizata este de tip:

A. Analogic

B. Similitudine

C. Digital

18. Daca natura fizica a celor doua sisteme (simulator si original) difera, simularea este de tip:

A. Digital

B. Similitudine

C. Analogic

19. Necesitatea simularii in sport izvoraste din doua cauze principale. Prima o constituie faptul ca originalul nu poate fi supus totdeauna unor procedee de studiu de tipul „taie si incearca”, punand in pericol integritatea:

A. Sistemului

B. Subiectului



C. Fenomenului

20. Necesitatea simularii in sport izvoraste din doua cauze principale. O a doua cauza este generata de situatiile in care, asa cum am mai aratat, experimentarea practica dureaza prea mult, consumand mari fonduri materiale si de timp, iar reusita este:

A. Certa

B. Incerta

C. Anulata

21. Se stie din practica antrenamentului ca pregatirea unui sportiv este constituita dintr-un sir de modificari care apar ca o consecinta a interventiei unei multimi de indicatori de natura fizica sau psihica, pe perioade:

A. Scurte de timp

B. Medii de timp

C. Indelungate de timp

22. In aceste situatii pot aparea erori, un prim tip fiind acela al generalizarii pripite a concluziilor negative rezultate din incercarile nereusite, efectuate intr-un context nefavorabil:

A. Consecinta imediata este micsorarea cailor posibile de crestere a performantelor

B. Aceasta se soldeaza, de foarte multe ori, cu pierderea competitivitatii performantelor unor sportivi sau echipe de valoare

C. Aceasta se soldeaza cu reducerea volumului de antrenament

23. O alta cale ce poate conduce la restrangerea alternativelor de progres decurge din retinerea unora din drumurile spre performanta ce au fost incununate de succes ca unice solutii posibile si eliminarea preocuparilor pentru cautarea unor solutii noi, superioare celor urmate pana in momentul respectiv:

A. Consecinta imediata este micsorarea cailor posibile de crestere a performantelor

B. Aceasta se soldeaza, de foarte multe ori, cu pierderea competitivitatii performantelor unor sportivi sau echipe de valoare

C. Aceasta se soldeaza cu reducerea volumului de antrenament

24. Avantajul major care rezulta consta in faptul ca toate aceste incercari se fac pe model, „saritura are loc in calculator” cu o extraordinara economie de timp, fara sa fie nevoie de repetate experimente de lunga durata pe sportiv, experimente care au caracter particular si:

A. Reversibil

B. Continuu

C. Ireversibil

25. Folosirea simulatoarelor permite realizarea unui numar mult mai mare de experimentari posibile. Acest lucru are drept consecinta:

A. Intelegerea mai profunda a unora din mecanismele care conditioneaza miscarea si comportarea motrica in proba respectiva

B. Dezvoltarea mecanismelor de „invatare a invataturii”

C. Usurarea investigarii complexe a sportivului (biomotrica, biochimica, fiziologica, psihologica)

26. Simularea, prin standardizarea creata si eliminarea unei parti din factorii perturbatori care actioneaza in realitate asigura:

A. Intelegerea mai profunda a unora din mecanismele care conditioneaza miscarea si comportarea motrica in proba respectiva

B. Reproductibilitatea atat de necesara pentru stabilirea relatiei cauza-efect

C. Dezvoltarea mecanismele de „invatare a invataturii”;

27. Simularea conduce la cresterea ratei de invatare prin diversificarea dirijata si controlata a parametrilor. Acest lucru conduce la:

A. Intelegerea mai profunda a unora din mecanismele care conditioneaza miscarea si comportarea motrica in proba respectiva

B. Reproductibilitatea atat de necesara pentru stabilirea relatiei cauza-efect

C. Dezvoltarea mecanismele de „invatare a invataturii”;

28. Una din consecintele practice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Posibilitati de analiza a evolutiei pregatirii fata de conditiile standard de efort, lucru deosebit de util, in special in sporturile in care in mod natural nu exista astfel de conditii (sporturile nautice, cele de iarna)

B. Posibilitatea diagnosticarii mai detaliate a carentelor energetice (fizice) sau informationale (tehnice), ca si extinderea lucrului specific in antrenamente si utilizarea inlesnirilor bio-feed-back-ului, fapt care demonstreaza ca simulatoarele pot contribui, alaturi de celelalte mijloace, la cresterea performantelor sportive

C. Proiectarea si realizarea unui aparat de testare si antrenament care sa respecte dinamica specifica probei sau probelor studiate, pornind de la necesitatea masurarii si dezvoltarii calitatilor ce concura la realizarea cerintelor esentiale ale modelului performantial

29. Una din consecintele practice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Reducerea timpului de invatare si implicit a duratei formarii sportivilor, consemnata din momentul selectiei pana la obtinerea performantelor competitive pe plan international

B. Determinarea lipsurilor de natura motrica si a unor greseli tehnice cu efect asupra orientarii interventiilor pentru remedierea deficientelor

C. Analiza biomecanica de detaliu a miscarii si stabilirea unor tipuri de exercitii de dezvoltare specifica pe simulator

30. Una din consecintele practice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Experimentarea si perfectionarea acestor exercitii si schitarea unei metodici de pregatire speciala pe aparate (volume, intensitati, pauze)

B. Cresterea gradului de observabilitate a modificarilor determinate de efort, simulatoarele permitand culegerea unei cantitati de informatii despre sportiv, proba si performanta incomparabil mai mare decat prin folosirea metodelor anterioare

C. Stabilirea dependentelor intre comportarea motrica a sportivului si manifestarea sa pe diferite alte planuri (fiziologic, biochimic etc.)

31. Una din consecintele practice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Cresterea preciziei in prognozarea comportamentului in probe de concurs, odata cu cresterea volumului investigatiilor

B. Observatiile directe din practica cu sportivii, intr-un sistem cu un inalt grad de integrare a nivelului de simulare, releva tratarea actului motric in regim de concurs si mult mai complex care schimba modul de abordare a unui proces orientat si analizat preponderent energetic intr-unul cu solicitari mai echilibrate in ambele sensuri: energetic si informational

C. Implementarea pregatirii speciale pe aparate in cadrul programului general de antrenament (restructurarea metodei de pregatire)

32. Una din consecintele potentiale ale folosirii simulatoarelor este:

A. Posibilitati de analiza a evolutiei pregatirii fata de conditiile standard de efort, lucru deosebit de util, in special in sporturile in care in mod natural nu exista astfel de conditii (sporturile nautice, cele de iarna)

B. Posibilitatea diagnosticarii mai detaliate a carentelor energetice (fizice) sau informationale (tehnice), ca si extinderea lucrului specific in antrenamente si utilizarea inlesnirilor bio-feed-back-ului, fapt care demonstreaza ca simulatoarele pot contribui, alaturi de celelalte mijloace, la cresterea performantelor sportive

C. Proiectarea si realizarea unui aparat de testare si antrenament care sa respecte dinamica specifica probei sau probelor studiate, pornind de la necesitatea masurarii si dezvoltarii calitatilor ce concura la realizarea cerintelor esentiale ale modelului performantial

33. Una din consecintele potentiale ale folosirii simulatoarelor este:

A. Reducerea timpului de invatare si implicit a duratei formarii sportivilor, consemnata din momentul selectiei pana la obtinerea performantelor competitive pe plan international

B. Determinarea lipsurilor de natura motrica si a unor greseli tehnice cu efect asupra orientarii interventiilor pentru remedierea deficientelor

C. Analiza biomecanica de detaliu a miscarii si stabilirea unor tipuri de exercitii de dezvoltare specifica pe simulator

34. Una din consecintele potentiale ale folosirii simulatoarelor este:

A. Experimentarea si perfectionarea acestor exercitii si schitarea unei metodici de pregatire speciala pe aparate (volume, intensitati, pauze)

B. Cresterea gradului de observabilitate a modificarilor determinate de efort, simulatoarele permitand culegerea unei cantitati de informatii despre sportiv, proba si performanta incomparabil mai mare decat prin folosirea metodelor anterioare

C. Stabilirea dependentelor intre comportarea motrica a sportivului si manifestarea sa pe diferite alte planuri (fiziologic, biochimic etc.)

35. Una din consecintele potentiale ale folosirii simulatoarelor este:

A. Cresterea preciziei in prognozarea comportamentului in probe de concurs, odata cu cresterea volumului investigatiilor

B. Observatiile directe din practica cu sportivii, intr-un sistem cu un inalt grad de integrare a nivelului de simulare, releva tratarea actului motric in regim de concurs si mult mai complex care schimba modul de abordare a unui proces orientat si analizat preponderent energetic intr-unul cu solicitari mai echilibrate in ambele sensuri: energetic si informational

C. Implementarea pregatirii speciale pe aparate in cadrul programului general de antrenament (restructurarea metodei de pregatire)

36. Una din consecintele metodice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Posibilitati de analiza a evolutiei pregatirii fata de conditiile standard de efort, lucru deosebit de util, in special in sporturile in care in mod natural nu exista astfel de conditii (sporturile nautice, cele de iarna)

B. Posibilitatea diagnosticarii mai detaliate a carentelor energetice (fizice) sau informationale (tehnice), ca si extinderea lucrului specific in antrenamente si utilizarea inlesnirilor bio-feed-back-ului, fapt care demonstreaza ca simulatoarele pot contribui, alaturi de celelalte mijloace, la cresterea performantelor sportive

C. Proiectarea si realizarea unui aparat de testare si antrenament care sa respecte dinamica specifica probei sau probelor studiate, pornind de la necesitatea masurarii si dezvoltarii calitatilor ce concura la realizarea cerintelor esentiale ale modelului performantial

37. Una din consecintele metodice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Reducerea timpului de invatare si implicit a duratei formarii sportivilor, consemnata din momentul selectiei pana la obtinerea performantelor competitive pe plan international

B. Determinarea lipsurilor de natura motrica si a unor greseli tehnice cu efect asupra orientarii interventiilor pentru remedierea deficientelor

C. Analiza biomecanica de detaliu a miscarii si stabilirea unor tipuri de exercitii de dezvoltare specifica pe simulator

38. Una din consecintele metodice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Experimentarea si perfectionarea acestor exercitii si schitarea unei metodici de pregatire speciala pe aparate (volume, intensitati, pauze)

B. Cresterea gradului de observabilitate a modificarilor determinate de efort, simulatoarele permitand culegerea unei cantitati de informatii despre sportiv, proba si performanta incomparabil mai mare decat prin folosirea metodelor anterioare

C. Stabilirea dependentelor intre comportarea motrica a sportivului si manifestarea sa pe diferite alte planuri (fiziologic, biochimic etc.)

39. Una din consecintele metodice ale folosirii simulatoarelor este:

A. Cresterea preciziei in prognozarea comportamentului in probe de concurs, odata cu cresterea volumului investigatiilor

B. Observatiile directe din practica cu sportivii, intr-un sistem cu un inalt grad de integrare a nivelului de simulare, releva tratarea actului motric in regim de concurs si mult mai complex care schimba modul de abordare a unui proces orientat si analizat preponderent energetic intr-unul cu solicitari mai echilibrate in ambele sensuri: energetic si informational

C. Implementarea pregatirii speciale pe aparate in cadrul programului general de antrenament (restructurarea metodei de pregatire)

40. Urmatoarea formula W = Xmax. – Xmin., reprezinta:

A. Amplitudinea

B. Dispersia

C. Moda

41. Urmatoarea formula x = , reprezinta:

A. Mediana

B. Media

C. Moda

42. Valoarea din sirul de date cu frecventa cea mai mare este:

A. Mediana

B. Media

C. Moda

43. Valoarea din sirul de date ordonat crescator aflata la jumatatea intervalului este:

A. Mediana

B. Media

C. Moda

44. Urmatoarea formula S = , reprezinta:

A. Dispersia

B. Abaterea standard

C. Coeficientul de corelatie liniara

45. Urmatoarea formula Cv = 100, reprezinta:

A. Coeficientul de corelatie liniara

B. Dispersia

C. Coeficientul de variabilitate

46. Urmatoarea formula r = , reprezinta

A. Coeficientul de corelatie liniara

B. Dispersia

C. Coeficientul de variabilitate

47. Se considera ca un colectiv este omogen (variabilitate mica) daca:

A. Cv < 10%

B. 10% < Cv < 20%

C. Cv > 20%

Curs nr.13

1. Planificarea este considerata metoda de catre:

A. D. Harre

B. I. Siclovan

C. I. Kunst-Ghermanescu

2. Planificarea este considerata masura cu caracter metodic de catre:

A. D. Harre

B. I. Siclovan

C. C. Florescu, V. Mociani

3. Planificarea este considerata sistem de masuri, metode si mijloace de catre:

A. C. Florescu, V. Mociani

B. I. Siclovan

C. I. Kunst-Ghermanescu

4. Planificarea este considerata ciclicitate de catre:

A. C. Florescu, V. Mociani

B. I. Siclovan

C. I. Kunst-Ghermanescu

5. Planul cu durata cea mai lunga si care are profilul de document macrociclic este:

A. Planul de perspectiva

B. Planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa)

C. Planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)

6. Planul cu durata medie si care are profilul de document mezociclic este:

A. Planul de perspectiva

B. Planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa)

C. Planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)

7. Planul cu durata cea mai mica si care are profilul de document microciclic este:

A. Planul de perspectiva

B. Planul curent (ciclul anual si planul de pregatire pe etapa)

C. Planul operativ (ciclul saptamanal si planul de lectie)

8. Unitatea de baza a planificarii, cu cea mai scurta durata, dar cu incarcatura cea mai de detaliu a procesului de pregatire este:

A. Planul de lectie

B. Planul anual

C. Planul de etapa

9. Forma de exprimare a planurilor, indiferent de profilul lor, este preponderent:

A. Tabelara

B. Grafica

C. Textuala

10. Predictia unui astfel de model porneste de la indicatorul principal (caruia ii sunt subordonate valorile tuturor celorlalti indicatori ai modelelor amintite, de fapt ale intregii planificari), si anume de la nivelul probabil al performantei cu care se va obtine titlul olimpic:

A. Model al campionului (olimpic sau mondial)

B. Model de antrenament

C. Model de concurs (olimpic sau mondial)

11. Modelul ce cuprinde profilurile morfologic, fiziologic, biochimic, biomotric si psihologic este:

A. Model al campionului (olimpic sau mondial)

B. Model de antrenament

C. Model de concurs (olimpic sau mondial)

12. Modelul ce contine indicatori cantitativi si calitative specifici diferitelor ramuri si probe sportive este:

A. Model al campionului (olimpic sau mondial)

B. Model de antrenament

C. Model de concurs (olimpic sau mondial)

13. Ciclul care se divide in mai multe parti denumite perioade, care la randul lor se subimpart in etape este:

A. Ciclul de perspectiva

B. Ciclul saptamanal

C. Ciclul anual

14. O perioada cuprinde, de regula:

A. 3-5 luni

B. 1-2 luni

C. Cel mult 1 luna

15. O etapa cuprinde, de regula:

A. 3-5 luni

B. 1-2 luni

C. Cel mult 1 luna

16. Ciclurile perioadelor sau etapelor de pregatire prezinta o grafica:

A. Standard indiferent de ramura sportiva respectiva

B. Diferita chiar in interiorul aceleiasi ramuri de sport

C. Diferita de la o ramura de sport la alta

17. Monocilul este acea structura a ciclului anual ce cuprinde:

A. O singura competitie majora inscrisa in calendarul competitional

B. O singura perioada formata din mai multe etape

C. Un singur obiectiv de atins

18. Biciclul este acea structura a ciclului anual ce cuprinde:

A. Doua competitii majore inscrise in calendarul competitional

B. Doua perioade formate din mai multe etape

C. Doua obiective de atins

19. Triciclul este acea structura a ciclului anual ce cuprinde:

A. Trei competitii majore inscrise in calendarul competitional

B. Trei perioade formate din mai multe etape

C. Trei obiective de atins

20. Planul cu grafica cea mai diversificata dintre toate documentele de planificare este:

A. Planul de lectie

B. Planul anual

C. Planul de etapa

21. Din cadrul primului grup de documente ce stau la baza elaborarii planului anual (dupa Dumitrescu), stau urmatoarele documente:

A. Analiza executiei principalilor indicatori ai pregatirii

B. Forma sportiva si comportamentul in concursuri

C. Evidenta rezultatelor din concursuri

22. Din cadrul celui de-al doilea grup de documente ce stau la baza elaborarii planului anual (dupa Dumitrescu), stau urmatoarele documente:

A. Analiza executiei principalilor indicatori ai pregatirii

B. forma sportiva si comportamentul in concursuri

C. Evidenta rezultatelor din concursuri

23. Din cadrul celui de-al treilea grup de documente ce stau la baza elaborarii planului anual (dupa Dumitrescu), stau urmatoarele documente:

A. Evidenta realizarii principalilor indicatori ai pregatirii

B. Ce preconizeaza valorile modelului

C. starea sanatatii (dupa terminarea ciclului anual de pregatire si concursuri)

24. Din cadrul celui de-al patrulea grup de documente ce stau la baza elaborarii planului anual (dupa Dumitrescu), stau urmatoarele documente:

A. Evidenta realizarii principalilor indicatori ai pregatirii

B. Analiza realizarii orientarii metodice in pregatire

C. Asistenta medicala

25. Din cadrul celui de-al cincilea grup de documente ce stau la baza elaborarii planului anual (dupa Dumitrescu), stau urmatoarele documente:

A. Planul anual de pregatire – caracteristici generale

B. Evidenta rezultatelor din concursuri

C. Analiza realizarii orientarii metodice in pregatire

26. In acelasi timp, ciclurile saptamanale incluse in ciclul anual variaza de la o ramura de sport la alta, media lor fiind de:

A. 40-44

B.

C. 50-56

27. In canotaj, un ciclu saptamanal in perioada de vara (dupa Mociani si Radut) cuprinde:

A. 17 lectii

B. 20 lectii

C. 23 lectii

28. La haltere, un ciclu saptamanal in perioada de vara cuprinde:

A. 24 lectii

B. 20 lectii

C. 16 lectii

Curs nr.14

1. Defintie: .. reprezinta o stare biologica si psihica optima (nivelul ridicat al standardului sanogenetic, nivel functional adecvat exprimat prin armonie, sinergie si disponibilitate adaptative, stabilitate si economie metabolica in conditii bazale, constanta ponderala, motivatie si mobilitate volitional-afectiva, dinamica ridicata de restabilirea post-efort si echilibru in momentele-limita ale intrecerii), care asigura evidentierea potentialului fizic, psihic si tactic al sportivului, echipei sau echipajului obtinut prin programarea modelului anual in vederea realizarii unei performante prestabilite (de loc, titlu, record) la o data anticipata (C.E., C.M., J.M.U. sau J.O.). (A. Nicu).

A. Modelul competitional

B. Forma sportiva

C. Echilibrul homeostazic

2. In viziunea noastra, forma sportiva nu este o stare calitativa a antrenamentului (cum se afirma adesea), ci un:

A. Efect calitativ al acestuia

B. Efect cantitativ al acestuia

C. Ambele variante

3. In literatura de specialitate se folosesc si notiuni sinonime cu forma sportiva si anume:

A. Stare de antrenament maxim (Harre)

B. Grad de antrenament (Ozolin)

C. Ambele variante

4. Pentru obtinerea formei sportive, in 3 ramuri de sport (inot, canotaj feminin si alergari de semifond din atletism), s-au investit din totalul zilelor prevazute in model, intre:

A.

B. 50%-60%

C. 30-50%

5. Pentru obtinerea formei sportive, numarul lectiilor de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la atletism este in procent de:

A. 32,6%

B. 54,6%

C.

6. Pentru obtinerea formei sportive, numarul lectiilor de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la canotaj este in procent de:

A.

B. 72,5%

C. 52,5%

7. Pentru obtinerea formei sportive, numarul orelor de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la atletism este in procent de:

A. 55,1%

B.

C. 75,1%

8. Pentru obtinerea formei sportive, numarul lectiilor de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la canotaj este in procent de:

A. 62,2%

B. 72,2%

C.

9. Pentru obtinerea formei sportive, numarul ciclurilor saptamanale de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la canotaj este in procent de:

A.

B. 68%

C. 48%

10. Pentru obtinerea formei sportive, numarul ciclurilor saptamanale de antrenament prevazut din totalurile stabilite in modele, la inot este in procent de:

A. 54%

B.

C. 94%

11. Pentru obtinerea formei sportive, volumul total de km. parcursi prevazut din totalurile stabilite in modele, la canotaj este in procent de:

A. 60%

B. 80%

C.

12. Pentru obtinerea formei sportive, volumul total de km. parcursi prevazut din totalurile stabilite in modele, la inot este in procent de:

A.

B. 68,8%

C. 58,8%

13. Pentru obtinerea formei sportive, volumul total de kilograme ridicate prevazut din totalurile stabilite in modele, la haltere este in procent de:

A. 65-70%

B.

C. 85-90%

14. Preluat de didactica generala algoritmul a patruns si in sfera educatiei fizice si implicit a sportului de performanta. Una dintre primele lucrari in care algoritmul a fost folosit ca metoda, ca instrument didactic de invatare apartine:

A. Atletismului

B. Canotajului

C. Gimnasticii

15. Evident, algoritmizarea isi are limitele ei, mai cu seama la jocurile sportive si, in general, in ramurile bazate pe adversitate directa unde se recomanda metode euristice – asa cum afirma unii specialisti – prin intermediul:

A. Pasilor celor mai probabili

B. Pasilor marunti

C. Ambele variante

16. Combaterea oboselii aparute in timpul efortului care diminueaza randamentul sportiv, se realizeaza prin:

A. Recuperare

B. Refacere

C. Redresare

17. Dupa solicitari mari (antrenamente si concursuri) urmeaza imediat asa-zisul „repaus anabolic”, care exprima de fapt scaderea pronuntata a rezervelor la nivelul diferitelor aparate, sisteme si organe ale corpului (este starea de oboseala fiziologica), stare denumita de unii autori:

A. Epuizare

B. Dissinergism functional

C. Pessimum

18. Daca dupa aparitia oboselii se continua cu efortul, apare o faza noua, cu toate consecintele posibile (oboseala patologica, patologie functionala), denumita:

A. Epuizare

B. Dissinergism functional

C. Pessimum

19. Refacerea dirijata, reechilibrarea biologica sau regenerarea trofica este considerata un proces complex metodico-pedagogic si medico-biologic, in care, prin folosirea dirijata a unor mijloace fiziologice, naturale sau de sinteza, provenite din mediul extern sau intern, se urmareste revenirea la „homeostazia” organismului la nivelul avut anterior efortului si chiar depasirea acestuia prin realizarea, conform teoriei lui Folbort a:

A. Supracompensarii

B. Compensarii

C. Recuperarii

20. Parametrii de solicitare biologica la atletism probele de sarituri sunt:

A. Neuromuscular, neuropsihic, endocrino-metabolic

B. Stres neuropsihic si neuromuscular

C. Neuromuscular, metabolic, neuropsihic

21. Parametrii de solicitare biologica la atletism probele de aruncari sunt:

A. Neuromuscular, neuropsihic, endocrino-metabolic

B. Stres neuropsihic si neuromuscular

C. Neuromuscular, metabolic, neuropsihic

22. Parametrii de solicitare biologica la caiac-canoe, canotaj sunt:

A. Cardiorespirator-metabolic si neuromuscular

B. Neuropsihic, neuromuscular, cardiorespirator-metabolic

C. Neuropsihic si endocrino-metabolic

23. Parametrii de solicitare biologica la fotbal sunt:

A. Metabolic, neuromuscular, neuropsihic, cardiorespirator

B. Neuropsihic, neuromuscular, endocrino-metabolic

C. Neuropsihic si neuromuscular

24. Parametrii de solicitare biologica la gimnastica sportiva sunt:

A. Neuropsihic, neuromuscular, cardiorespirator-metabolic

B. Neuropsihic, neuromuscular, analizatori

C. Neuropsihic, endocrino-metabolic, neuromuscular

25. Parametrii de solicitare biologica la haltere sunt:

A. Neuropsihic, neuromuscular, metabolic

B. Neuropsihic, neuromuscular, endocrino-metabolic

C. Neuropsihic, neuromuscular, cardiorespirator

26. Mijloace si metode care accelereaza refacerea neuropsihica:

A. Sauna (uscata, la 800C)

B. Psihoterapia (demonstratie, desensibilizare, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de relaxare neuropsihica, autosugestie, antrenamentul psihosomatic sau trening autogen, medicatie neurotropa etc.)

C. Oxigenarea naturala sau artificiala

27. Mijloace si metode care accelereaza refacerea neuromusculara:

A. Psihoterapia (demonstratie, desensibilizare, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de relaxare neuropsihica, autosugestie, antrenamentul psihosomatic sau trening autogen, medicatie neurotropa etc.)

B. Oxigenarea naturala sau artificiala

C. Antrenament psihosomatic (trening autogen)

28. Mijloace si metode care accelereaza refacerea cardiorespiratorie:

A. Oxigenarea naturala sau artificiala

B. Reechilibrarea hidroelectrolitica la 30 min. dupa efort

C. Tehnici de relaxare neuromusculara

29. Mijloace si metode care accelereaza refacerea endocrino-metabolica:

A. Hidroterapia calda si sauna saptamanala

B. Psihoterapie

C. Masaj: (manual, hidromasaj, masaj-reflex, vibromasaj, electromasaj, etc.)

30. In calculul necesarului caloric al sportivului trebuie sa luam in considerare necesarul energetic bazal, calculat la:

A. 3 kcal/kg/ora

B. 2 kcal/kg/ora

C. 1 kcal/kg/ora

31. In calculul necesarului caloric al sportivului trebuie sa luam in considerare necesarul energetic reclamat de termoreglare, apreciat la circa:

A. 8-10% din ratia zilnica

B. 10-12% din ratia zilnica

C. 12-14% din ratia zilnica

32. In calculul necesarului caloric al sportivului trebuie sa luam in considerare nevoile energetice determinate de actiunea dinamica specifica a alimentelor, apreciat in medie la:

A. 8% din ratia calorica

B. 10% din ratia calorica

C. 12% din ratia calorica

33. In calculul necesarului caloric al sportivului trebuie sa luam in considerare pierderile energetice rezultate din prepararea alimentelor:

A. 20-25%

B. 15-20%

C.

34. De asemenea, trebuie sa avem in vedere ca prin procesele de asimilare se pot pierde (deficit de asimilare) intre:

A. 10-15% din caloriile ingerate prin alimente

B. 15-20% din caloriile ingerate prin alimente

C. 20-25% din caloriile ingerate prin alimente

35. Pentru alergarile de 100 m. din atletism, se estimeaza urmatorul consum caloric (cu aproximatie):

A. 25 kcal

B. 35 kcal

C. 45 kcal

36. Pentru canotaj, se estimeaza urmatorul consum caloric (cu aproximatie):

A. 30 kcal/min.

B. 20 kcal/min.

C. 10 kcal/min.

37. Pentru un joc de fotbal, se estimeaza urmatorul consum caloric (cu aproximatie):

A. 1500 kcal

B. 1200 kcal

C. 1000 kcal

38. Se definesc (I. Dragan) ca .. o serie de compusi naturali sau de sinteza, fiziologici, care intervin in reactiile eliberatoare de energie in organismul sportivului (de unde si denumirea de ergotrope:

A. Substante de refacere

B. Sustinatoare de efort

C. Medicatie de recuperare

39. reprezinta o alta grupa de produsi naturali sau de sinteza, fiziologici, care intervin de regula compensator pe plan metabolic, restabilind pana la „supracompensare” rezervele energetice ale organismului, care scad in efort atat datorita consumurilor crescute, cat si pierderilor exagerate pe calea sudoratiei, eliminarilor renale etc. (substante trofotrope):

A. Substante de refacere

B. Sustinatoare de efort

C. Medicatie de recuperare

40. Dupa o clasificare bioclimatologica, altitudinea mica este situata intre:

A. 500-1200 m.

B. 1200-1800 m.

C. 1800-2500 m.

41. Pentru medicina sportiva prezinta interes altitudinile joase (intre 600-800 m.):

A. Pentru pregatire

B. Pentru concurs

C. Pentru refacere

42. Pentru medicina sportiva prezinta interes altitudinile medii (intre 1900-2400 m.):

A. Pentru pregatire biologica pentru concurs

B. Pentru recuperare

C. Pentru refacere

43. Se stie ca, urcand pe verticala, temperatura aerului scade iarna la fiecare 100 m. cu:

A. 10C

B. 0,50C

C. 1,50C

44. Se stie ca, urcand pe verticala, temperatura aerului scade vara la fiecare 100 m. cu:

A. 10C

B. 0,50C

C. 0,70C

45. Presiunea atmosferica (in jur de 760 mm Hg la nivelul marii) scade la fiecare 100 m. pe verticala cu:

A. 10-12 mm. Hg

B. 15-17 mm. Hg

C. 18-20 mm. Hg

46. O data cu cresterea altitudinii, presiunea partiala a O2 scade, ceaa ce face ca procentul O2 din volumul aerului sa aiba diferite valori. La nivelul marii el reprezinta:

A. 18,75%

B.

C. 22,35%

47. O data cu cresterea altitudinii, presiunea partiala a O2 scade, ceaa ce face ca procentul O2 din volumul aerului sa aiba diferite valori. La 1000 m. el reprezinta:

A. 11,18%

B. 15,08%

C.

48. O data cu cresterea altitudinii, presiunea partiala a O2 scade, ceaa ce face ca procentul O2 din volumul aerului sa aiba diferite valori. La 2000 m. el reprezinta:

A. 11,18%

B.

C. 18,7%

49. O data cu cresterea altitudinii, presiunea partiala a O2 scade, ceaa ce face ca procentul O2 din volumul aerului sa aiba diferite valori. La 5000 m. el reprezinta:

A.

B. 15,08%

C. 18,7%

50. O data cu cresterea altitudinii, presiunea partiala a O2 scade, ceaa ce face ca procentul O2 din volumul aerului sa aiba diferite valori. Viata nu este posibila sub:

A. 8%

B.

C. 12%

51. Aeroionizarea naturala negativa a aerului are efecte:

A. Pozitive asupra organismului

B. Negative asupra organismului

C. Fie pozitive, fie negative, functie de poluarea

52. Aeroionizarea naturala pozitiva a aerului are efecte:

A. Pozitive asupra organismului

B. Negative asupra organismului

C. Fie pozitive, fie negative, functie de poluarea

53. Criza de adaptare la altitudine medie se manifesta intre urmatoarele zile:

A. Ziua a 3-a si a 5-a

B. Ziua a 5-a si a 7-a

C. Ziua a 7-a si a 10-a

54. Un stadiu eficient la altitudine medie trebuie sa dureze minimum:

A. 21 zile

B. 28 zile

C. 35 zile

55. Se sustine ca modificarile adaptative la fusul orar spre vest, fata de cele spre est:

A. Sunt mai greu suportate

B. Sunt mai usor suportate

C. Au acelasi grad de suportabilitate

56. Factorii psihici aptitudinali care determina forma sportiva, capabili sa determine eficienta si randamentul coordonarii, viteza si precizia reactivitatii sunt:

A. Factorul intelectual

B. Factorii psihofiziologici

C. Factorii psihomotrici

57. Factorii psihici aptitudinali care determina forma sportiva, care determina eficienta si randamentul unor activitati si functii psihice implicate in efortul competitional: acuitatea analizatorilor vizual, auditiv, tactil, kinestezic sunt:

A. Factorul intelectual

B. Factorii psihofiziologici

C. Factorii psihomotrici

58. Factorii psihici aptitudinali care determina forma sportiva, care se exprima in termeni de eficienta si productivitate, in raport de fondul genetic (initial) al sportivului sunt:

A. Factorul intelectual

B. Factorii psihofiziologici

C. Factorii psihomotrici

59. Teoria lui Matveev s-a bazat pe ideea originala si interesanta ca varfurile formei sportive, frecventa lor intr-un ciclu anual sunt determinate legic de calitatea motrica predominanta in obtinerea formei sportive, cea care structureaza fundamental solicitarea organismului in antrenamente si concurs. In probele bazate pe rezistenta de tipul maratonului avem:

A. 2 varfuri de forma sportiva a cate 2-3 luni fiecare

B. Un varf de forma sportiva cu o durata de 2-3 luni

C. 2 varfuri de forma sportiva cu o durata de 6 saptamani fiecare

60. Teoria lui Matveev s-a bazat pe ideea originala si interesanta ca varfurile formei sportive, frecventa lor intr-un ciclu anual sunt determinate legic de calitatea motrica predominanta in obtinerea formei sportive, cea care structureaza fundamental solicitarea organismului in antrenamente si concurs. In probele bazate pe rezistenta in regim de viteza avem:

A. 2 varfuri de forma sportiva a cate 2-3 luni fiecare

B. Un varf de forma sportiva cu o durata de 2-3 luni

C. 2 varfuri de forma sportiva cu o durata de 6 saptamani fiecare

61. Teoria lui Matveev s-a bazat pe ideea originala si interesanta ca varfurile formei sportive, frecventa lor intr-un ciclu anual sunt determinate legic de calitatea motrica predominanta in obtinerea formei sportive, cea care structureaza fundamental solicitarea organismului in antrenamente si concurs. In probele specifice de forta avem:

A. 2 varfuri de forma sportiva a cate 2-3 luni fiecare

B. Un varf de forma sportiva cu o durata de 2-3 luni

C. 2 varfuri de forma sportiva cu o durata de 6 saptamani fiecare

62. Teoria lui Matveev s-a bazat pe ideea originala si interesanta ca varfurile formei sportive, frecventa lor intr-un ciclu anual sunt determinate legic de calitatea motrica predominanta in obtinerea formei sportive, cea care structureaza fundamental solicitarea organismului in antrenamente si concurs. In probele bazate pe detenta avem:

A. 2 varfuri de forma sportiva a cate 2-3 luni fiecare

B. 3 varfuri de forma sportiva a cate 4-6 saptamani fiecare

C. 2 varfuri de forma sportiva cu o durata de 6 saptamani fiecare

63. Preocuparile in domeniul bioritmurilor dateaza de pe vremea lui Hipocrate, jalonand istoria medicinii inca din antichitate, cand se aprecia necesitatea de a se pastra o evidenta a „zilelor bune” si „zilelor rele” din viata bolnavului in functie de care urma sa fie diferentiat tratamentul. La sfarsitul secolului al XIX-lea, Swoboda descopera ritmul fizic cu durata de:

A. 33 zile

B. 28 zile

C. 23 zile









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1760
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site