Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


NORMATIV PENTRU CONSTRUCTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE CONEXIUNI SI TRANSFORMATOARE CU TENSIUNI PESTE 1KV

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



NORMATIV PENTRU CONSTRUCTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE CONEXIUNI SI TRANSFORMATOARE CU TENSIUNI PESTE 1KV.

Indicativ : PE 101-85

Cuprins



GENERALITATI AMPLASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI SI ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC INSTALATII ELECTRICE DE EXTERIOR INSTALATII ELECTRICE DE INTERIOR CONDITII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIVERSE INSTALATII SI AMENAJARI Anexa 1: HARTA ZONELOR CLIMATICE DIN ROMANIA Anexa 3: INDICATII PRIVIND REALIZAREA INSTALATIEI DE STINGERE A INCENDIILOR LA TRANSFORMATOARE

> INSTRUCTIUNI PRIVIND STABILIREA DISTANTELOR NORMATE DE AMPLASARE A INSTALATIILOR ELECTFICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV, IN RAPORT CU ALTE CONSTRUCTII (Indicativ: PE 101A/85)

1. GENERALITATI

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea si la executarea instalatiilor electrice fixe, de curent alternativ, cu tensiunea nominala mai mare de 1 kV si cu frecventa nominala de 50 Hz (statii de conexiuni, statii de transformare, instalatii electrice pentru evacuarea puterii electrice produse de generatoare, posturi de transformare amplasate suprateran, subteran, pe stalpi sau in cladiri, puncte de alimentare etc.).

Normativul poate fi, de asemenea, aplicat, tinand seama de particularitatile respective, si pentru realizarea instalatiilor de curent continuu cu tensiunea peste 1,5 kV.

1.1.2. Normativul nu se aplica la realizarea instalatiilor electrice cu caracter special, destinate tractiunii electrice, industriei miniere, electrochimiei, incaperilor cu pericol de explozie etc., pentru care se intocmesc, de regula, prescriptii tehnice specifice.

1.1.3. Instalatii electrice, care la data intrarii in vigoare a prezentului normativ, sunt executate sau in curs de executie, fiind insa elaborate in conformitate cu alte prescriptii, urmeaza a fi adaptate la prevederile prezentului normativ numai in masura in care exploatarea lor prezinta pericole evidente de incendiu sau de accidente a persoanelor.

Adaptarea in prezentul normativ se face din initiativa beneficiarului.

1.1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice peste 1 kV se vor respecta prevederile specifice cuprinse in reglementarile tehnice conexe indicate in anexa 2.

1.1.5. Echipamentele si materialele electrice utilizate la realizarea instalatiilor electrice peste 1 kV trebuie sa corespunda standardelor si normelor in vigoare si sa fie tipizate.

1.2. Definitii

In sensul prezentului normativ, notiunile din acest paragraf au urmatorul inteles:

1.2.1. Definitii generale:

a) Aparate electrice se considera toate elementele principale, din componenta unei instalatii electrice, exclusiv (auto) transformatoarele de putere, ca de exemplu:

- aparatele de conectare, ca: intreruptoare, separatoare, separatoare de sarcina, sigurante etc, (inclusiv dispozitivele lor de actionare);

- transformatoarele de masura;

- bobinele de compensare si de reactanta;

- descarcatoarele;

- bobinele de blocare si condensatoarele de cuplare pentru instalatii de inalta frecventa.

b) Materiale electrice se considera toate elementele din componenta unei instalatii electrice, care servesc la asamblarea (auto) transformatoarelor de putere si a aparatelor electrice, ca de exemplu:

- conductoarele izolate sau neizolate;

- izolatoarele;

- clemele, armaturile etc.

c) Echipamentul electric reprezinta totalitatea (auto) transformatoarelor de putere, aparatelor electrice si materialelor electrice din componenta unei instalatii electrice.

d) Marimi nominale (de exemplu: tensiunea nominala, curentul nominal, puterea nominala, frecventa nominala) sunt caracteristici de dimensionare a echipamentelor si a instalatiei.

e) Separarea de lucru se numeste separarea vizibila a unei instalatii electrice sau a unei parti dintr-o instalatie electrica, fata de elementele aflate sub tensiune, pe toate partile, in vederea efectuarii unor lucrari sau operatii, in conformitate cu prevederile 'Normelor de protectie a muncii pentru instalatii electrice 'PE 119, elaborate de M.E.E.; separarea de lucru se realizeaza prin separatoare, eclise de separare, contacte debrosabile etc.

f) Distanta de izolare in aer intre doua parti sub tensiune neizolate sau intre acestea si parti legate la pamant este distanta cea mai scurta in aer liber, fara interpuneri de alte materiale izolante, normata in functie de tensiunea pentru care se dimensioneaza instalatia.

g) Distanta de protectie contra stingerilor accidentale este distanta determinata de conditiile impiedicarii apropierii periculoase de partile sub tensiune de catre personalul de exploatare sau de catre utilajele de exploatare si de intretinere, cu respectarea prevederilor 'Normelor de protectie a muncii pentru instalatii electrice ' -PE 119, elaborate de M.E.E. Aceasta distanta determina marimea domeniului de protectie mentionat la lit. j.

h) Aproprierea periculoasa fata de parti sub tensiune se considera situatia in care personalul sau utilajele de exploatare se gasesc la o distanta de aer fata de partile sub tensiune neizolate mai mica decat distanta prescrisa de izolare in aer, fata de pamant.

i) Domeniul de lucru se considera zona, delimitata material, dintr-un spatiu de productie electrica, in care personalul ce executa lucrari de revizii, extinderi nu este expus apropierii periculoase de parti aflate sub tensiune, in conditiile normelor de protectie a muncii in instalatiile electrice.

j) Domeniu de protectie contra atingerilor accidentale, in sensul prezentului normativ, se considera zona dintr-un spatiu de productie electrica in care personalul sau utilajele de exploatare se gasesc la o distanta in aer fata de partile sub tensiune neizolate, egala cu distanta de protectie contra atingerilor accidentale.

In figurile din normativ, domeniile de protectie sunt figurate hasurat sau punctat.

1.2.2. Categorii de instalatii tehnologice electrice:

a) Instalatia electrica este o instalatie cu tensiunile intre faze mai mari de 1 kV, care serveste la primirea, transformarea, distribuirea energiei electrice si care cuprinde, in general, aparate electrice, (auto) transformatoare de putere, materiale electrice, diferite instalatii auxiliare, precum si constructiile aferente.

Instalatiile electrice includ statiile electrice (statiile de conexiuni, statiile de transformare, punctele de alimentare si posturile de transformare), precum si instalatiile electrice de evacuare a puterii produse de generatoare.

b) Instalatie electrica de exterior este o instalatie electrica sau o parte dintr-o instalatie electrica in care aparatele electrice (auto) transformatoarele si materialele electrice sunt amplasate intr-un spatiu deschis (in exterior) si sunt expuse intemperiilor atmosferice.

c) Instalatia electrica de interior este o instalatie electrica sau o parte dintr-o instalatie electrica in care aparatele electrice (auto) transformatoarele si materialele electrice sunt amplasate intr-un spatiu inchis in interior si sunt protejate impotriva influentei directe a intemperiilor atmosferice.

d) Instalatia electrica de tip deschis este o instalatie electrica in care persoanele sunt protejate numai impotriva atingerilor accidentale ale partilor sub tensiune, prin ingradiri de protectie sau prin amplasarea echipamentului la inaltime corespunzatoare, in zone inaccesibile atingerilor accidentale.

e) Instalatie electrica de tip inchis este o instalatie electrica in care echipamentul electric este dipus in carcase inchise (neetanse fata de aerul atmosferic), astfel incat nici o parte sub tensiune din instalatie nu poate fi atinsa.

f) Instalatie electrica capsulata este o instalatie electrica la care echipamentul este complet inchis in carcasa de protectie, etansa fata de aerul atmosferic (in general metalica, legata la pamant. Izolatia electrica a echipamentului in interiorul carcasei se realizeaza prin diverse fluide, in general la presiuni superioare celei atmosferice. Instalatia electrica capsulata poate fi instalata fie in exterior (in aer liber), daca este construita corespunzator acestui scop, fie in interior (intr-un spatiu inchis).

g) instalatie electrica prefabricata este o instalatie electrica continand aparate de conectare, instrumente de masura, dispozitive de protectie si automatizare si care se livreaza complet pregatita si incercata electric, pentru a fi montata pe santier.

h) Statie electrica este un ansamblu de instalatii electrice si constructii anexe, destinat conversiei parametrilor energiei electrice si/sau conectarii a doua sau mai multor surse de energie electrica ori a doua sau mai multe cai de curent.

i) Statie de transformare este o statie electrica care realizeaza transformarea parametrilor energiei electrice prin transformatoare de putere.

j) Statie de conexiuni este o statie electrica prin care se primeste si se distribuie energia electrica la aceeasi tensiune si frecventa, tensiunea intre faze fiind mai mare de 1 kV.

k) Post de transformare este o statie de transformare destinata alimentarii consumatorilor in joasa tensiune (pana la 1 kV inclusiv).

l) Punct de alimentare este o statie de conexiuni de medie tensiune, destinata alimentarii unor posturi de transformare.

m) Post de transformare de stalp este un post de transformare al carui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat in exterior, pe o constructie speciala de stalpi sau direct pe stalpii liniilor electrice aeriene.

n) Celula este un ansamblu de echipamente, elemente, dispozitive si aparate amplasate intr-un singur loc, care are un scop functional determinat.

1.2.3. Incaperi si coridoare

a) Incapere sau spatiu de productie se numeste acea incapere sau acel spatiu in care se efectueaza diverse operatii sau procese tehnologice, accesibil si persoanelor neinstruite in exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni mai mari de 1 kV.

b) Incapere sau spatiu de productie electrica se numeste acea incapere sau spatiu care serveste exclusiv pentru procese tehnologice electrice. Accesul in aceste incaperi sau spatii este permis numai persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective si care au responsabilitate in acest sens, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice, elaborate de M.E.E.

c) Coridor de manevra se numeste coridorul de pe care este prevazut a se face cel putin o actionare a unui aparat de conectare dintr-o instalatie electrica.

d) Coridor de supraveghere se numeste coridorul care serveste exclusiv pentru supravegherea functionarii sau pentru revizia aparatelor montate si de pe care nu se fac actionari de aparate de conectare din instalatia electrica.

NOTA. In prezentul normativ se foloseste urmatoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor:

- 'trebuie', 'este necesar', 'urmeaza' indica obligativitatea stricta a respectarii prevederilor in cauza;

- 'de regula' indica faptul ca prevederea respectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie justificata intotdeauna in proiect;

- 'se recomanda', 'pe cat posibil' indica o rezolvare preferabila, care trebuie sa fie luata in considerare la alegerea solutiei, dar care nu este obligatorie;

- 'se admite' indica o solutionare satisfacatoare, care poate fi aplicata in situatii particulare, fiind obligatorie justificarea ei in protest.

2. AMPLASAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

2.1. Conditii generale

2.1.1. Alegerea locurilor de amplasare a instalatiilor electrice trebuie facuta luand in considerare toti factorii care conditioneaza din punct de vedere tehnic, economic si social diferitele variante posibile, cu respectarea simultana a regulilor de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.

2.1.2. Amplasarea instalatiilor electrice apartinand sistemul energetic (noduri de retea) se va face, pe cat posibil, pe considerentul realizarii unor conexiuni cat mai bune cu sistemul energetic. Amplasarea instalatiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori se va face, de regula, pe considerentul apropierii de centrul de greutate al consumatorilor alimentati.

2.1.3. Instalatiile electrice prevazute cu personal permanent de exploatare se vor amplasa, pe cat posibil, in apropierea zonelor locuite.

2.1.4. Alegerea amplasamentelor se va face astfel, incat sa se evite pe cat posibil folosirea terenurilor agricole si forestiere.

2.1.5. La alegerea amplasamentelor se vor evita, pe cat posibil terenurile la care se pot produce alunecari de teren, avalanse sau rostogoliri de pietre de pe versantii alaturati, pe baza studiilor de teren corespunzatoare. In cazul existentei unui pericol in acest sens, se vor lua masurile de aparare necesare.

2.1.6. Instalatiile electrice trebuie sa fie aparate fata de efectele daunatoare ale apelor, in conformitate cu legislatia in vigoare (STAS 4273, STAS 4066, STAS 9470), si anume:

a) impotriva inundatiilor provenite din revarsarea raurilor prin: alegerea unor amplasamente corespunzatoare, ridicarea platformelor, executarea unor lucrari de aparare etc.;

b) impotriva inundatiilor provocate de apele pluviale din bazinul local, prin evacuarea organizata a apei de pe teritoriu si prin lucrari antierozionale;

c) impotriva inundatiilor datorate ridicarii nivelului apelor subterane, prin sisteme de drenaj.

Solutia de aparare a instalatiilor electrice poate fi comuna si altor obiective economice si sociale, daca aceasta prezinta avantaje tehnico economice.

La determinarea masurilor de aparare necesare, se va tine seama de amenajarile hidrotehnice complexe de pe cursurile de apa din zona. In acest scop se vor utiliza datele cuprinse in avizele Consiliului National al Apelor sau ale organelor judetene, cu privire la dezvoltarea teritoriului.

Masurile de aparare a instalatiilor electrice vor tine seama de necesitatile de curgere normala a apelor mari in zonele cursurilor de apa influentate.

Instalatiile electrice trebuie sa fie verificate in doua situatii, in ceea ce priveste inundarea zonei amplasamentului provenita din revarsarea raurilor:

  • situatia normala, in care se produc inrautatiri ale conditiilor normale de functionare si de exploatare a instalatiilor;
  • situatia exceptionala, in care se admit dificultati temporare de exploatare (de exemplu, inundarea platformei), scoaterea din functiune a unor instalatii auxiliare si reducerea temporara a unor coeficienti de siguranta, instalatiile principale ramanand insa in functiune.

In cazul platformelor inundabile se vor prevedea masurile necesare pentru ca, dupa retragerea apelor, sa fie posibila evacuarea cantitatilor de apa ramase in diverse cavitati (subsoluri, canale de cabluri etc.).

De asemenea, in cazul instalatiilor cu personal permanent sau semipermanent, se vor prevedea masurile necesare pentru mentinerea unui mijloc de telecomunicatii cu personalul de exploatare, in caz de inundatie.

2.1.7. Incadrarea statiilor electrice, dupa importanta lor in cadrul sistemului energetic, in vederea stabilirii masurilor de aparare necesare impotriva efectelor daunatoare ale apelor, se va face astfel:

a) In privinta inundatiilor provocate de viiturile de-a lungul cursurilor de apa, conform indicatiilor din tabelul 2.1., in functie de tensiunea nominala.

Tabelul 2.1.

Protejarea statiilor impotriva apelor provenite din viitura de-a lungul cursurilor de apa

Tensiunea nominala a statiei electrice (kV)

Probabilitatea de depasire a debitelor maxime anuale (%), respectiv frecventa (1/ani)

Situatii normale de exploatare

Situatii exceptionale de exploatare

1/ani

1/ani

< 110

b) In privinta inundatiilor provocate de ploi locale exceptionale, conform indicatiilor din tabelul 2.2., in functie de tensiunea nominala.

Tabelul 2.2.

Protejarea statiilor impotriva apelor provenite din ploi exceptionale

Tensiunea nominala a statiei electrice (kV)

Frecventa medie anuala de depasire a duratei sau intensitatii unei ploi locale exceptionale (1/ani)

< 110

c) In privinta ridicarii nivelului apelor subterane, prin considerarea in toate cazurile a unui nivel maxim anual a carui frecventa de depasire sa fie o data la 10 ani.

NOTE

1. Pentru statiile electrice de transformare, se ia in considerare incadrarea corespunzatoare tensiunii celei mai ridicate.
2. In cazul statiilor aferente centralelor electrice si amplasate pe aceeasi platforma cu acestea, se ia in considerare incadrarea pentru centrala.

2.1.8. La amplasarea instalatiilor electrice se recomanda a se urmari, in vederea reducerii costului, folosirea unor amenajari existente sau in curs de construire, pentru utilitati publice sau pentru alte obiective economice, ca: drumuri si cai ferate, alimentari cu apa, combustibil si caldura, canalizari pentru evacuarea apelor meteorice si menajere, telecomunicatii etc.

2.1.9. In vederea sistematizarii iesirii liniilor racordate la o instalatie (evitarea traversarilor etc.) se pot folosi portiuni de linii in cablu pentru tensiunile de 6 - 20 kV. In cazuri speciale, justificate tehnico-economic, se admite folosirea iesilor in cablu si pentru tensiuni mai mari.

2.1.10. La amplasarea instalatiilor electrice se va tine seama de posibilitatea de extindere a acestora. De regula, intervalul de timp pentru care se va asigura aceasta posibilitate va fi de circa 10 -15 ani.

2.1.11. Distantele minime normale de amplasare a instalatiilor electrice in raport cu alte constructii sunt indicate in instructiunile specifice M.E.E., cu indicativul PE 101/A.

In conditiile realizarii distantelor normate nu se impun conditii suplimentare asupra instalatiilor electrice sau asupra constructiilor invecinate.

2.1.12. Instalatiile electrice se pot amplasa in raport cu alte constructii, la distante nenormate, in urmatoarele situatii si conditii:

a) Instalatiile electrice de exterior pot fi amplasate fata de constructiile industriale de gradul I, II sau III de rezistenta la foc si de categoria de pericol de incendiu C, D sau E, la distante nenormate, stabilite numai din considerente tehnologice, cu conditia ca instalatiile electrice sa deserveasca direct consumatorii amplasati in constructiile respective.

Daca in instalatiile electrice exista echipamente cu peste 60 kg ulei pe cuva, se vor respecta si prevederile de la pct. 6.3. si 6.6.

b) Instalatiile electrice de interior pot fi amplasate fata de constructiile industriale sau civile la distante nenormate (chiar alipite) ori inglobate in aceste constructii, in cazurile si in conditiile prevazute in tabelul 2.3. si la pct. 5.1. si 6.3.

Tabelul 2.3.

Conditiile pentru amplasarea instalatiilor electrice de tip interior, fata de constructiile industriale si civile

Nr. crt.

Caracteristicile constructiei vecine

Conditiile pentru instalatia electrica

Modul de amplasare admis

Destinatia

Categoria de pericol de incendiu

Gradul de rezistenta la foc1)

Constructii industriale

A, B

I, II

Sa serveasca numai instalatiile din cladirea respectiva

La distanta nenormata sau alipita pe o singura latura2)

Constructii industriale

C, D, E

I, II

La distanta nenormata, alipita sau inglobata3)

Constructii industriale

C, D, E

III

Sa serveasca numai instalatiile din cladirea respectiva

La distanta nenormata, alipita sau inglobata3)

Depozite de materiale

C

I, II

Sa serveasca instalatii din cladirea care cuprinde depozitele

Separarea antifoc fata de depozit

Cladiri civile

I, II, III

La distanta nenormata sau alipita pe o singura latura; punctele de alimentare si posturile trafo pot fi alipite pe mai multe laturi sau inglobate4)

NOTE

1. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice la distante nenormate sau alipite fata de constructiile industriale si civile de gradul IV si V de rezistenta la foc sau inglobate in astfel de constructii.
2. In cazul alipirii de constructii continand procese cu vapor sau gaze inflamabile, peretii despartitori trebuie sa fie etansi si rezistenti la explozie; in caz contrar, in incaperile adiacente ale instalatiilor electrice trebuie sa se asigure o suprapresiune permanenta.
3.In cazul alipirii sau inglobarii in constructiile din categoria C cu praf combustibil se vor lua masuri pentru impiedicarea patrunderii prafului in incaperile instalatiilor electrice prin etansarea ferestelor, usilor, prevederea unor camere tampon cu presurizare, capsulare etc.
4. Se admite inglobarea in aceeasi cladire a maximum doua posturi de transformare, avand fiecare cel mult doua transformatoare cu o putere maxima unitara de 1000 kVA.

c) Instalatiile electrice de exterior sau de interior pot fi amplasate la distanta nenormata fata de constructiile industriale sau civile, fara sa fie necesara indeplinirea altor conditii, daca se prevede o separare cu pereti antifoc intre instalatiile electrice si constructiile vecine. In acest scop, peretii antifoc pot fi prevazuti fie la instalatiile electrice, fie la constructiile vecine.

Realizarea peretilor antifoc trebuie sa se faca conform indicatiilor cuprinse in normele tehnice de proiectare P 118 si in proiectele tip.

d) Distantele intre instalatiile electrice subterane cu alimentari si distributii subterane si constructiile industriale sau civile se stabilesc numai din considerente tehnologice.

2.1.13. Amplasarea instalatiilor electrice supraterane in apropierea spitalelor, creselor, gradinitelor de copii, scolilor si a cladirilor cuprinzand incaperi cu aglomerari de persoane se va face totdeauna in conditiile de la pct. 2.1.11.

Instalatiile electrice subterane, inglobate in cladiri civile sau industriale, conform pct. 2.1.12.d., precum si postruile de transformare inglobate in cladiri civile, conform tabelului 2.3., poz. 5, nu se vor amplasa sub sau deasupra incaperilor cu aglomerari de persoane, a salilor de operatie si a saloanelor pentru bolnavi din spitale, a incaperilor destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, a salilor de invatamant, a incaperilor continand obiecte sau aparataj de mare valoare, a cailor de evacuare. In cazul inglobarii instalatiilor electrice in astfel de cladiri, se vor respecta prevederile normelor generale de P.S.I. si normele tehnice P 118 privitoare la separarea portiunilor de cladire.

2.2. Amplasarea instalatiilor electrice in exterior

2.2.1. Se vor respecta conditiile generale de amplasare de la pct. 2.1.

2.2.2. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice de exterior, in zone cu pericol de incendiu sau explozie (de exemplu, zone cu scapari de gaze combustibile).

2.2.3. La amplasarea instalatiilor electrice este necesar sa fie respectate masurile prevazute in prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice din zone poluate (PE 109).

2.2.4. In cazul amplasarii instalatiilor electrice in centre populate, daca se folosesc intreruptoare cu aer comprimat, poate fi necesar sa se ia anumite masuri indicate de normele in vigoare, in vederea respectarii nivelului de zgomot.

2.2.5. Amplasarea instalatiilor electrice din exterior fata de copaci mai inalti de 4 m se va face, de regula, la distante cel putin egale cu inaltimea aproximativa, care o pot atinge copacii, in scopul evitarii caderii acestora peste instalatiile electrice.

2.2.6. In cazul instalatiilor electrice de exterior amplasate in paduri, vor fi respectate directivele privind defrisarile de paduri, valabile pentru liniile electrice aeriene.

2.3. Amplasarea instalatiilor electrice in interior

2.3.1. Se vor respecta conditiile generale de amplasare de la pct. 2.1.

2.3.2. Nu este permisa, de regula, amplasarea instalatiilor electrice in incaperi umede, cu actiune chimica daunatoare, cu praf, cu temperatura ridicata si cu pericol de incendiu sau de explozie.

Daca amplasarea instalatiilor electrice in conditiile de mediu de mai sus este necesara din punctul de vedere al procesului de productie, amenajarea acestor instalatii si alegerea echipamentului se vor face cu respectarea normelor speciale pentru functionarea instalatiilor electrice in asemenea medii.

2.3.3. Amplasarea instalatiilor electrice in spatii de productie deservite de macarale, poduri rulante, monoraiuri sau alte mecanisme pentru transport si pentru ridicare se va face in afara zonelor de lucru ale acestor mecanisme.

2.3.4. In spatiile de productie (definite la pct. 1.2.3.a.) pot fi amplasate numai instalatii electrice de tip inchis, respectandu-se indicatiile de la pct. 4.1. si 6.3.

3. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI SI ALEGEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

3.1. Schema electrica de conexiuni a unei instalatii electrice trebuie sa fie simpla si clara si sa permita o efectuare a manevrelor rapida si lipsita de pericole de accidentare.

3.2. Se admite ca parti ale instalatiei, care sunt in mod normal separate, sa fie conectate pentru scurte intervale de timp (de exemplu, in cursul executarii unor manevre), chiar daca in aceste intervale de timp putererea de scurtcircuit depaseste valoare nominala pentru care este dimensionata instalatia. In astfel de situatii trebuie sa se prevada masuri in vederea evitarii eventualelor accidente de persoane in cazul unui scurtcircuit.

3.3. Intreruptoarele vor fi prevazute, de regula, pe acele circuite pentru care nu se pot asigura cu alte aparate mai ieftine conditiile de deconectare a curentilor de scurtcircuit, selectivitatea protectiei si operatiile de automatizare necesare (separatoare de sarcina, sigurante de inalta tensiune, dispozitive de scurtcircuitare automata etc.).

3.4. Schema electrica a instalatiilor si echipamentului prevazut trebuie sa permita realizarea si exploatarea instalatiilor pentru masura si protectie, precum si a altor instalatii necesare (de exemplu: automatizare, telemecanica etc.), in conditii lipsite de pericol pentru personal.

3.5. Schema electrica de conexiuni trebuie sa permita separarea de lucru atat a intregii instalatii, cat si a unor parti ale instalatiei (fig. 3.1. si fig. 3.2.), daca acest lucru este necesar pentru executarea lucrarilor fara intreruperea functionarii intregii instalatii.

3.5.1. Se admite sa nu se prevada o separare de lucru speciala pentru urmatoarele elemente din schema electrica:

a) transformatoarele de tensiune si descarcatoarele de pe linii a caror separare de lucru se poate face odata cu linia respectiva;

b) transformatoarele de tensiune si descarcatoarele de pe barele colectoare atunci cand separarea de lucru a acestor echipamente se accepta sa fie facuta prin scoaterea din functiune a sistemului de bare respectiv;

c) descarcatoarele montate la bornele transformatoarelor si ale autotransformatoarelor si la punctele neutre ale acestora, a caror separare de lucru se poate face odata cu transformatoarele si autotransformatoarele respective;

d) bobinele si condensatoarele pentru instalatia de inalta frecventa pentru telecomunicatii, a caror separare de lucru se poate face odata cu linia;

e) transformatoarele de forta prevazute cu racordarea directa a cablurilor la capetele infasurarilor principale.

3.5.2. In unele cazuri, conditionate de considerente constructive si de schema, se admite montarea transformatoarelor de curent dupa separatorul de linie spre linie, astfel incat separarea de lucru a acestuia sa se faca odata cu linia.

3.5.3. Daca punctele de separare apartin unor organizatii de exploatare diferite (fig. 3.3.) sau daca ele nu se gasesc in aceeasi instalatie, ci se afla la distanta (fig. 3.4.), conditia de separare de lucru se considera indeplinita numai daca poate fi asigurata o responsabilitate unica pe timpul separarii de lucru la toate punctele de separatie.

3.6. De regula, separarea de lucru trebuie sa fie facuta pe toate partile.

O separare de lucru numai pe o singura parte (spre alimentare) este admisa in cazurile in care nu poate sa apara tensiunea inversa pe partea din instalatie care nu a fost separata.

Acesta este cazul, de exemplu, al liniilor radiale (fig. 3.5.), al circuitelor de motoare electrice (fig. 3.6.), al generatoarelor care nu sunt prevazute sa fie conectate la o retea publica. In asemenea cazuri se vor lua masurile corespunzatoare pentru prevenirea aparitiei unor tensiuni inverse prin intermediul transformatoarelor de putere, transformatoarelor de masura, baretelor de sincronizare etc.

3.7. Ca elemente de separare urmeaza a fi folosite numai aparatele sau dispozitivele cu intreruperea vizibila a circuitului, cu spatiul de intrerupere dimensionat in conformitate cu STAS 6489. 'Coordonarea izolatiei in instalatii electrice cu tensiuni peste 1 kV' si indeplinind conditiile de rigiditate dielectrica prevazuta in acest standard pentru intervalele de separare ale separatoarelor.

Se admit separari de lucru fara intreruperea vizibila a circuitului, dar cu semnalizari de pozitie sigure, numai la instalatiile capsulate si la instalatiile interioare de tip inchis.

3.8. Orice parte a unei instalatii trebuie sa poata fi scurtcircuitata si legata la pamant. In acest scop se pot folosi fie dispozitive fixe (separatoare de legare la pamant sau cutite de legare la pamant), fie scurtcircuitoare mobile.

Dispozitivele fixe de legare la pamant sunt necesare cand instalarea scurtcircuitoarelor mobile (portabile) este dificil de realizat fie datorita inaltimii mari la care trebuie conectate, fie datorita apropierii periculoase de parti ramase sub tensiune, fie curentilor mari de scurtcircuit (de ordinul a 40 kA). Ele vor fi prevazute, in orice caz, in urmatoarele situatii:

a) pentru legarea la pamant a liniilor la orice tensiune (la celulele de linie din instalatiile cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv se admite si legarea la pamant numai cu dispozitive mobile, daca curentii de scurtcircuit sunt mai mici de 40 kA);

b) pentru legarea la pamant a barelor colectoare si de transfer la instalatii electrice cu tensiunea de 110 kV, 220 kV si 400 kV;

c) de regula, si pentru legarea la pamant a oricarei portiuni cuprinse intre doua aparate de conectare (separatoare, intreruptoare), din instalatiile electrice cu tensiuni de 220 kV si 400 kV.

3.9. Echipamentele ce se vor monta in instalatii electrice vor corespunde, de regula, cel putin conditiilor climato-meteorologice indicate in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Conditii climato-meteorologice pentru echipamentul instalatiilor electrice

Denumirea factorilor climato-meteorologici

Unitatea de masura

Amplasarea instalatiilor

in interior

in exterior

Temperatura abianta

Valoarea maxima de scurta durata

oC

Valoarea maxima a mediei in 24 ore

oC

Valoarea minima

oC

Umiditatea relativa

NOTE

1. Pentru echipamentele de masura, comanda, automatizari si similare, inglobate in echipamentul de inalta tensiune, valoarea minima a temperaturii interioare va fi de +50 C.
2. Valorile din tabelul 3.1. sunt valabile pentru echipamentul montat in instalatii electrice amplasate pana la altitudinea de 1000 m.
3. Daca nu se pot asigura constructiv conditiile climatice necesare pentru echipamentul electric prevazut a se monta in interior sau daca, din diverse motive, nu se poate procura echipament de tip interior, se poate utiliza echipamentul de tip exterior.

3.10. In sensul prezentului normativ, teritoriul tarii se imparte in doua zone care difera din punctul de vedere al intensitatii si al frecventei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici ce intereseaza la constructia instalatiilor electrice cu tensiunea peste 1 kV: vantul, depunerile de chiciura, temperatura aerului.

Conditiile climato-meteorologice pentru calculul mecanic al conductoarelor flexibile din instalatiile exterioare sunt indicate in anexa 1 si in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.

Conditii climato-meteorologice pentru calculul mecanic al conductoarelor flexibile din instalatii exterioare

Denumirea factorilor climato-meteorologici

Valorile orientative de calcul

Unitatea de masura

Zona meteorologica (conform hartii din anexa 1)

Zonele cu altitudini peste 1000 m

I

II

Temperatura ambianta

Maxima

oC

Minima

oC

de calcul cu chiciura

oC

de calcul la viteza maxima a vantului

oC

Viteza vantului la inaltimea de 10 m deasupra solului1)

nesimultan cu chiciura:

- instalatii cu Un £ 110 kV

- instalatii cu Un > 110 kV

m/s

simultan cu chiciura:

- instalatii cu Un £ 110 kV

- instalatii cu Un > 110 kV

m/s

Grosimea stratului de chiciura (cu greutatea specifica de 0,75 daN/dm3):

- instalatii cu Un £ 110 kV

- instalatii cu Un > 110 kV

mm

NOTE. 1) Pentru elementele situate la inaltime mai mari de 10 m de la sol, la valorile vitezei vantului din tabelul 3.2., se vor aplica coeficientii de majorare 'KV' din tabelul 3.3.

Tabelul 3.3.

Valorile coeficientului 'KV' de majorare a vitezei vantului, in functie de inaltimea deasupra solului

Treptele de inaltimi deasupra solului H (a, b] x) m

Coeficientul 'KV' de majorare a vitezei vantului

x) Interval deschis stanga, inchis dreapta, cuprinzand valori mai mari decat a, pana la b inclusiv.

2) In anumite zone cu caracter local (de exemplu, zonele cu altitudine peste 1000 m) se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie justificate prin date statistice sau rezultatele din experientele de exploatare a instalatiilor electrice din zona respectiva.

3.11. Tensiunea cea mai ridicata pentru echipamentul electric va fi cel putin egala cu tensiunea cea mai ridicata a retelei, la locul de montare a acestuia.

3.11.1. Utilizarea unui echipament electric cu tensiunea cea mai ridicata, dintr-o clasa superioara celei ce ar corespunde tensiunii celei mai ridiate a retelei, se admite, in cazuri bine justificate, ca de exemplu:

a) la altitudini mai mari de 1000 m (cand tensiunea de incercare pentru partile izolate in aer trebuie sa fie majorate sub 1, 25% pentru fiecare 100 m crestere de altitudine intre 1000 si 3000);

b) in vederea trecerii ulterioare a retelei la o clasa de tensiune superioara;

c) cand nu se poate procura echipament cu tensiunea corespunzatoare;

d) cand este necesara o izolatie intarita care nu se poate obtine pe alta cale.

3.11.2. Utilizarea unui echipament electric cu tensiunea cea mai ridicata, inferioara tensiunii celei mai ridicate a retelei, se admite in cazuri speciale, ca de exemplu la transformatoarele de curent si izolatoarele de pe legatura la pamant, directa si permanenta, a unor puncte neutre ale retelei.

3.11.3. Nivelul de izolatie al echipamentului si dispozitivele de protectie corespunzatoare trebuie sa fie astfel alese, incat instalatiile electrice sa fie protejate impotriva efectelor distructive ale supratensiunilor si ale agentilor poluanti din atmosfera. In acest scop se vor respecta prevederile normativului PE 109.

3.12. Nivelul de izolatie al echipamentului instalatiilor electrice trebuie sa fie verificat prin incercarile fie in laborator, fie la locul de montare, in conformitate cu standardele in vigoare.

In cazul instalatiilor formate din elemente asamblate la fata locului, la care distantele de izolare in aer ale ansamblului nu pot fi verificate prin incercari asupra nivelului de izolatie se considera ca nivelul de izolatie este respectat din punct de vedere al acestor distante, daca ele sunt cel putin egale cu valorile minime indicate la pct. 4.2. si 5.2.

3.13. Verificarea echipamentului electric in conditiile curentilor de scurtcircuit trebuie sa se faca conform indicatiilor din instructiunea PE 103.

3.14. Echipamentul instalatiilor electrice trebuie sa corespunda conditiilor de la locul de instalare, in ceea ce priveste caracteristicile specifice fiecarui tip de echipamente, conform instructiunilor de proiectare departamentale corespunzatoare.

3.15. Intreruptoarele si separatoarele de sarcina, a caror capacitate de rupere si de inchidere nominala este mai mica decat puterea de scurtcircuit de la locul de instalare, pot fi folosite daca se iau masuri ca ele sa nu fie puse in situatia de a intrerupe in mod automat curentii de scurtcircuit depasind capacitatea lor de rupere nominala, precum si masuri de protectie a personalului de exploatare pentru cazul inchiderii pe un scurtcircuit (de exemplu: comanda la distanta, ecrane de protectie, testarea circuitului care urmeaza a fi pus sub tensiune).

3.16. In instalatiile electrice cu tensiunea nominala pana la 35 kV inclusiv, transformatoarele de tensiune racordate la barele colectoare vor fi, de regula, protejate cu sigurante fuzibile.

3.17. Electropompele de inalta tensiune pentru apa de incendiu atat cele de lucru, cat si cele de rezerva, alimentate electric, se vor racorda la doua sectii de bare distincte, avand fiecare cate o alimentare independenta, astfel incat la avarierea uneia dintre alimentari sau a unei pompe de incendiu sa se asigure functionarea unui numar suficient de pompe care sa asigure debitul de calcul necesar stingerii incendiului. Cele doua sectii de bare vor fi separate antifoc, astfel incat avarierea uneia sa nu afecteze functionarea celeilalte.

4. INSTALATII ELECTRICE DE EXTERIOR

4.1. Conditii generale

4.1.1. Incinta instalatiilor electrice de exterior este considerata spatiu de productie electrica si se deliminteaza prin ingradiri de incinta, cu urmatoarele exceptii:

a) posturi de transformare amplasate pe stalpi;

b) aparate electrice si cai de curent instalate in aer liber, a caror inaltime fata de sol corespunde prescriptiilor pentru proiectarea si constructia liniilor electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kV;

c) instalatii electrice de tip inchis, montate in incintele intreprinderilor industriale, daca nu exista posibilitatea efectuarii unor manevre de catre persoane necalificate care circula prin apropiere.

Ingradirile de incinta vor fi inalte de 2 m, confectionate din materiale necombustibile, prevazute cu indicatoare de securitate in numar corespunzator si amplasate in locuri vizibile.

Ingradirile exterioare cu inaltimea de peste 2 m (suprainaltare cu trei randuri de sarma ghimpata) vor fi prevazute pentru instalatii fara personal, pentru instalatii amplasate in zone nelocuite sau in zone cu inzapeziri masive si pentru instalatii cu regim special de acces pe teritoriile lor.

4.1.2. In cazul existentei in incinta instalatiilor electrice de exterior a unor constructii anexe (ateliere, turnuri de decuvare, gospodarii de ulei etc.) unde isi desfasoara in mod permanent activitatea persoane neautorizate in exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV sau persoane care nu fac parte din personalul de exploatare al acestor instalatii, spatiile de productie electrica de exterior trebuie separate suplimentar fata de aceste constructii anexe printr-o ingradire de protectie incombustibila, inalta de cel putin 1,5 m, prevazuta cu indicatoare de securitate in numar corespunzator si amplasate in locuri vizibile.

Separarea nu este obligatorie pe laturile cladirilor anexe, constituite din pereti plini (fara usi fara ferestre).

4.1.3. Delimintarea spatiilor de productie electrica din cadrul unei instalatii electrice, apartinand unor organizatii de exploatare diferite, se recomanda sa se faca cu ingradiri de protectie, conform pct. 4.1.2.

4.1.4. Dispunerea constructiva a instalatiilor electrice exterioare trebuei sa fie astfel aleasa, incat:

a) sa permita efectuarea lucrarilor de deservire a instalatiilor cu dispozitive si utilaje mecanizate;

b) sa se evite posibilitatea producerii si extinderii incendiilor;

c) in caz de necesitate sa se poata face scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei, in vederea executarii unor lucrari, cu respectarea masurilor prevazute in 'Norme de protectie a muncii pentru instalatii electrice' - PE119.

4.1.5. Se vor prevedea lanturi duble de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor flexibile in urmatoarele cazuri:

a) in toate deschiderile care, indiferent de tensiune, supratraverseaza barele colectoare;

b) in toate deschiderile care, indiferent de tensiune, supratraverseaza drumuri si cai ferate, conducte cu fluide combustibile, conducte de termoficare sau apa de racire din incinta centralelor electrice sau din afara acestora, cu respectarea prevederilor normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene cu o tensiune mai mare de 1000 V;

d) in toate deschiderile din statiile electrice de 400 kV;

e) in deschiderile cu lanturi tip tija, care supratraverseaza echipamente electrice apartinand altor circuite;

f) daca tipul de lant simplu de izolatoare nu corespunde conditiilor de rezistenta mecanica cerute in instalatie.

4.1.6. In proiect se vor indica locurile unde se prevede a fi racordate scurtcircuitoarele mobile; aceste locuri vor avea suprafete de contact corespunzatoare.

4.1.7. Toate partile metalice de sustinere ale unei instalatii electrice trebuie sa fie protejate impotriva coroziunii. Aceasta prevedere se aplica si pentru partile subterane ale constructiilor metalice si de beton armat.

4.1.8. In cazul aparatelor electrice care necesita ingradiri de protectie, este necesar sa se ia masuri pentru evitarea pericolului pe care il poate prezenta dezvoltarea unei vegetatii inalte in interiorul ingradirii. In acest scop, se recomanda plantarea ierburilor perene sau acoperirea spatiului corespunzator cu balast.

4.2. Distante de izolare in aer

4.2.1. Pentru instalatiile sau partile de instalatie asamblate in locul de exploatare, la care izolatia in aer intre elementele componente aflate sub tensiune, precum si intre acestea si elementele legate la pamant, nu poate fi verificata prin incercari asupra nivelului de izolatie (conform pct. 3.1.2.), asigurarea nivelului de izolatie trebuie sa se faca prin respectarea prevederilor din articolele urmatoare.

4.2.2. Distantele minime de izolare in aer intre partile conductoare aflate sub tensiune si apartinand unor faze diferite (notate cu A) precum si intre acestea si elementele legate la pamant (notate cu A0) sunt indicate in figura 4.1. si figura 4.2. si in tabelul 4.1.

4.2.3. In cazul conductoarelor flexibile, la stabilirea distantelor de izolare in aer, trebuie sa se tina seama de deplasarile posibile datorate variatiilor de temperatura, sarcinilor suplimentare (chiciura si vant), efectelor electrodinamice la scurtcircuit si de tolerantele admise la executarea partii de constructii.

Conductoarele se pot apropia intre ele, fata de alte piese aflate sub tensiune si fata de elementele legate la pamant, la distante mai mici decat cele determinate, conform pct. 4.2.2., pentru scurt intervale de timp, adica in timpul balansului datorat vantului, in timpul scurtcircuitelor si in timpul seismelor. Distantele minime corespunzatoare permise in aceste cazuri sunt indicate la pct. 4.2.4. si 4.2.5.

In pozitie nedeplasata a conductoarelor trebuie sa fie respectate distantele indicate la pct. 4.2.2.

4.2.4. Distantele minime de izolare in aer (notate cu A1 in figura 4.2.) ale conductoarelor flexibile aflate sub tensiune, fata de alte elemente sub tensiune sau legate la pamant, in timpul balansului datorat vantului, sunt indicate in tabelul 4.1.

a) Deplasarea 'a' a unui conductor (fig. 4.2.) poate fi determinata aproximativ cu relatia:

a = f sin a

in care f este sageata conductorului la temperatura de +150C in punctual de apropiere, iar unghiul a este definit prin relatia:

in care: q - este greutatea unitara a conductorului, daN/m;

p - forta unitara datorata vantului pe conductor, daN/m.

b) Pentru determinarea fortei unitare datorate vantului, viteza acestuia se adopta egala cu 60% din valoarea maxima luata in considerare la calculul mecanic al conductoarelor flexibile (tabelul 3.2.).

c) La determinarea distantelor minime se va considera ca actiunea vantului asupra conductoarelor se manifesta in cazul a doua faze vecine, in sensul apropierii unei singure faze, cealalta ramanand nedeplasata.

d) Distantele dintre conductoarele flexibile sub tensiune si partile legate la pamant se vor verifica potrivit starii de calcul VI (vezi pct. 6.7.).

4.2.5. Distantele minime de izolare in aer (notate cu A2 in figura 4.2.) ale conductoarelor flexibile aflate sub tensiune, fata de alte elemente sub tensiune sau legate la pamant, in timpul scurtcircuitelor, sunt indicate in tabelul 4.1.

In cazul lipsei datelor privind distributia potentialelor se va considera o variatie liniara a potentialului in lungul izolatiei de la tensiunea nominala (extremitatea in contact cu partea sub tensiune) pana la zero (extremitatea in contact cu partea legata la pamant).

Tabelul 4.1.

Instalatii tehnologice de exterior. Distante minime de izolare in aer si de protectie

Simbolul si relatia de calcul

Tensiunea nominala a instalatiei (kV)

Distanta minima (mm)

A0

A = 1,1A

A1 = Un/0,15 (A1³

A2=A0/2 (A2 ³

B1=A0+30

B2=A0+100

B3=A0+750

C=A0+2500

D=A0+1250

E=A0+600

F=A0 (F ³

G=A0+1500

NOTE:

1. Tensiunile din parenteza nu sunt recomandate de STAS 930.
2. Pentru tensiuni nominale egale sau mai mari de 60 kV distantele se refera la instalatii di retele cu neutrul legat efectiv la pamant.
3. Pentru elementele de izolatie cu repartitie dispersata a potentialului de-a lungul izolatiei distantele de izolatie se vor stabili considerandu-se valorile effective ale potentialului.

4.2.6. Distantele minime de izolare in aer dintre elementele mobile riguros si sigur ghidate ale instalatiilor electrice, fata de alte elemente ale acestor instalatii, trebuie sa corespunda indicatiilor de la pct. 4.2.2., cu conditia ca aceste distante sa fie respectate in orice situatie, indiferent daca elementele mobile sunt in miscare sau in repaus.

Din aceasta categorie fac parte, de exemplu, contactele mobile ale separatoarelor si cele ale separatoarelor de legare la pamant, suporturile rabatabile ale corpurilor de iluminat etc.

4.2.7. Distantele dintre doua piese sub tensiune, care pot sa se gaseasca la aceleasi tensiuni nominale, insa nesincrone intre ele, trebuie sa fie cel putin egale cu 1,2 ori distanta A din tabelul 4.1.

4.2.8. Distantele dintre partile sub tensiune ale unor instalatii care functioneaza la tensiuni nominale diferite trebuie sa fie cel putin egale cu 1,2 ori distanta A prescrisa pentru tensiunea nominala cea mai mare (vezi tabelul 4.1.).

4.2.9. Pentru instalatiile amplasate la mare altitudinea distantele de izolare in aer indicate in tabelul 4.1. trebuie sa fie marite cu 1,25% pentru fiecare 100 m spor peste altitudinea de 1000 m. Aceasta indicatie este valabila numai pana la altitudinea de 3000 m.

4.2.10. In cazurile in care, prin constructia aparatelor la racordarea cailor de curent la bornele acestora, nu se pot respecta distantele A si A0 din tabelul 4.1., se admit distante mai mici in zona de racordare, in conformitate cu indicatiile intreprinderii constructoare.

In lipsa acestor indicatii, distantele dintre caile de curent si dintre acestea si elementele legate la pamant trebuie sa fie cel putin egale cu distantele libere dintre bornele aparatului. Zona de racordare va fi redusa la minimum posibil.

4.3. Distante de protectie

4.3.1. In apartiile de productie electrica, protectia personalului impotriva atingerii accidentale a elementelor aflate sub tensiune, in timpul executarii lucrarilor curente de exploatare, se asigura printr-una dintre urmatoarele masuri:

a) amplasarea la inaltime corespunzatoare, in zone inaccesibile atingerile accidentale;

b) ingradiri de protectie definitive, pline sau din plasa (se admite si folosirea balustradelor).

4.3.2. Ingradirile de protectie definitive, pline sau din plasa, din interiorul incintei unei instalatii electrice, trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 2 m, iar balustradele trebuie sa aiba marginea superioara la cel putin 1,5 m deasupra golului. Executia ingradirilor trebuie realizata in conformitate cu pct. 5.3.3.

4.3.3. La amenajarea instalatiilor de exterior trebuie respectate distantele din tabelul 4.1. Aceste distante pot fi marite in locurile in care nu poate fi evitata manevrarea unor materiale lungi, care nu sunt izolate pentru tensiunea de exploatare.

4.3.4. Distanta dintre partile conductoare sub tensiune sau izolate fata de pamant ale instalatiei si ingradirile de protectie cu caracter definitiv trebuie sa fie cel putin egala cu distanta B1, B2 sau B3 din tabelul 4.1., domeniul de protectie fiind indicat in figura 4.3.

Distantele B1, B2, B3 se vor masura de la partea cea mai laterala a armaturii de repartitie a potentialului sau eclatorului dispus pe aparatul respectiv, pana la partea interioara a ingradirii de protectie.

Izolatoarele pot patrunde partial sau total in domeniul de protectie, cu conditia asigurarii protectiei impotriva atingerii accidentale a elementelor aflate sub tensiune prin ingradiri pline sau din plasa (fig. 4.3.a. si fig. 4.3.b.

4.3.5. Elementele instalatiei aflate sub tensiune si situate la o inatime mai mare sau cel putin egala cu distanta C din tabelul 4.1. fata de nivelul solului, respectiv al platformei de deservire, nu necesita, de regula, ingradiri de protectie. Domeniul de protectie (fig. 4.4.) are latimea E, indicata in tabelul 4.1.

4.3.6. Izolatoarele ale caror parti conductoare aflate sub tensiune se gasesc in conditiile indicate la pct. 4.3.5. nu trebuie ingradite daca marginea superioara a soclurilor legate la pamant ale izolatoarelor se afla la o inaltime de cel putin 2300 mm fata de nivelul solului, respectiv al platformei de deservire (fig. 4.4.

4.3.7. Distanta dintre elementele instalatiilor exterioare, la care se prevede efectuarea unor lucrari de revizii-reparatii si partile vecine, neingradite, ale instalatiilor ramase sub tensiune sau izolate fata de pamant trebuie sa fie suficienta pentru a permite executarea lucrarilor in conditii de securitate, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice.

In acest scop, distantele de protectie contra atingerii accidentale a partilor neingradite aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant, masurate intre aceste parti si marginea domeniului permis pentru lucru, trebuie sa fie cel putin egale cu valoarea E din tabelul 4.1., in urmatoarele conditii (fig. 4.5.

- elementele aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant se gasesc deasupra domeniului permis pentru lucru;

- se lucreaza numai cu scule usoare (de mana).

Distantele fata de elementele mobile ale instalatiei, aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant, trebuie sa fie masurate tinand seama de deplasarea posibila a acestor elemente in timpul lucrului.

Executarea de lucrari la elementele mobile, riguros si sigur ghidate (mentionate la pct. 4.2.6.), este admisa numai in pozitiile in care sunt respectate distantele indicate mai sus.

Dimensiunile domeniului de lucru se stabilesc in functie de natura lucrarilor de executat si de modul de manevrare a pieselor si utilajelor, astfel incat sa nu fie necesara patrunderea in zona de protectie. Inaltimea minima a domeniului de lucru, masurata de la planul pe care paseste lucratorul, este de 1900 mm. Se va tine seama de faptul ca, in cazul instalarii unor platforme de acces la echipament, inaltimea lor se recomanda sa fie astfel aleasa, incat punctul la care se lucreaza sa se gaseasca la circa 1000-1750 mm deasupra platformei, in functie de natura operatiilor necesare.

La adoptarea dispozitiilor constructive si a distantelor respective se va tine seama de faptul ca, in cazul circuitelor suprapuse se poate lucra la circuitul de jos cand circuitul de sus este sub tensiune. Situatia inversa este admisa numai cu justificari si precautii speciale.

Daca pentru dimensiunile domeniului de lucru nu exista indicatii speciale si se presupune ca se lucreaza numai cu scule usoare, pot fi adoptate urmatoarele distante intre circuite, in cazul in care se prevede lucru la unul dintre circuite, celalalt circuit ramanand sub tensiune:

- pe orizontala: A0 2000 mm;

- pe verticala: A0 750 mm.

4.3.8. Distanta dintre elementele aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant ale diverselor parti ale instalatiilor de tip deschis si cladirile tehnologice sau anexe trebuie sa fie suficienta pentru a permite executarea in conditii de securitate a unor lucrari la peretii sau acoperisul cladirilor, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatiile electrice. In acest scop se prevad aceleasi masuri ca la pct. 4.3.7. (fig. 4.6.

Distanta pe verticala dintre partile sub tensiune sau izolate fata de pamant ale instalatiilor electrice situate deasupra cailor si acoperisului acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu distanta C din tabelul 4.1. In caz contrar, este necesara o ingradire locala (pe acoperis).

Conditiile de mai sus nu se refera la elementele circuitelor racordate la instalatiile interioare din cladirea respectiva sau la cele fixate sau ancorate de cladire. Fac exceptie, de asemenea, cabinele pentru circuite secundare, servicii proprii si instalatii auxiliare, situate in spatiile de productie electrica, fata de care se pot adopta distante mai mici, luandu-se masurile corespunzatoare de protectie a muncii. Aceste distante vor fi insa cel putin egale cu distanta de izolare A0 din tabelul 4.1.

4.3.9. In interiorul spatiilor de productie electrica, distanta dintre elemente conductoare aflate sub tensiune si gabaritele echipamentelor in curs de a fi transportate, inclusiv utilajele de transport si de ridicare, trebuie sa fie cel putin egala cu distanta E pana la limita superioara a gabaritului de transport si F pe verticala, peste aceasta limita (tabelul 4.1. si fig. 4.7.). In portiunile in care se prevad ingradiri de protectie cu caracter definitiv conform pct. 4.3.4., gabaritul de transport se considera pana la aceste ingradiri.

In domeniul de protectie se admite existenta izolatoarelor, cu conditia ca ele sa se gaseasca la inaltimi cel putin egale cu limita superioara a gabaritului de transport sau, in caz contrar, la minimum 600 mm de acestea, iar partile sub tensiune aferente sa se afle in afara acestui domeniu (fig. 4.7.

In afara de conditiile de mai sus, in zona de transport trebuie sa fie respectate conditiile indicate la pct. 4.3.4., 4.3.5 si 4.3.6, in legatura cu circulatia persoanelor.

In documentatia de proiectare se vor indica gabaritele permise pentru transport, tinand seama de conditia ca vehiculul de transport (inclusiv echipamentul transportat), sa se poata abate cu cate 350 mm de o parte si de alta a axului drumului, in cazul drumurilor amenajate, respectiv fata de axul in lungul caruia se face transportul, in cazul spatiilor de circulatie neamenajate.

4.3.10. Distanta dintre partile sub tensiune si ingradirile spatiilor de productie electrica de exterior (conform pct. 4.1.1.) trebuie sa fie cel putin egala cu distanta G din tabelul 4.1., domeniul de protectie fiind indicat in figura 4.8.a. Aceasta prevedere se aplica si in cazul ingradirilor cu inaltimea mai mica de 2 m (dar de minimum 1,5 m), conform pct. 4.1.2.

Cand inaltimea ingradirilor este de cel putin 2 m, se admite ca in interiorul domeniului de protectie sa se gaseasca parti izolate ale instalatiei (fig. 4.8.b.), distanta lor pe orizontala pana la planul ingradirii trebuind sa fie cel putin egala cu distanta D din tabelul 4.1.

4.3.11. La parasirea spatiilor de productie electrica de exterior, inaltimea minima H fata de sol a conductoarelor sub tensiune (fig. 4.8.) se va determina in conformitate cu prevederile normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea mai mare de 1000V.

4.3.12. In cazul executarii unor lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei, nu trebuie sa existe elemente sub tensiune sau elemente izolate fata de pamant ale partilor de instalatie ramase sub tensiune, care sa se afle fata de partea scoasa de sub tensiune la o distanta mai mica de 1,2 ori distanta de izolare A din tabelul 4.1. Aceasta prevedere nu se refera la distanta constructiva a separatorului prin care s-a facut separarea (intre contactele sale deschise).

4.3.13. La instalatiile sub tensiune montate la mare altitudine, distantele de protectie din tabelul 4.1. se majoreaza cu cresterea distantei de izolare in aer, calculata conform pct. 4.2.9.

4.4. Cai de circulatie si accese

4.4.1. Transportul transformatoarelor la statiile de transformare se va face, de regula, pe drumurile de acces pentru autovehicule.

Aceasta prevedere nu se refera la statiile provizorii, aferente organizarilor de santier.

4.4.2. Drumurile de acces pentru autovehicule, la instalatiile care nu au racord de cale ferata, trebuie amenajate pentru transportul transformatoarelor si al altor piese grele care se introduc in instalatie. Se va verifica posibilitatea transportului in ceea ce priveste gabaritele si sarcinile admise pe poduri si drumuri.

Drumurile destinate exclusiv servirii instalatiilor de conexiuni si transformare vor avea o singura banda de circulatie cu latimea corespunzatoare tipurilor de autovehicule ce vor fi utilizate si vor fi construite pana la locul de descarcare al transformatoarelor si al celorlalte piese grele. Ele vor fi racordate la drumurile publice pentru autovehicule.

4.4.3. In incinta instalatiilor electrice se vor asigura circulatia libera si interventia masinilor pentru stingerea incendiilor, pe drumuri necesare functional sau pe fasii libere de teren corespunzator amenajate, considerand o distanta maxima de 200 m de la vehiculul pompierilor pana la oricare punct al instalatiei care poate necesita o interventie.

4.4.4. Portile de acces in instalatiile electrice de exterior trebuie inchise cu cheia sau pazite.

In cazul intrarilor, prin care accesul este foate rar, se admit panouri de grad demontabile.

4.4.5. Latimea libera a cailor de circulatie din incinta instalatiei (in afara celor mentionate la act. 4.4.2.) trebuie sa fie suficienta, dupa destinatia pentru circulatia sau transport, insa nu mai mica de 1,2 m, iar inaltimea libera trebuie sa fie de cel putin 2 m.

4.5. Dimensionarea constructiilor de sustinere

4.5.1. Constructiile care servesc pentru sustinerea aparatajului si/sau cailor de curent se vor dimensiona la urmatoarele categorii de solicitari:

a) solicitari in timpul functionarii, datorate greutatilor proprii, vantului, chiciurii, fortelor electrodinamice in caz de scurtcircuit si seisme;

b) solicitari in timpul montajului datorate greutatii proprii si operatiilor de montare (inclusiv greutatii oamenilor, sculelor si dispozitivelor de montare), tinand seama de succesiunea operatiilor respective.

In cazul conductoarelor flexibile nu se va tine seama de ruperea accidentala a acestora.

Solicitarile datorate fortelor electrodinamice in caz de scurtcircuit se considera in ipoteza ca, pentru elementele de constructie ale unei statii de o anumita tensiune, efectul curentilor de scurtcircuit se manifesta intr-un singur circuit.

La determinarea eforturilor care urmeaza a fi luate in considerare, se va tine seama de perspectiva dezvoltarii instalatiilor pe o perioada de circa 10 ani.

4.5.2. Constructia de sustinere din instalatiile tehnologice electrice trebuie sa prezinte o rigiditate suficienta pentru a mentine in limite nepericuloase, pentru aparate si imbinari, amplitudinea vibratiilor in timpul manevrelor.

4.5.3. Constructiile pentru fixarea cailor de curent se confectioneaza din beton armat sau metal, de regula, din elemente prefabricate.

4.5.4. Suporturile de sustinere, folosite in mod provizoriu ca suporturi terminale, se recomanda a fi intarite cu ancore.

4.5.5. Sarcinile transmise de caile de curent se stabilesc conform pct. 6.7.1. si 6.7.2.

5. INSTALATII ELECTRICE DE INTERIOR

5.1. Conditii generale

5.1.1. Instalatiile electrice de interior pot fi amplasate in incaperi de productie sau in incaperi de productie electrica.

5.1.2. De regula, nu se vor amplasa instalatii electrice in incaperi cu procese tehnologice, umede, cu actiune chimica daunatoare, cu praf, cu temperaturi ridicate, cu pericol de incendiu sau explozie, precum si sub incaperi cu proces tehnologic umed (vane, dusuri, grupuri sanitare etc.).

Nu se vor amplasa instalatii electrice interioare de tip deschis si boxe de transformatoare deasupra incaperilor in care pot sa se afle simultan mai mult de 50 de persoane. Fac exceptie transformatoarele cu izolatie electrica uscata sau cu fluide incombustibile.

5.1.3. Cladirile si incaperile instalatiilor electrice de tip interior in care se desfasoara procese tehnologice electrice se admite sa nu fie ingradite cu conditia de a se lua masuri de impiedicare a patrunderii din exterior a persoanelor neautorizate.

5.1.4. In incaperile de productie pot fi montate numai instalatii electrice de tip inchis, luandu-se masurile necesare pentru a se evita posibilitatea efectuarii unor manevre de catre persoanele necalificate care circula in apropiere (datorita unor comutatoare de comanda, manete, butoane etc. liber accesibile). Aceste instalatii vor fi amplasate in afara razei de actiune a mecanismelor de ridicare si transport, conform pct.2.3.3.

In incaperile de productie in care exista un transport uzinal intens sau aglomerari de materiale ori masini se recomanda ingradirea echipamentului electric instalat, pentru a fi protejat contra deteriorarilor mecanice.

In incaperile de productie se recomanda a se folosi numai aparate cu izo!atie uscata sau din materiale incombustibile, in afara de intreruptoare, care pot fi de tipul cu ulei putin.

5.1.5. Incaperile si cladirile in care se gasesc instalatii electrice cu tensiuni peste 1 kV trebuie sa fie de gradul I sau II rezistenta la foc, in conformitate cu prevederile normelor P 118.

Limitele de rezistenta la foc ale elementelor de constructii (pereti, plansee si usi de comunicatii), apartinand incaperilor de productie electrica, se stabilesc in functie de cantitatea maxima de ulei continuta in cuvele echipamentelor electrice din incaperi si de caracteristicile si destinatia spatiilor adiacente, conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1.

Limita de rezistenta la foc a elementelor incaperilor cu instalatii electrice

Nr. crt.

Caracteristicile incaperii

Limita de rezistenta la foc

pereti

plansee

usi

Incaperi cu echipament avand pana la 60 kg ulei pe cuva:

1 h 1)

1 h

nenormat

Incaperi cu echipament avand peste 60 kg ulei pe cuva:

a) separari spre exterior

1 h 30'

nenormat

b) separari spre incaperi de productie electrica sau spre coridoare, case de scari aferente spatiilor de productie electrica

3 h

1 h 30'

c) separari spre alte incaperi sau coridoare, case de scari aferente acestora, din categoriile C, D, E sau constructii civile

3 h

1 h 30'

1 h 30' 3)

NOTE.

1. Daca conditiile impuse de caracteristicile spatiului adiacent nu impun alte valori (a se vedea normele P 118).
2. Determinata in functie de gradul de rezistenta la foc al cladirii.
3. Usile respective trebuie prevazute cu dispozitive de autoinchidere.
4. Limitele de rezistenta la foc a elementelor de reparare fata de cladirile din categoriile A, B vor fi conform normelor P 118.

5.1.6. Daca amplasarea instalatiilor de interior se face fata de constructiile industriale sau civile, in conformitate cu pct. 2.1.12.b. trebuie respectate urmatoarele prevederi:

a) Peretii de pe laturile pe care distantele nu se normeaza sau pe care se face alipirea de alte cladiri trebuie sa fie incombustibil, cu limita de rezistenta la foc de minimum trei ore, fara goluri, iar usile de comunicatie vor avea rezistenta la foc de minimum 1 h 30' si vor fi prevazute cu autoinchidere.

b) Acoperisurile si planseele cladirilor si incaperilor in care se gasesc instalatii electrice trebuie sa fie executate din beton armat, cu limita de rezistenta la foc de minimum 1 h 30'.

Se admite practicarea in acoperis a unor goluri pentru ventilare naturala, numai daca gradul de rezistenta la foc al constructiilor vecine, situate la distanta nenormata sau aplicate, este l sau II. In acest caz, peretii despartitori dintre instalatiile electrice si constructiile invecinate vor depasi gabaritul incaperii instalatiilor electrice cu 0,6 m, iar daca constructia invecinata este mai inalta decit cea aferenta instalatiilor electrice, distanta minima dintre goluri si peretele despartitor va fi de 4 m.

Pentru caile de curent se admite strapungerea elementelor de constructie mai sus mentionate, conditionat de utilizarea unor treceri izolate, tuburi (de exemplu: bare capsulate, cabluri).

c) Trebuie sa se prevada colectarea uleiului la echipamentele cu peste 60 kg pe cuva, individual sau pe grupe de echipamente.

In general, se recomanda folosirea aparatelor fara ulei sau cu ulei putin.

d) Acolo unde este necesar, trebuie sa se ia masuri de izolare fonica a zgomotului provocat de aparatele de comutare, transformatoare, ventilatoare etc.

5.1.7. La amenajarea instalatiilor electrice de interior trebuie sa se ia in considerare, in afara de conditiile climatice de altitudine si de poluare indicate la pct.3.9. si tabelul 3.1., si influenta unor factori de mediu, ca de exemplu: praf, fum, gaze, vapori agresivi, continut de saruri in aer.

5.1.8. In cazul in care factorii de mediu mentionati la pct. 5.1.7. pericliteaza functionarea instalatiei, se va adopta una din urmatoarele masuri:

a) impiedicarea patrunderii prafului sau a altor agenti poluanti (prin presurizare sau etansari, incaperi tampon la accesul principal pentru personal), cat si alegerea pentru echipamentele electrice a unei clase de protectie corespunzatoare.

b) Folosirea unor materiale care sa reziste la actiunea agentilor agresivi sau acoperirea de protectie a materialelor nerezistente la actiunea acestor factori.

c) Ventilarea sau climatizarea incaperilor sau a diverselor parti componente ale instalatiei, in vederea nedepasirii valorilor indicate in tabelul 3.1.

Se vor lua masuri pentru evitarea supraincalzirilor in cazul opririi accidentale a instalatiei de ventilatie sau de climatizare. Aceste masuri vor consta din controale periodice, semnalizari etc., in functie de conditiile locale.

Instalatiile de ventilatie mecanica din centralele si statiile electrice trebuie prevazute cu posibilitatea de oprire manuala sau automata la aparitia unui incendiu in incaperea ventilata sau in apropierea locului de absorbtie a aerului. Oprirea manuala trebuie sa fie intotdeauna posibila, si anume atat de la fata locului (dar din exteriorul incaperilor in care exista ulei), cat si de la punctul de comanda la care este semnalizat incendiul. In acelasi punct de comanda trebuie semnalizata si starea de functionare a instalatiei de ventilatie mecanica.

5.1.9. Incaperile instalatiilor de distributie care contin transformatoare sau aparate cu peste 60 kg ulei pe cuva trebuie prevazute cu sisteme de ventilatie de avarie.

Instalatia de ventilatie de avarie trebuie sa asigure intr-o ora schimbarea unui volum de aer de trei-cinci ori mai mare decat volumul incaperii, in scopul evacuarii fumului ce se poate produce in caz de avarie.

In cazul instalatiilor electrice care necesita interventii rapide pentru lichidarea urmarilor unor avarii, se vor prevedea instalatii de ventilatie de avarie, indiferent de cantitatea de ulei continuta in echipamentul electric utilizat, in situatiile in care nu se pot asigura debitele de aer necesare pentru ventilatia naturala organizata, se va prevedea o instalatie de ventilatie mecanica.

5.1.10. Instalatiile de ventilatie de avarie pot fi comune cu instalatiile de ventilatie cu scopuri tehnologice.

5.1.11. La proiectarea instalatiilor de ventilatie naturala sau mecanica trebuie respectate prevederile din normele generale de protectie contra incendiilor, normele tehnice P 118, normativul I.5. si din standardele in vigoare.

5.1.12. Ferestrele incaperilor de productie electrica situate la parter, in cazul instalatiilor electrice neingradite, amplasate in mediul urban sau in incinta unor intreprinderi industriale, precum si in cazul instalatiilor electrice similare celor din mediul urban, trebuie sa fie prevazute cu sticla armata sau sa fie confectionate din dale de sticla.

Posturile de transformare situate in mediul rural sau cu regim de constructie similar in mediul urban nu vor avea ferestre.

5.1.13. Prevederea iluminatului natural in incaperile de productie electrica nu este obligatorie, in aceste incaperi nu se admit luminatoare.

5.1.14. Temperatura minima nu trebuie sa scada sub 160 C in incaperile in care exista personal de exploatare permanent.

In situatiile in care furnizorul de echipament impune conditii mai severe decat cele prevazute in tabelul 3.1. acestea se vor asigura prin sisteme locale de incalzire electrica.

5.1.15. Incaperile de productie electrica trebuie astfel finisate, incat sa permita o intretinere si o curatenie usoara.

La adoptarea solutiilor pentru finisarea incaperilor de productie electrica, se vor avea in vedere prevederile 'Normativului pentru finisaje in spatiile functionale din obiectivele energetice' - PE 706.

5.1.16. Nu se admit denivelari ale planseelor sau praguri in coridoarele din incaperile de productie electrica.

5.1.17. Nu se admite trecerea prin incaperile instalatiilor electrice a nici unui fel de conducte cu fluide, cu exceptia celor cu apa calda, care servesc pentru incalzirea instalatiei respective si cu conditia folosirii de tevi sudate, fara flanse, ventile sau alte armaturi.

5.1.18. Trebuie luate masuri contra patrunderii apelor subterane in cladirile instalatiilor tehnologice electrice.

De asemenea, trebuie sa se aiba in vedere masurile pentru evitarea unor solicitari inadmisibile la transformatoarele, aparatele si materialele electrice, datorate unor deformari ale cladirilor (de exemplu, tasari). Aceste masuri urmeaza a se lua (daca este cazul) atat la proiectarea partii electrice, cat si la cea a cladirilor.

5.1.19. Pentru a impiedica patrunderea animalelor mici in cladirile instalatiilor electrice, toate orificiile din incaperile situate spre exterior sau spre incaperi cu alta destinatie trebuie amplasate la o distanta minima de 250 mm fata de sol si prevazute cu o plasa avand ochiuri de cel mult 8x8 mm. Toate orificiile pentru trecerea cablurilor si a conductelor dintr-o incapere in alta si in exterior trebuie sa fie inchise, respectiv etansate cu materiale incombustibile cu limite de rezistenta la foc, conform normelor P 118.

De la caz la caz se va asigura si o izolatie hidrofuga.

5.1.20. Canalele de cabluri construite in interiorul cladirilor instalatiilor electrice trebuie sa fie realizate in conformitate cu PE 107.

5.1.21. Instalatiile electrice de interior cu tensiunea pana la si peste 1 kV se recomanda sa fie amplasate in incaperi separate.

Se admite montarea in aceeasi incapere a unor instalatii cu tensiuni diferite. In cazul in care exploatarea lor se face de catre aceeasi organizatie.

5.1.22. In celulele instalatiilor electrice de interior cu tensiunea cea mal ridicata a retelei pana la 36 kV se vor lua masuri de separare prin pereti despartitori plini intre diferite parti ale instalatiei, diferentiat dupa valoarea curentilor de scurtcircuit la arc liber in celula.

In celulele de tip inchis, compartimentarile se vor face, de regula intre diversele parti componente ale acestora, indiferent de puterea de scurtcircuit.

5.1.23. Se vor prevedea pereti de separatie a incaperilor instalatiilor electrice de inalta tensiune in urmatoarele cazuri:

a) intre sectiile de bare reprezentand sursa de alimentare normala si, respectiv, de rezerva a unor consumatori de gradul 0 (inclusiv alimentarea unor pompe de incendiu) si in anumite cazuri de gradul I (cu justificarea in proiect);

b) intre sectiile de bare de servicii proprii, apartlnand unor blocuri diferite, la centralele termoelectrice;

c) in cazul unul numar mare de celule de tip deschis, incat sa nu se depaseasca circa 30 de astfel de celule pe incapere; in cazul barelor colectoare sectionate, peretii de separare se vor dispune la limita dintre cele doua sectii de bare.

Limita de rezistenta la foc a peretilor de separatie va fi de o ora.

Fiecare dintre compartimentele rezultate in urma separarii va fi prevazut cu instalatii de ventilare si iluminat alimentate separat.

Se admite ca introducerea sau scoaterea aerului sa fie comuna pe grupe de compartimente legate tehnologic, cu respectarea urmatoarelor conditii:

- prevederea unor clapete antifoc corespunzatoare, pe ramificatiile tuturor compartimentelor;

- prevederea unor jaluzele de suprapresiune la fiecare grup de ventilatoare;

- oprirea instalatiilor de ventilare (de aspiratie si refulare) la semnalizarea unui inceput de incendiu, in oricare dintre compartimentele care au aspiratie sau refulare comuna.

5.1.24. Delimitarea spatiilor de productie electrica apartinand unor organizatii de exploatare diferite poate fi facuta prin ingradiri de tipul cel mai simplu.

5.1.25. In celulele, boxele etc. in care exista necesitatea deservirii cu usa deschisa fara intreruperea tensiunii (de exemplu, pentru schimbarea sigurantelor de inalta tensiune, manevrarea aparatelor cu tija izolanta, control vizual etc.), precum si in camerele ce contin aparate de inalta tensiune sau transformatoare si in care accesul se face direct din exterior (de exemplu, boxa de transformator etc.), este necesar sa se prevada ingradiri de protectie, conform pct. 5.3.1. -5.3.5.

Nu sunt necesare, de regula, astfel de ingradiri daca sunt respectate prevederile pct. 5.3.7.

5.1.26. Celulele de tip inchis prevazute cu intreruptoare montate pe carucioare debrosabile trebuie sa fie astfel construite incat, indiferent de pozitia caruciorului, sa nu existe pericolul unor atingeri accidentale ale partilor sub tensiune.

5.1.27. Dispozitia constructiva a instalatiilor si distantele de protectie vor fi astfel alese incat, daca se prevede necesitatea executarii unor lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei, sa poata fi respectate masurile corespunzatoare prevazute de 'Normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice' - PE 119.

Separarea intre ele a sistemelor (sectiilor) de bare colectoare se va realiza prin distante de protectie sau prin ingradiri de protectie incombustibile, cu respectarea distantelor minime prevazute in tabelul 5.2.

La statiile de medie tensiune, separarile intre sistemele de bare colectoare se vor realiza, de regula, cu pereti plini.

Intre celule, la statiile de medie tensiune, se vor prevedea pereti plini pe toata inaltimea celulei.

La statiile de 110 kV tip interior, peretele de separatie intre celule se va prevedea plin numai pentru inaltimea intreruptorului, restul putand fi realizat din plasa incombustibila.

5.1.28. In proiect se vor indica locurile unde se prevad a fi racordate scurtcircuitoarele mobile si care vor avea suprafete de contact corespunzatoare.

5.1.29. In centrale si statii de transformare si conexiuni, pentru depozitarea materialelor si a echipamentelor de exploatare si intretinere, legate strict de obiectul respectiv, trebuie sa se prevada, in functie de volumele lor, incaperi sau spatii special destinate acestui scop, care sa fie ferite de pericol de incendiu sau explozie.

Pentru pastrarea tijelor izolante, a clestilor izolanti si a scurtcircuitoarelor mobile se va prevedea un loc uscat si usor accesibil.

5.2. Distante de izolare in aer

5.2.1. Pentru instalatiile sau partile de instalatie amplasate la locul de exploatare, la care izolatia in aer intre elementele componente aflate sub tensiune, precum si intre acestea si elementele legate la pamant nu poate fi verificata prin incercari asupra nivelului de izolatie (conform pct.3.12.), asigurarea nivelului de izolatie trebuie sa se faca prin respectarea prevederilor din articolele urmatoare.

La stabilirea distantelor se va tine seama si de tolerantele admise la executia partii de constructii prin STAS si prin normele de constructie in vigoare.

5.2.2. Distantele minime de izolare in aer intre partile conductoare aflate sub tensiune si apartinand unor faze diferite (notate cu A), precum si intre acestea si elementele legate la pamant (notate cu A0 ) sunt indicate in tabelul 5.2. si in figura 5.1.

Tabelul 5.2.

Instalatii electrice de interior. Distante minime de izolare in aer si de protectie

Simbolul si relatia de calcul

Tensiunea nominala a instalatiei (k V)

Distanta minima (mm)

A0

A 1,1 A0

A2 = A0 (ext.)/2 (A2 £ A)

B1 A0 + 30

B2 = A0+100

B3 = A0 +750

C A0 +2300

(min. 2600)

E = A0 + 600

h

NOTE.

1. Tensiunile din paranteza nu sunt recomandate de STAS 930.
2. Pentru tensiuni nominale egale sau maI mari decat 60 kV, distantele se refera la instalatii din retele cu neutrul legat efectiv la pamant.
3. Pentru elementele de izolatie cu repartitie dispersata a potentialului de-a lungul izolatiei, distantele de izolatie se vor stabili considerandu-se valorile efective ale potentialului.

In cazul lipsei datelor privind distributia potentialelor, se va considera o variatie lineara a potentialului in lungul izolatiei, de la tensiunea nominala (extremitatea in contact cu partea sub tensiune) pana la zero (extremitatea in contact cu partea legata la pamant).

5.2.3. In cazul unor elemente mobile (conductoare flexibile, contacte de separatoare etc.), distantele minime de izolare in aer trebuie verificate la apropieri fata de piese legate la pamant sau sub tensiune, cauzate de efectele electrodinamice la scurtcircuit, de variatiile de temperatura si de actionarile pieselor componente ale aparatelor, in conditiile pct. 4.2.3., 4.2.5, si 4.2.6., corelate cu valorile din tabelul 5.2.

5.2.4. Distantele dintre doua piese sub tensiune, care pot sa se gaseasca la aceleasi tensiuni nominale, insa nesincrone intre ele, trebuie sa fie cel putin egale cu 1,2 ori distanta A din tabelul 5.2.

5.2.5. Distantele dintre partile sub tensiune ale unor instalatii care functioneaza la tensiuni nominale diferite trebuie sa fie cel putin egale cu 1,2 ori distanta A prescrisa pentru tensiunea cea mai mare (tabelul 5.2.).

5.2.6. Pentru instalatiile amplasate la. mare altitudine, distantele de izolare in aer, indicate in tabelul 5.2., trebuie sa fie marite cu 1,25% pentru fiecare 100 m spor peste altitudinea de 1000 m. Aceasta indicatie este valabila numai pana la altitudinea de 3000 m.

5.2.7. In cazul instalatiilor prefabricate, distantele de izolare minime nu se normeaza. Aceste instalatii se vor verifica la tensiunile de incercare prevazute in STAS 6489 'Coordonarea izolatiei in instalatii electrice cu tensiuni peste 1 kV'.

5.2.8. In situatia in care, din diverse motive, distantele din tabelul 5.2. si din figura 5.1. nu pot fi respectate, se admite folosirea unor pereti intermediari din materiale izolante, daca prin incercari se va proba capacitatea de, izolare pentru dispozitia respectiva si numai in cazul folosirii de materiale izolante, care sa-si pastreze in timp caracteristicile dielectrice.

Verificarea se va face la tensiunile de incercare prevazute in STAS 6489.

5.2.9. In cazurile in care, prin constructia aparatelor la racordarea cailor de curent la bornele acestora, nu se pot respecta distantele A si A0 din tabelul 5.2., se admit distante mai mici in zonele de racordare, in conformitate cu indicatiile intreprinderii constructoare.

In lipsa acestor indicatii, distantele dintre caile de curent si dintre acestea si elementele legate la pamant trebuie sa fie cel putin egale cu distantele libere dintre bornele aparatului. Zona de racordare va fi redusa la minimum posibil.

5.3. Distante de protectie

5.3.1. In spatiile de productie electrica, protectia personalului impotriva atingerilor accidentale ale elementelor aflate sub tensiune, in timpul executarii lucrarilor de exploatare, se asigura printr-una din urmatoarele masuri:

a) amplasarea la inaltime corespunzatoare, in zone inaccesibile atingerilor accidentale;

b) ingradiri de protectie definitive, pline sau din plasa (se admite si folosirea balustradelor);

c) dispunerea echipamentului in carcase inchise (instalatii de tip inchis).

5.3.2. Ingradirile de protectie definitiva, pline sau din plasa, trebuie sa aiba inaltimea minima de 1,8 m, iar balustradele de 1,2 m. Se admite folosirea de ingradiri de protectie pline sau din plasa cu inaltimea mai mica de 1,8 m (dar nu sub 1,2 m) sau bariere, cu conditia respectarii distantele B3.

5.3.3. Peretii, usile si ingradirile de protectie trebuie sa fie suficient de rezistente din punct de vedere mecanic, si bine fixate.

Peretii de protectie sau usile pline trebuie sa fie executate din materiale rigide si incombustibile.

Ingradirile sau usile din plasa metalica se vor executa cu ochiuri de cel mult 40x40 mm.

Intre partea inferioara a usilor sau a plaselor metalice de protectie si sol (pentru instalatiile de exterior) sau pardoseli (pentru instalatiile de interior) nu trebuie lasat un spatiu mai mare decat cel necesar pentru inchidere-deschidere (montare si demontare), pentru a impiedica patrunderea animalelor sau a unor obiecte prin acest spatiu.

Balustradele se executa, de regula, din bare sau tevi. Ele trebuie dispuse pana la inaltimea prescrisa, distanta dintre doua bare pe verticala etaj intre pamant si prima bara fiind de cel mult 600 mm. Balustradele care se incadreaza in prevederile pct. 5.1.25. si care pot fi indepartate fara ajutorul unor scule trebuie sa fie dintr-un material rau conducator de electricitate (de exemplu, lemn ignifugat).

Usile ingradirilor de protectie trebuie sa fie inchise cu cheie sau sa poata fi demontate numai cu scule. In interiorul spatiilor de productie electrica se admit chei triunghiulare sau patrate.

5.3.4. La amenajarea instalatiilor electrice de interior trebuie respectate distantele de protectie din tabelul 5.2. Aceste distante pot fi marite in locurile in care nu poate fi evitata manevrarea unor materiale lungi, care nu sunt izolate pentru tensiunea de exploatare.

5.3.5. Distanta dintre partile conductoare, aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant, ale instalatiei si ingradirile de protectie cu caracter definitiv trebuie sa fie cel putin egala cu distantele B1, B2 sau B3 din tabelul 5.2., domeniul de protectie fiind indicat in figura 5.2.

5.3.6. Izolatoarele pot patrunde partial sau total in domeniul de protectie, cu conditia asigurarii protectiei impotriva atingerii accidentate a elementelor aflate sub tensiune, prin ingradiri din tabla sau din plasa (fig. 5.3.

5.3.7. Elementele instalatiei aflate sub tensiune sau izolate fata de pamant si situate la o inaltime mai mare sau cel putin egala cu valoarea C (tabelul 5.2.) fata de nivelul pardoselei (platformei de deservire) nu necesita, de regula, ingradiri de protectie. Domeniul de protectie este indicat in figura 5.4. si in tabelul 5.2.

Daca inaltimea acestor elemente este mai mica decat valoarea C, sunt necesare ingradiri care pot fi realizate in doua moduri:

a) Ingradiri verticale, pline sau din plasa (admitandu-se si folosirea balustradelor), conform indicatiilor din figura 5.2 , si din tabelul 5.2. Aceste ingradiri trebuie sa interzica accesul personalului in apropierea elementelor ingradite.

b) Ingradiri orizontale, pline sau din plasa, situate dedesubtul elementelor ingradite, circulatia personalului sub aceste ingradiri fiind permisa (fig.5.5.). In acest scop, inaltimea ingradirilor fata de pardoseala (respectiv fata de platforma de deservire) trebuie sa fie de minimum 1900 mm. Distanta intre ingradiri si elementele ramase sub tensiune sau izolate fata de pamant trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea B1 sau B2 din tabelul 5.2. (in functie de natura ingradirii, conform figurii 5.2.). Ingradirile trebuie sa depaseasca elementele sub tensiune sau izolate fata de pamant de fiecare parte cu o distanta cel putin egala cu valoarea B3 din tabelul 5.2.

5.3.8. Izolatoarele ale caror parti conductoare aflate sub tensiune se gasesc in conditiile indicate la pct.5.3.7. (alineatul 1) nu trebuie ingradite, daca marginea superioara a soclurilor lor legate la pamant se afla la o inaltime de cel putin 2300 mm fata de nivelul solului, respectiv al platformei de deservire (fig. 5.4.

5.3.9. Distanta dintre elementele instalatiilor electrice interioare, la care se prevede efectuarea unor lucrari de revizii-reparatii si partile vecine neingradite ale instalatiilor ramase sub tensiune sau izolate fata de pamant, trebuie sa fie suficienta pentru a permite executarea lucrarilor in conditii de securitate, in conformitate cu normele de protectie a muncii pentru instalatii electrice.

In acest scop se vor respecta indicatiile de la pct. 4.3.7., cu observatia ca valoarea este indicata in tabelul 5.2.

5.3.10. Trecerile interior-exterior ale circuitelor electrice trebuie sa fie astfel realizate, incat in partea interioara sa fie respectate prevederile pentru instalatiile interioare, iar in partea exterioara cele pentru instalatiile exterioare.

5.3.11. Plecarile aeriene din cladirile instalatiilor electrice se vor rezolva in functie de natura procesului de productie, care se desfasoara pe zona limitrofa constructiilor respective.

Zona de iesire aeriana se va realiza ca in figura 5.6.a si figura 5.6.b, inaltimea: minima 'H' fata de sol a conductoarelor liniilor aeriene determinandu-se in conformitate cu prevederile 'Normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea peste 1000 V' - PE 104.

5.3.12. In cazul executarii unor lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune, nu trebuie sa existe elementele sub tensiune sau elemente izolate fata de pamant ale partilor de instalatie ramase sub tensiune care sa se afle fata de partea scoasa de sub tensiune la o distanta mai mica de 1,2 ori distanta de izolare A (tabelul 5.2.). Aceasta prevedere nu se refera la distanta constructiva a separatorului prin care s-a facut separarea (intre contactele sale deschise).

5.3.13. La instalatiile montate la mare altitudine, distantele din tabelul 5.2. se majoreaza conform prevederilor de la pct. 5.2.6.

5.3.14. Platformele circulabile, situate deasupra intrarilor aeriene ale liniilor in instalatiile electrice de distributie interioare, trebuie sa fie prevazute cu ingradiri definitive.

Acestea trebuie sa depaseasca, pe orizontala, planul conductorului de faza extrema cu cel putin 0,5 m din axul sau.

5.4. Coridoare si accese

5.4.1. Latimea si inaltimea coridoarelor de deservire trebuie sa asigure posibilitatea unei deplasari usoare a personalului si a manipularii comode a aparatelor din instalatie, precum si a executarii de lucrari in apropierea tensiunii, in conformitate cu prevederile normelor de protectie a muncii pentru instalatii electrice.

5.4.2. Gabaritul coridoarelor de deservire se va stabili diferentiat dupa destinatia tehnologica a acestora (supraveghere sau manevra), in functie de nivelul curentilor de scurtcircuit, tipul instalatiei si lungimea coridorului, conform tabelului 5.3. si figurii 5.7.

Tabelul 5.3.

Gabaritele recomandate ale coridoarelor tehnologice de deservire in instalatii de interior

Curen-tul de scurt-circuit (kA)

Tipul celulelor si tensiunea nominala (kV)

Dimensiunile coridoarelor

Inaltimea (mm)

Tipul coridorului

de supraveghere cu acces:

de manevra cu acces:

pe o singura parte

pe ambele parti

pe o singura parte

pe ambele parti

Latimea (mm)

tip inchis

£

tip deschis

> 15

tip deschis:

Un = 10 kV

Un = 20 kV

Un = 110 kV

Distantele se masoara intre fetele ingradirilor de protectie, precum si intre acestea si peretii constructiei.

In locuriie de acces sau de trecere se va asigura o distanta libera de minimum 600 mm (in care nu se includ carucioarele intreruptoarelor debrosabile in pozitia intermediara, dispozitivele de actionare, balustradele).

Se admit ingustari locale, permanente, ale coridoarelor de manevra in dreptul stalpilor sau, prin instalarea dulapurilor de joasa tensiune si a dispozitivelor de actionare aferenta celulelor respective, in urmatoarele conditii cumulative:

- sa nu conduca la o latime a coridorului mai mica de 1000 mm;

- sa nu depaseasca 30p din portiunea coridorului din fata unei celule.

5.4.3. Latimea libera a coridorului de manevra trebuie verificata astfel incat sa se asigure circulatia de-a lungul lui si in cazul in care un carucior de intreruptor debrosabil este scos din celula, cand o usa de celula este deschisa la 90o. In acest caz, distanta libera de trecere nu trebuie sa fie mai mica de 600 mm. Aceasta verificare nu este obligatorie pentru coridoare cu lungimea sub 6 m, cu acces pe la ambele capete.

5.4.4. Latimile coridoarelor de supraveghere pentru instalatii de tip inchis vor fi stabilite de comun acord cu fabricantul celulelor, neputand fi insa mai mici de 700 mm.

5.4.5. In cazul celulelor de tip inchis, instalate in spatii de productie, latimile coridoarelor de deservire indicate mai sus se masoara de la celule pana la partile cele mai proeminente ale utilajului instalat in apropierea celulelor sau pana la ingradiri.

5.4.6. Inaltimea libera a coridoarelor trebuie sa fie de minimum 1900 mm.

5.4.7. Instalatiile interioare trebuie prevazute cu accese (usi), dupa cum urmeaza:

a) la lungimi ale incaperii pana la 10 m, un singur acces;

b) la lungimi ale incaperii mai mari de 10 m, pana la 60 m, se vor prevede cel putin doua accese astfel dispuse, incat pana la cel mai apropiat punct de acces sa nu se depaseasca (pe parcursul cel mai scurt) distante mai mari de 30 m (40 m in cazul statiilor cu tensiunea de serviciu mai mare de 60 kV);

c) la lungimi ale incaperilor s-au coridoarelor peste 60 m, afara de accesele de la capete, se vor prevedea accese suplimentare astfel dispuse, ca distantele sa se incadreze la pct. b.

Accesele pot fi executate in exterior spre balcoane cu scari, in incaperi tehnologice avand aceeasi categorie de pericol de incendiu sau in incaperi cu o categorie de pericol de incendiu D sau E, prin usi rezistente la foc, conform normelor P 118 ;

d) la punctele de alimentare subterane se admite un singur acces atunci cand distanta de la acesta pana la cel mai indepartat punct al spatiului de servit nu depaseste 12 m; in acest caz, se recomanda echiparea punctului de alimentare cu celule de tip inchis.

5.4.8. Accesul la incaperile instalatiilor electrice de conexiune se poate face astfel:

a) din exterior;

b) dintr-o alta incapere de productie electrica;

c) dlntr-o alta incapere de productie de categoria de pericol de incendiu C, D sau E, cu gradul de rezistenta la foc I, II sau III;

d) din coridoarele cladirilor instalatiilor electrice;

e) din coridoarele cladirilor cu alte destinatii, in conditiile precizate in normele P 118.

5.4.9. Accesul in posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinte si al cladirilor publice se va face, de regula, numai din exteriorul cladirii. Se admite accesul si din subsolul sau demisolul cladirii printr-o incapere-tampon la care se poate renunta insa, in cazul in care se utilizeaza transformatoare uscate sau umplute cu lichid neinflamabil.

5.4.10. Fiecare camera in care se instaleaza un transformator de putere cu ulei trebuie sa aiba o iesire spre exterior sau spre incaperi cu categoria de pericol de incendiu C, D sau E, daca se asigura caile de evacuare, conform normelor P 118.

5.4.11. In instalatiile cu mai multe etaje, se admite ca accesele suplimentare sa fie prevazute spre un balcon cu scara exterioara. Celelalte scari de acces normal trebuie sa asigure o servire comoda a instalatiei.

5.4.12. Usile de acces cu incaperile instalatiilor electrice vor fi realizate in conformitate cu prevederile tabelului 5.1. Usile dintre incaperile de productie electrica si incaperile cu alte destinatii sau spre exterior trebuie sa se deschida in afara, putandu-se deschide, fara cheie, numai din interior.

Se excepteaza posturile de transformare subterane si punctele de alimentare subterane, la care accesul se face prin trape.

Trapele vor fi prevazute cu gratare de protectie, care pot fi ridicate prin impingere, la iesirea din postul sau punctul de alimentare subteran.

Usile dintre doua incaperi de productie electrica trebuie sa se deschida in ambele parti, exceptie facand usile care separa incaperile cu instalatii cu tensiunea de peste 1000 V, fata de cele cu instalatii cu tensiunea pana la 1000 V; in acest caz, deschiderea usilor se va face spre incaperile cu tensiunea pana la 1000 V.

5.5. Dimensionarea constructiilor de sustinere

5.5.1. Constructiile care servesc pentru sustinerea echipamentului electric (aparataj si/sau cai de curent) se vor dimensiona in conditiile indicate la pct. 4.6.1. si 4.6.2. pentru instalatiile exterioare, cu deosebirea ca nu se va tine seama de vant si de chiciura.

5.5.2. Sarcinile transmise de caile de curent se stabilesc conform pct. 6.7.1. si pct. 6.7.3.

5.5.3. Elementele de constructii care se gasesc in apropierea partilor conducatoare de curent si care pot fi atinse de personal nu trebuie sa se incalzeasca datorita actiunii curentului electric la temperaturi peste +550 C, iar cele care nu sunt accesibile atingerii personalului nu trebuie sa depaseasca temperaturi peste +700 C.

Constructiile continand elemente metalice situate in vecinatatea cailor de curent se vor verifica la incalzirea in regim normal, cand curentii pe caile de curent invecinate depasesc 1000 A.

6. CONDITII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

6.1. Conditii generale

6.1.1. Intregul echipament din instalatiile tehnologice electrice trebuie sa fie astfel ales, dimensionat si instalat, incat sa corespunda din toate punctele de vedere conditiilor de exploatare, in toate regiunile de functionare stabilite, instructiunilor de montare si utilizare ale fabricii constructoare, precum si conditiilor de mediu in care este pus sa functioneze.

6.1.2. Fiecare transformator si aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare, care sa cuprinda datele sale tehnice, precum si un indicator de recunoastere.

6.1.3. Amplasarea transformatoarelor si aparatelor in instalatiile tehnologice electrice trebuie sa fie in asa fel realizate, incat sa se asigure pastrarea caracteristicilor de functionare, posibilitatea transportului, manipularii, repararii, supravegherii si revizuirii fara pericol si, de regula, fara perturbarea circuitelor vecine.

Fac exceptie de la aceasta ultima conditie instalatiile tehnologice electrice Ia care separarea de lucru se admite a se face prin scoaterea de sub tensiune a intregii instalatii (de exemplu, in posturi de transformare).

6.1.4. Echipamentul trebuie sa fie astfel amplasat, incat supraincalzirea circuitelor principale sa nu pericliteze instalatia sau obiectele invecinate, atat in functionare normala, cat si in caz de suprasarcina sau de scurtcircuit.

6.1.5. La stabilirea amplasarii echipamentului si la alegerea materialelor se va lua in considerare influenta campurilor magnetice, care apare la curenti mari, asupra echipamentelor si elementelor de constructii.

6.2. Aparate de conectare

6.2.1. Conditiile generale privind instalarea aparatelor sunt cele de la pct. 6.1.

6.2.2. La amplasarea aparatelor este necesar sa se tina seama de efectele functionarii acestora asupra spatiului inconjurator (de reducere a izolatiei sau de alta natura), provocate de deconectarea scurtcircuitelor.

6.2.3. In interior nu vor fi montate intreruptoare cu ulei mult, iar in cazul centralelor subterane, de regula, nici intreruptoare cu ulei putin.

6.2.4. Separatoarele cu cutitele de legare la pamant, impreuna cu dispozitivele lor de actionare trebuie sa fie astfel dispuse, incat actionarea lor sa nu se poata produce accidental (sub actiunea vibratiilor, presiunii vantului, greutatii proprii, neetanseitatii ventilelor de actionare etc.).

6.2.5. Este necesar sa se prevada blocaje la toate separatoarele sau cutitele de legare la pamant, a caror actionare fara pericol de amorsare a arcului electric este conditionata de pozitia altor aparate de conectare din instalatia respectiva.

6.2.6. La montarea in exterior a intreruptoarelor cu ulei mult trebuie sa se tina seama de prevederile de la pct. 6.6.2., referitoare la transformatoarele de putere si bobinele de compensare cu ulei instalate in exterior.

6.2.7. La montarea in interior a interuptoarelor cu ulei se va tine seama de prevederile de detaliu de la pct. 6.6.3., referitoare la transformatoarele de putere si bobinele de compensare cu ulei instalate in interior.

6.2.8. Fiecare dispozitiv de actionare trebuie sa aiba indicata, la fata locului, pozitia aparatului comandat.

6.2.9. Se va urmari reducerea efectelor arcului electric asupra personalului de exploatare, in cazul manevrelor gresite, prin amplasarea adecvata a dispozitivelor de actionare, prin constructia celulelor, precum si prin alte masuri constructive.

6.2.10. Sensul de miscare al dispozitivului de actionare manuala trebuie sa poata fi clar recunoscut. El trebuie sa aiba aceeasi semnificatie pentru aparatele de comutare cu functii identice dintr-o instalatie.

6.2.11. Dispozitivele de actionare ale separatoarelor, accesibile si persoanelor straine de exploatarea instalatiilor electrice, trebuie sa fie asigurate impotriva actionarii nedorite (de exemplu, prin inchiderea cu lacat, prin dispozitive de actionare demontabile etc.).

6.2.12. Tijele de actionare ale separatoarelor cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv, montate pe stalpi de lemn, trebuie sa fie separate prin intermediul unor izolatoare dimensionate pentru tensiunea de izolare a instalatiei. Partea tijei de sub izolator trebuie legata la pamant.

6.2.13. Elementele de comanda ale dispozitivului de actionare a unui separator pe stalp trebuie montate astfel, incat sa fie manevrabile de catre o persoana aflata la nivelul solului.

6.3. Transformatoare de putere si bobine

In cazul in care nu sunt alte indicatii, prevederile acestui capitol sunt valabile pentru transformatoare si bobine, chiar daca in text este folosit numai termenul 'transformatoare'.

6.3.1. Conditii generale

a) Se vor respecta conditiile generale privind instalarea echipamentului electric de la pct. 6.1.

b) Transformatoarele pot fi montate atat in interior, cat si in exterior. Constructia acestora trebuie sa corespunda conditiilor de instalare respective.

c) Transformatoarele de putere cu ulei se recomanda a se monta in exterior.

Instalarea transformatoarelor de putere cu ulei in cladiri se face, de regula, in cazul posturilor de transformare sau al punctelor de alimentare din mediul urban si se admite si in cazurile in care montarea in exterior este neindicata din punct de vedere tehnic, economic sau al sistematizarii urbane.

d) La instalarea transformatoarelor cu ulei este necesara luarea unor masuri speciale, care sunt aratate la pct. 6.6.

e) Transformatoarele trebuie instalate in asa fel, incat sa fie asigurate conditii lipsite de pericol pentru supravegherea nivelului de ulei din conservator si din izolatoarele umplute cu ulei, a indicatiilor termometrelor, retelor de gaze, cat si pentru luarea probelor de ulei si pentru alte operatii legate de deservirea normala a transformatoarelor.

6.3.2. Montarea transformatoarelor in exterior

a) Se vor respecta conditiile generale de montare a echipamentului electric de la pct. 6.1. si a transformatoarelor de la pct. 6.3.1.

b) Distantele de amplasare a transformatoarelor fata de constructiile industriale sau civile vor fi cele indicate la pct. 2.1.11., 2.1.12. si 2.1.13.

c) Distantele minime de amplasare fata de constructiile industriale vecine ale transformatoarelor de putere cu ulei vor fi cele indicate in figura 6.1. si tabelele 6.1. si 6.2., daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- constructiile industriale vecine sunt de gradul I, II sau III rezistenta la foc si au categoria de pericol de incendiu C, D sau E;

- transformatoarele alimenteaza direct instalatia amplasata in constructiile industriale vecine.

Tabelul 6.1.

Distantele minime la montarea in exterior a transformatoarelor

Simbolul distantei

Valoarea minima a distantei (m)

Puterea 'S' a transformatorului (MVA)

Semnificatia distantei

a11,2)

S £ < S < £ S < £ S < 200
S
³

Intre doua unitati de transformare (si intre fazele transformatoarelor, cand sunt realizate in unitati separate), fara perete de separatie intre ele, puterea 'S' fiind a celei mai mari unitati.

a2 1)

Intre doua unitati de transformare, a caror functionare se interconditioneaza reciproc, ca de exemplu:
- unitatea principala fi unitatea de reglaj;
- transformatorul principal fi transformatorul de servicii proprii, alimentat de transformatorul principal;
- transformator - redresor realizate in unitati separate

a3 1)

S £ 1,6
S
>

Intre un transformator si un perete de separatie.

b 2)

S £ 1,6
S
>

Distanta masurata pe orizontala de Ia partile laterale ale transformatorului si limita de la care nu se impun conditii speciale pentru elementele cladirii.
In cazul unor distante mai mici este necesar sa fie indeplinite conditiile din tabelul 6. 2.

c

Distanta masurata pe verticala de la cuva superioara a transformatorului, limita a domeniului in care se impun masuri speciale la elementele cladirii (vezi tabelul 6.2., col. 4. 5.)
Peste aceasta limita se vor respecta masurile indicate in tabelul 6.2., col. 6. 7.

d 1)

10 m

Intre un transformator si cladire.

NOTE.

1. Distantele a, b si d se masoara de la partile cele mai proeminente ale transformatoarelor, inclusiv, accesoriile lor, situate la o inaltime mai mica de 1,90 m de la sol.
2. In cazul in care nu se poate respecta distanta minima a1, intre transformatoare se va prevedea un perete de separare (conform conditiilor de la pct. 6.3.2. d).

Tabelul 6.2.

Conditiile de amplasare a transformatoarelor de putere fata de diferitele elemeate ale constructiilor indicate la pct. 6.3.2., in limitele distantei L1) (fig.6.1.

Nr. crt.

Elementul de constructie

Intervale de inaltime ale peretelui din spatele transformatorului

0 h

h (h+c)

> (h+c)

Distanta 'd' intre trafo si cladire (m)

Fereastra permanent inchi-sa, din sticla armata, cu cercevele incombustibile2)

nu

nu

da

da

da

da

Fereastra din sticla armata, cu cercevele incombustibile, cu deschiderea spre interior si cu plasa metalica cu ochiuri de 25 x 25 m

nu

nu

nu

nu

da

da

Usa incombustibila sau greu combustibila

nu

da

nu

da

nu

da

Gura de ventilatie pentru admisie, fara clapeta de inchidere

nu

da

nu

da

nu

da

Gura de ventilatie pentru admisie cu clapeta de inchidere, transformatorul fiind prevazut cu instalatie fixa de stingere a incendiilor

da

da

da

da

da

da

Gura de ventilatie pentru refulare

da

da

nu

nu

da

da

NOTE.

1. In exteriorul distantei L sau la o distanta d 3 10 m nu se prescriu conditii speciale pentru elementele cladirii.
2. Se admite deschiderea acestor ferestre spre interior, daca transformatoarele sunt prevazute cu instalatii fixe de stingere a incendiilor si daca se prevede posibilitatea inchiderii lor manuale la semnalizarea aparitiei unui incendiu la transformator.

 d) Peretii antifoc dintre transformatoare vor indeplini urmatoarele conditii:

- inaltimea egala cu inaltimea maxima a conservatorului celui mai mare transformator, in cazul in care distanta dintre transformatoare este cel mult egala cu 6 m sau cu verticala pana la dreapta ce uneste punctele cele mai inalte ale conservatoarelor, daca distanta intre transformatoare este mai mare de 6 m;

- lungimea egala cu dimensiunea cuvei de retinere a scurgerilor de ulei pe partea de apropiere (conform pct. 6. 6.2.);

- distanta pana la fiecare transformator va fi minimum a3 din tabelul 6.1.;

- rezistenta la foc a peretelui, in general, va fi de cel putin 5 h, iar daca transformatorul este prevazut cu instalatii fixe de atins incendii, de minimum 3 h.

e) Peretii si copertinele de protectie intre transformatoare si constructiile vecine care necesita a fi protejate, conform prevederilor pct. 2.12. d, vor avea dimensiuni si vor fi amplasate astfel, incat sa impiedice deteriorarea elementelor de rezistenta ale constructiilor, in cazul unui eventual incendiu la transformator.

Peretii de protectie se vor realiza conform normelor P 118 si a prescriptiilor de proiectare.

f) De-a lungul tuturor transformatoarelor de putere trebuie sa existe o cale de acces, conform indicatiilor de la pct. 4.4.2.

g) Transformatoarele de putere se vopsesc,d e regula, in culori deschise, pentru a micsora incalzirea lor datorita radiatiilor solare.

h) Transformatoarele de putere montate in posturi, pe stalpi, trebuie sa fie la o inaltime de cel putin 4,5 m, masurata de la pamant pana la elementele neizolate care sunt in mod normal sub tensiune. Pentru deservirea postului pe stalp trebuie prevazuta o platforma cu balustrada, la o inaltime de cel putin 3,5 m; la posturile asezate pe un singur stalp, constructia platformelor nu este obligatorie.

l) Puterea transformatorului de putere ce se monteaza in posturi pe stalpi nu va depasi, de regula, 250 kVA. In cazuri justificate prin concentrari mari de putere, ca de exemplu la unele posturi de abonat, se admite montarea unul transformator de 630 KVA pe doi stalpi.

6.3.3. Montarea transformatoarelor in interior

a) Se vor respecta conditiile generale privind montarea echipamentului de la pct. 6.1 sl privind montarea transformatoarelor de la pct. 6.3.1.

b) In cazurile in care este necesar sa se monteze transformatoarele de putere la etaje superioare, precum si in cladiri inalte, acestea vor fi, de regula, cu izolatie electrica, cu fluide incombustibile sau uscata.

Se admite montarea transformatoarelor de putere cu ulei pana la 1000 kV, iclusiv la etajul I, cu conditia asigurarii posibilitatii de transport a aestora numai prin exteriorul cladirii, a colectarii a 25 % din cantitatea de ulei si a evacuarii intregii cantitati de ulei in caz de avarie.

c) Se interzice instalarea transformatoarelor de putere in incaperi sau sub incaperi cu aglomerari de persoane, cu pericol de explozie sau cu proces tehnologic umed (spalatorii, vane, dusuri, grupuri sanitare etc.). In ultima situatie fac exceptie cazurile Ia care se iau masuri speciale de izolare impotriva patrunderii umuzelii.

d) Fiecare transformator de putere cu ulei va fi instalat intr-o camera separata, construita din materiale incombustibile. Se admite instalarea in aceeasi camera a doua transformatoare cu ulei, avand fiecare puterile pana la 1000 kVA si aceeasi destinatie. Grupurile trifazice de trei transformatoare monofazice se pot instala in aceeasi camera, indiferent de cantitatea de ulei.

e) In cladirile cu categoria de pericol de incendiu D sau E si de gradul I sau II de rezistenta la foc, se admite sa se amplaseze grupe de transformatoare de putere libere in hale sau pe acoperisul halelor, cu urmatoarele conditii:

- Sa deserveasca in exclusivitate procesul tehnologic din hala respectiva sau procesele tehnologice auxiliare acesteia. In nici un caz nu se admite alimentarea pompelor de incendiu de la aceste transformatoare.

- Celulele de medie si joasa tensiune, precum si legaturile cu transformatorul sa fie de tip inchis.

- Cantitatea maxima de ulei dintr-o grupa, indiferent de numarul de transformatoare, sa nu depaseasca circa 2000 kg (se admite amplasarea mai multor asemenea grupe in aceeasi hala, daca distanta dintre ele nu este mai mica de 40 m sau daca sunt amplasate in incaperi zidite separat; in cazul in care se amplaseaza mai multe grupe, cantitatea maxima de ulei din toate grupele nu trebuie sa depaseasca 10000 kg in total).

In cazul transformatoarelor legate tehnologic direct de utilajul alimentat (de exemplu, transformatoarele cuptoarelor electrice si ale electrofiltrelor), nu se limiteaza cantitatea de ulei; in acest caz, se vor prevedea dispozitive pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti.

- Sa se prevada colectarea uleiului, conform pct. 6.6.3., sub fiecare grupa de transformatoare in parta, indiferent de cantitatea de ulei.

In general, se recomanda sa se utilizeze aparate cu cantitati reduse de ulei.

In cladirile cu categoria de pericol de incendiu D sau E, cu gradul III de rezistenta la foc, se admite amplasarea grupelor de transformatoare de putere in interiorul halelor, cu respectarea conditiilor de mai sus si, in plus, cu conditia ca protejarea acestora sa se faca prin cabine inzidite.

f) Se admite instalarea a doua transformatoare de putere cu ulei cu o putere totala pana la 1260 kVA inclusiv, in incaperi comune cu instalatiile de distributie de cel mai simplu tip, de inalta si joasa tensiune (de exemplu, puncte de alimentare din retelele urbane si posturi de transformatoare). Acesta prevedere nu se aplica in cazul in care din instalatia respectiva se alimenteaza pompe de incendiu care nu mai au si alta alimentare de la o sursa independenta.

g) Se permite instalarea in camera transformatoarelor de putere a separatoarelor, sigurantelor sau separatoarelor de sarcina, transformatoarelor de masura, descarcatoarelor si intreruptoarelor aferente transformatoarelor respective, cu respectarea conditiilor din prezentul normativ privind montarea aparatelor de inalta tensiune. Comanda intreruptoarelor se va asigura, eventual, si din afara incaperilor transformatoarelor.

h) In toate cazurile de montare a mai multor transformatoare de putere intr-o incapere comuna, se vor lua masuri, de regula, pentru a se asigura accesul si manipularea la un transformator cand celalalt este sub tensiune, cu rezerva mentionata la pot. 6.1.3.

i) Distantele dintre punctul cel mai proeminent al unui transformator de putere si peretii si usile camerei trebuie sa aiba valori cel putin egale cu valorile din tabelul 6.3.

Exceptie fac:

- transformatoarele in posturi prefabricate, la care nu este prevazut accesul persoanelor in compartimentul transformatoarelor, pentru care se vor respecta prevederile de la pct. 5.2.7.;

- transformatoarele cu puteri pana la 630 kVA inclusiv, amplasate in posturi de transformare in aceeasi incapere cu instalatiile de distributie aferente, pentru care distantele fata de peretii laterali si fata de peretele din spate nu se normeaza, cu conditia realizarii ventilatiei necesare, in conformitate cu pct. 6.3.3.k.

Tabelul 6.3.

Distantele minime de la transformatoarele de putere pana la peretii si usile camerelor

Nr. crt.

Distanta x) de la cuva pana la:

Puterea transformatorului (kVA)

<

>1000

Distanta (m)

Pereti

Usi

x) Vezi si pct. 5.1.2.4.

NOTA. Distantele se masoara de la partile cele mai proeminente ale transformatoarelor, inclusiv accesoriile lor situate pana la o inaltime de 1,9 m de la pardoseala la transformatoare pana la 1600 kVA inclusiv si indiferent de inaltime la puteri mai mari.

j) In incaperile in care se instaleaza transformatoare de putere trebuie sa se prevada un sistem de ventilare care sa asigure functionarea transformatorului la sarcina nominala la o difereta de maximum 150 C intre temperatura aerului la intrare si la iesire.

k) Sistemul de ventilatie al transformatoarelor de putere trebuie sa fie independent de alte sisteme de ventilatie. Spre exterior, orificiile de ventilatie trebuie sa fie inchise cu jaluzele si plase metalice cu ochiuri de maximum 8 x 8 mm si sa fie plasate la cel putin 0,25 m de la sol.

l) Daca deasupra orificiilor de ventilatie sau a usilor camerelor de transformator cu iesire in exterior exista o fereastra de la alt etaj, atunci pe intreaga latime a camerei de transformator trebuie sa se prevada o copertina rezistenta la foc de 700 mm latime.

m) In cazul existentei unei instalatii de ventilatie mecanica se interzice recircularea aerului din boxele transformatoarelor, in alte incaperi tehnologice; curentul de aer trebuie evacuat in exterior.

n) Bobinele uscate pentru limitarea curentilor de scurtcircuit trebuie sa fie montate in conformitate cu prescriptiile fabricii constructoare, tinandu-se seama de efectul campului magnetic al bobinei.

o) Se admite ca scoaterea bobinelor din camerele respective sa se faca si prin demontarea (demolarea) peretilor camerelor in care sunt instalate.

6.4. Transformatoare de masura

6.4.1. Pentru alegerea, dimensionarea si instalarea transformatoarelor de masura se vor aplica prevederile de la pct. 6.1.

6.4.2. In cazul transformatoarelor de masura cu ulei este necesar sa se respecte prevederile de la pct. 6.6.

6.4.3. In cazul statiilor cu mai multe sisteme de bare colectoare, transformatoarele pentru masura tensiunii pe bare vor fi amplasate astfel, incat interventia la cele de pe un sistem sa nu depinda de starea de functionare a celorlalte sisteme de bare.

6.5. Descarcatoare

6.5.1. Pentru alegerea, dimensionarea si instalarea descarcatoarelor se vor aplica prevederile de la pct. 6.1. si cele din PE 109.

6.5.2. Descarcatoarele din instalatiile electrice trebuie sa fie astfel dispuse, incat functionarea lor normala (inclusiv evacuarea gazelor din descarcatoarele tubulare sau functionarea membranei de suprapresiune la cele cu rezistenta variabila) sa nu pericliteze personalul de deservire.

Aceasta conditie se considera satisfacuta daca aparatele sunt montate in conformitate cu instructiunile fabricii furnizoare.

6.5.3. In cazul montarii descarcatoarelor in instalatii de tip interior, in apropierea altor aparate, cand acestea din urma pot fi afectate de functionarea descarcatoarelor, din cauza distantelor reduse, este necesar sa se monteze pereti de protectie intre descarcatoare si celelalte aparate.

6.6. Conditii speciale privind instalarea echipamentului cu ulei

6.6.1. Generalitati

a) La instalarea echipamentului care contine ulei, este necesar sa se ia masuri pentru apararea calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane impotriva impurificarii prin scurgeri de ulei atat in situatii de exploatare normala, cat si in caz de incident sau accident.

In acelasi timp, se vor lua masuri pentru evitarea dezvoltarii si extinderii incendiilor prin raspandirea uleiului aprins.

b) Se considera ca sunt indeplinite conditiile de mai sus, daca instalarea echipamentului se face cu respectarea masurilor indicate in continuare.

6.6.2. Transformatoare de putere si bobine cu ulei instalate in exterior

Transformatoarele de putere (cu exceptia celor din posturile de transformare pe stalpi) si bobinele cu ulei se prevad cu posibilitati de colectare a scurgerilor de ulei prin:

a) Borduri (praguri) in cazul unor cantitati de ulei pana la 1,2 t.

b) Cuve cu colectoare proprii sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve (cand sunt mai multe transformatoare sau bobine), in cazul unor cantitati de ulei peste 1,2 t.

Bordurile (pragurile) servesc pentru delimitarea unor spatii sub echipamentele cu ulei (transformatoare sau bobine), in care sa se retina mici scurgeri de ulei. Aceste spatii vor depasi cu cel putin 0,6 m, pe fiecare parte, gabaritele proiectiei, in plan orizontal, ale partilor continand ulei ale echipamentului. Bordurile (pragurile) vor avea o inaltime, deasupra nivelului solului, cuprinsa intre 50 si 100 mm.

Cuvele servesc pentru colectarea partiala sau integrala a uleiului din transformatoare sau bobine si vor fi realizate in variantele constructive indicate in tabelul 6.4. si in figura 6.2. figura 6.3. figura 6.4.

Tabelul 6.4.

Variante de realizare a cuvelor de colectare a uleiului in exterior

Nr. var.

Varianta de cuva

Figura

Capacitatea de colectare

Cantitatea de ulei din transformator sau bobina (%)

Colectorul propriu

Colectorul comun

Cuva cu colectarea uleiului in golurile dintre pietre

Cuva cu colector propriu:

a) fara scurgere la un colector comun

100% 1) sau 10%2)

b) cu scurgere la un colector comun sau la cuvele unitatilor invecinate

25% 1) sau 5% 2)

75-100% 1)sau 10% 2)

Cuva cu scurgere spre un colector separat (fara colector propriu)

100%1) sau 10%2)

NOTE:

1. Cazul general.
2. Cazul admis pentru transformatoarele si bobinele cu cantitati de ulei cuprinse intre 1,2 t si 20 t, montate in statii de conexiuni si transformatoare.

Detalii pentru executia cuvelor

Materiale. Cuvele si colectoarele se construiesc din materiale impermeabile la ulei si apa (beton), care impiedica scurgerea uleiului in pamant, respectiv infiltrarea apei din pamant in ele.

Se va folosi piatra sparta, cu granulatia cuprinsa intre 30 si 80 mm.

Dimensiunile in plan orizontal trebuie sa depaseasca proiecia in plan orizontal a echipamentului cu 1 m.

Cuvele pot fi delimitate prin borduri (praguri), care vor avea inaltimea deasupra solului cuprinsa intre 50 si 100 mm.

Alcatuirea cuvelor

In functie de varianta de cuva adoptata, aceasta se prevede cu colector si alveola de colectare a apei de ploaie si a uleiului (cu dimensiuni de 200 x 200 x 200 mm) la variantele 1 si 2 a, cu colector si conducta de scurgere (la varianta 2b) sau cu cnducta de scurgere (la varianta 3).

Fundul cuvei va avea o panta de 1-2% spre alveolele de colectare sau spre conducta de scurgere.

Grosimea stratului de piatra va fi determinata astfel:

- La varianta 1, volumul ocupat de piatra sparta va fi de circa 50% din volumul total de ulei din echipament (se considera ca volumul golurilor dintre pietre reprezinta circa 1/5 din volumul total de piatra sparta, deci circa 10% din volumul total de ulei).

- La varianta 2 si varianta 3, grosimea va fi de minimum 100 mm; stratul va fi dispus pe un gratar metalic.

Conductele dintre cuvele individuale (varianta 2b), precum si intre acestea si colectorul comun (variantele 2b si 3) vor avea diametrul minim de 200 mm.

Colectorul separat de ulei trebuie sa fie inchis si prevazut cu conducta de aerisire si cu capac de vizitare.

Alte detalii de realizare a cuvelor de colectare sunt precizate prin proiecte tip si indreptare de proiectare.

6.6.3. Transformatoare si aparate cu ulei montate in interior

In functie de cantitatea de ulei continut in transformatoarele si aparatele cu ulei instalate in interiorul cladirilor, se vor lua urmatoarele masuri:

a) In incaperile cu echipamente continand ulei cuprins intre 60 si 600 kg in acelasi recipient, se va prevedea colectarea scurgerilro de ulei prin realizarea de borduri sau praguri din materiale rezistente la foc, care sa retina intreaga cantitate de ulei din recipientul respectiv.

Se admite colectarea comuna pe grupe de echipamente cu ulei, prin borduri sau praguri, daca se prevede scurgerea uleiului spre o alveola de colectare a uleiului care sa aiba un volum cel putin egal cu cel continut de echipamentul cu cea mai mare cantitate de ulei pe recipient.

Alveola de colectare va fi prevazuta la partea superioara cu un strat de pietris gros de 100-200 mm, cu granulatia cuprinsa intre 30 si 70 mm, depus pe un gratar metalic.

Se va prevedea o panta de cel putin 1% epre alveola do colectare.

Retinerea prin prag va putea fi adoptata si pentru transformatoarele de putere din posturile de transformatoare din retelele de distributie urbana sau rurala, daca puterea unitara a transformatoarelor nu depasesc 1000 kVA, indiferent de cantitatea de ulei continuta in cuva. in acest caz, se admite ca pragul sa fie dimensionat pentru a retine in cadrul postului intreaga cantitate de ulei din cel mai mare transformator.

Cand solusia de mai sus nu poate fi aplicata, precum si la posturile inglobata in constructiile edilitare, se admite folosirea solutiei indicate la pct.b urmator.

b) La cantitati de ulei de peste 600 kg, in aceeasi cuva, cu exceptia celor din alineatul precedent, se va prevedea sub transformator sau sub aparat un colector pentru retinerea intregii cantitati de ulei. Se admite ca acest colector sa retina numai o parte din ulei, dar nu mai putin de 20% din volumul total de ulei; in aceat caz se va asigura evacuarea uleiului din colector intr-un rezervor dimensionat pentru intreaga cantitate de ulei din cel mai mare transformator sau aparat.

Sistemul de evacuare a uleiului va fi realizat din tevi cu un diametru minim de 200 mm, cu gratare de protectie.

Colectorul de ulei de sub transformator sau de sub aparat se acopera cu un gratar metalic, pe care se asaza un strat de piatra sparta cu o grosime de 200 mm, cu granulatia cuprinsa intre 30 si 70 mm. Fundul colectorului va avea o panta de 2% spre caminul de colectare si teava de scurgere.

Suprafata colectorului trebuie sa fie cel putin egala cu proiectia in plan orizontal a transformatorului sau aparatului.

La transformatoarele montate in instalatii de interior cu personal permanet si prevazute cu semnalizatoare de incendiu si instalatii fixe de stingere, nu cere obligatorie prevederea stingatorului de flacara din strat de pietris, asigurandu-ae insa o suprafata de evacuare a uleiului de minimum 0,1 m.

c) Se vor lua masuri in vederea impiedicarii scurgerii uleiului in canalele de cabluri.

d) In cazul instalarii transformatoarelor sau aparatelor cu ulei la etajul I, se vor lua masuri in vederea impiedicarii scurgerii uleiului in alte instalatii aflate la nivelul inferior.

6.7. Cai de curent

6.7.1. Conditii generale

a) Peatru caile de curent din instalatiile de inalta tensiune se vor folosi, de regula, conductoare flexibile sau rigide de aluminiu, aliaje de aluminiu, otel-aluminiu sau otel. Folosirea conductoarelor de cupru se admite numai pe baza de justificari tehnico-economice.

b) Conductoarele neizolate se recomanda a se utiliza ori de cate ori acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic si avantajos din punct de vedere economic.

c) Peatru legaturi importante de mare intensitate, pot fi prevazuta conductoare neizolate rigide, in constructie capsulata, in vederea protejarii legaturilor impotriva diversilor agenti externi, a reducerii riscurilor de scurtcircuit, a diminuarii eforturilor mecanice corespunzatoare, a eliminarii pericolului atingerilor accidentale.

d) Dimensionarea conductelor neizolate se va face in conformitate cu instructiunile de proiectare departamentale corespunzatoare, tinandu-se seama de urmatoarele elemente: curentul admisibil de durata, stabilitatea termica la scurtcircuit, eforturile mecanice in diverse conditii de mediu, inclusiv in situatia unui scurtcircuit, efectul corona (la tensiuni nominale de 60 kV si mai mari).

e) Temperatura maxima da regim a conductoarelor neizolate nu trebuie sa depaseasca, de regula, +700 C. Temparaturi mai mari se admit numai cu conditia sa fie evitat pericolul deteriorarii contactelor si al scaderii inadmisibile a rezistentei mecanice.

f) Alegerea cablurilor se va face in conformitate cu normativele si instructiunile de proiectare departamentale corespunzatoare, precum si cu indicatiile intreprinderii constructoare a cablurilor, tinandu-se seama de urmatoarele elemente: tensiunea si frecventa nominala a retelei, conditiile de legare la pamant a neutrului retelei, conditiile de mediu, modul de asezare, lungimea traseului, curentul de durata si regimul suprasarcinilor temporare, stabilitatea termica si dinamica la scurtcircuit, supratensiunile care pot sa apara, pericolul de incendiu si de explozie.

g) La montarea conductoarelor rigide se vor lua masurile necesare, care sa permita dilatarea conductoarelor si preluarea vibratiilor produse de manevrarea aparatelor de conectare.

h) Imbinarile si contactele cailor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente, rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatilor mecanice si electrice ale contactelor.

i) Imbinarea conductoarelor se poate face cu suruburi sau prin sudura, imbinarea prin lipire nu se admite.

j) In scopul supravegherii temperaturii imbinarilor la conductoarele rigide ale cailor de curent pentru intensitati mari, se recomanda vopsirea imbinarilor cu vopsea, care isi schimba culoarea in functie de temperatura.

k) In instalatiile cu tensiuni nominale de 60 kV sau mai mari, armaturile si diversele piese auxiliare aIe cailor de curent vor avea astfel de forme, incat sa fie evitata aparitia descarcarilor corona.

l) In cazul folosirii scurtcircuitelor mobile, in vederea fixarii acestora, trebuie sa se prevada pe conductoare locuri neizolate (nevopsite), cu suprafete de contact corespunzatoare.

De asemenea, pentru legarea la pamant a scurtcircuitoarelor mobile, trebuie sa se prevada borne speciale in instalatia de legare la pamant, cu suprafete de contact si sectiuni corespunzatoare pentru trecerea curentilor de punere la pamant si de scurtcircuit. La amplasarea bornelor de legare la pamant se va tine seama de lungimile uzuale ale scurtcircuitoarelor mobile.

m) Pentru sustinerea conductoarelor neizolate se vor folosi izolatoare alese in functie de conditiile electrice care se impun si de solicitarile mecanice transmise de conductoare.

n) Armaturile izolatoarelor trebuie sa fie astfel constituite, incat temperatura lor sa nu depaseasca 700 C datorita curentului maxim de durata al caii de curent.

o) La tensiuni nominale de 110 kV si mai mari, lanturile de izolatoare de suspensie vor fi prevazute cu armaturi de protectie.

6.7.2. Cai de curent pentru instalatii exterioare

a) Conditiile generale pentru caile de curent sunt aratate la pct. 6.7.1.

b) Caile de curent se vor executa, de regula, din conductoare neizolate, flexibile sau rigide. Se admite utilizarea cablurilor numai in cazul dificultatilor de folosire a conductoarelor neizolate (traseu dificil, mediu agresiv) (vezi si pct. 2.1.9.).

c) Calculul mecanic al conductoarelor neizolate flexibile se va face luand in considerare greutatea proprie a conductoarelor, a lanturilor de izolatoare, a derivatiilor si a altor elemente din deschidere, precum si sarcinile datorate chiciurii, vantulul si fortelor electrodinamice, produse de curentii de scurtcircuit.

Calculul trebuie efectuat pentru situatiile (starile) din tabelul 6.5.

Valorile de calcul ale temperaturii aerului, vitezei vantulul si grosimii stratului de chiciura sunt cele indicate in cap. 3 (tabelele 3.1. si 3.2.) si in anexa 1.

Tabelul 6.5

Starile pentru calculul mecanic al conductoarelor neizolate flexibile din instalatiile exterioare

Starea

Temperatura conductorului

Viteza vantulul

Chiciura

Scurtcircuit

I

-300 C

II

+150 C

Vmax.

III

-50 C

Vc

da

IV

+700 C

V

-50 C

Vc

da

maxim

VI

+150 C

0,6 Vmax.

VII

-50 C

da

NOTE:

1. Valorile Vmax. si Vc sunt indicate in tabelul 3.2.
2. Prin intermediul starii VI se verifica distantele dintre faze, iar prin intermediul starii VII se verifica sageata pe verticala.

In anumite zone cu caracter local, in care se constata conditii climatice mai grele decat cele indicate in tabelele 3.1. si 3.2., se pot adopta in calcul valorile cele mai defavorabile, care apar cel putin o data la 10 ani pentru instalatiile cu tensiunea nominala pana la 110 kV inclusiv, respectiv cel putin o data la 15 ani pentru cele cu tensiunea nominala mai mare de 110 kV. Adoptarea acestor valori va fi justificata prin date statistice.

d) In cazul conductoarelor flexibile fasciculare trebuie sa fie luate in considerare si eforturile suplimentare, care apar ca urmare a atractiei dintre conductoarele aceleiasi faze.

e) Izolatoarele pentru sustinerea cailor de curent din mediile poluate se vor alege cu respectarea masurilor prevazute in prescriptiile de proiectare a instalatiilor electrice din zonele poluate.

f) Coeficientul de siguranta mecanica a conductoarelor flexibile si al armaturilor de legatura trebuie sa fie cel putin 4 la starile I-IV si cel putin 2 la starea V, in raport cu efortul specific de rupere.

g) Coeficientul de siguranta mecanica a izolatoarelor trebuia sa aiba cel putin valoarea corespunzatoare indicata in tabelul 6.7.

6.7.3. Cai de curent pentru instalatii interioare

a) Conditiile generale pentru caile de curent sunt aratate la pct. 6.7.1.

b) Calculul mecanic al conductoarelor neizolate flexibile se va face luand in considerare greutatea proprie a conductoarelor, a lanturilor de izolatoare, a derivatiilor si a altor elemente din deschidere, precum si fortele electrodinamice produse de curentii de scurtcircit.

Calculul trebuie efectuat pentru situatii (starile) din tabelul 6.5.

c) In cazul conductoarelor flexibile fasciculare, trebuie luate in considerare si eforturile suplimentare care apar ca urmare a atractiei dintre conductoarele aceleiasi faze.

d) Coeficientul de siguranta mecanica a conductoarelor flexibile si a armaturilor de legatura trebuie sa fie cel putin 4 la starile I si IV si cel putin 2 la starea V, in raport cu efortul specific de rupere.

Tabelul 6.6.

Starile pentru calculul mecanic al conductoarelor neizolate flexibile din instalatiile interioare

Starea

Temperatura conductorului

Scurtcircuit

I

-50 C

IV

700 C

V

-50 C

maxim

e) Coeficientul de siguranta mecanica a izolatoarelor trebuie sa fie cel putin egal cu valoarea corespunzatoare indicata in tabelul 6.7.

Tabelul 6.7.

Conditii de verificare la eforturile mecanice a izolatoarelor din instalatiile exterioare si interioare

Starea (situatia)

Tipul izolatoarelor

Strapungibile (tip capa si tija)

Nestrapungibile (tip tija sau cu inima plina)

Izolatoare suport si de trecere

Coeficientul de siguranta mecanica

Col.1

Col.2

Col.3

Col.4

I - IV (toate situatiile afara de scurtcircuit)

4
(fata de sarcina de distrugere electromecanica)

4
(fata de sarcina mecanica de incercare individuala)

2,5
(fata de sarcina minima de rupere)

5,6 1)
(fata de sarcina medie de rupere)

V, V' (scurtcircuit)

2
(fata de sarcina de distrugere electromecanica)

2
(fata de sarcina mecanica de incercare individuala)

1,25
(fata de sarcina minima de rupere)

2,8 1)
(fata de sarcina medie de rupere)

Numai daca nu este precizata sarcina mecanica de incercare individuala.

6.8. Dispunerea fazelor si marcarea

6.8.1. Se recomanda ca fazele sa fie dispuse in aceeasi ordine in toate celulele, respectiv la toate sistemele de bare colectoare.

Daca este necesara schimbarea succesiunii fazelor, aceasta se poate face in punctul de trecere de la un circuit la altul (de exemplu, la racordarea celulelor la barele colectoare). Schimbarea succesiunii fazelor pe parcursul unui circuit este admisa numai in cazuri exceptionale, daca este justificata economic.

6.8.2. Dispunerea barelor colectoare se recomanda sa se faca in plan orizontal; in cazul in care, din motivele bine determinate, barele colectoare se dispun in plan vertical, se recomanda separarea fazelor intre ele.

6.8.3. (Auto) transformatoarele, sistemele si sectiile de bare colectoare, celulele, fazele si toate partile importante ale instalatiei trebuie sa fie marcate cu inscriptii vizibile, clare si neechivoce.

6.8.4. (Auto) transformatoarele se numeroteaza, pe cat posibil, in ordine si se marcheaza cu cifre arabe.

6.8.5. Sistemele de bare colectoare se marcheaza cu cifre arabe, iar sectiile aceluiasi sistem de bare colectoare, cu litere majuscule.

6.8.6. Marcarile celulelor trebuie sa fie vizibile:

a) La instalatiile electrice exterioare, cel putin din locurile de unde se face manevrarea aparatelor de conectare de la fata locului.

b) La instalatiile electrice, atunci cand usile celulei sunt inchise, cat si atunci cand ele sunt deschise.

6.8.7. In instalatiile electrice de curent alternativ, conductoarele vor fi marcate prin vopsire, dupa cum urmeaza:

a) faza B in culoarea 'rosu inchis';

b) faza S in culoarea 'galben';

c) faza T in culoarea 'albastru inchis'.

6.8.8. In instalatiile electrice de curent continuu conductoarele vor fi marcate, dupa cum urmeaza :

a) polul pozitiv in culoarea 'rosu deschis';

b) polul negativ in culoarea 'albastru deschis';

c) conductorul median (la distributia in puncte) in culoarea 'cenusiu'.

6.8.9. In cazul conductoarelor rigide, acestea vor fi vopsite in intregime (cu exceptia imbinarilor) in culoarea respectiva.

In cazul conductoarelor flexibile, marcarea se va face numai in anumite puncte de fixare vizibile.

6.8.10. Marcarea cablurilor se va face in conformitate cu normativul pentru proiectarea si constructia retelelor de cabluri electrice.

6.8.11. De regula, se vor monta inscriptii privind destinatia si indicatoare de securitate, in conformitate cu normele de protectie a muncii in urmatoarele puncte:

a) pe toate portile si usile de acces spre spatiile de productie electrica si spre incaperile tehnologice anexe;

b) pe ingradirile exterioare (de incinta) de spatiile de productie;

c) pe ingradirile de protectie din interiorul spatiilor de productie electrica;

d) pe instalatiile de tip inchis din spatiile de productie electrica.

6.9. Instalatii de stingere a incendiilor la transformatoare

6.9.1. Categoriile de transformatoare si autotransformatoare pentru care se prevad instalatii fixe pentru stingerea incendiilor sunt cele indicate in normele departamentale de dotare impotriva incendiilor - PE 009.

6.9.2. Instalatia flxa de stingere cu apa pulverizata a unui transformator va fi actionata automat la impuls de la fiecare din urmatoarele dispozitive de protectie ale transformatorului respectiv:

a. protectia de gaze (treapta de declansare);

b. protectia diferentiala (daca exista si daca selectivitatea permite);

c. detectoare de temperatura.

Instalatia va fi prevazuta si cu posibilitati de actionare manuala.

Oprirea instalatiei se va face manual, la constatarea lichidarii incendiului sau a epuizarii rezervei de apa.

6.9.3. Modul de realizare al instalatiei fixe de stingere a incendiilor la transformatoare este indicat in anexa nr.3.

7. DIVERSE INSTALATII SI AMENAJARI

7.1. Instalatiile electrice trebuie sa fie prevazute cu iluminat electric, in conformitate cu prevederile prescriptiilor PE 022, I 7 si PE 136.

In cazul in care parti din instalatia de iluminat se gasesc in apropierea instalatiilor electrice de inalta tensiune, se vor respecta prevederile de la pct. 4.2., 4.3., 5.2. si 5.3., referitoare la distantele fata de instalatiile de inalta tensiune.

Corpurile de iluminat vor fi astfel montate, incat sa se obtina securitatea servirii lor de catre personalul instruit (inlocuirea lampilor etc.). In cazul corpurilor de iluminat a caror deservire se face numai dupa rabatere, este necesar ca in pozitia normala si in timpul rabaterii sa fie respectate indicatiile de la pct. 4.2.6. si 5.2.3., iar in timpul executarii unor lucrari la aceste corpuri de iluminat trebuie sa fie respectate indicatiile de la pct. 4.3.7. si 5.3.9.

Lucrarile la corpurile de iluminat ce se executa in cadrul zonelor de circulatie din instalatiile exterioare pana la inaltimea de 2,50 m deasupra solului, precum si in cadrul zonelor de circulatie din instalatiile interioare, pana la inaltimea de 2,30 m deasupra pardoselii, nu necesita masuri de protectie speciale.

7.2. Se interzice montarea liniilor aeriene de iluminat, de telecomunicatii sau de semnalizare deasupra si sub partile aflate sub tensiune ale instalatiilor.

7.3. In instalatiile electrice cu personal permanent sau in cazul in care axista cladiri de locuit pentru personalul de exploatare, este necesar sa se asigure alimentarea cu apa de baut, prin racordarea la o conducta de apa sau prin construirea unor fantani.

7.4. In instalatiile electrice avand personal permanent de exploatare si racord la o conducta de apa se vor prevedea, de regula, closete cu apa si canalizare.

In lipsa unor conducte de canalizare se vor prevedea amenajari locale constand din fose septice betonate, vidanjate periodic.

Pentru instalatiile fara personal permanent de exploatare se admit closete uscate cu un compartiment.

7.5. Instalatiile electrice trebuie prevazute cu:

a) O cantitate suficienta de scurtcircuitoare mobile, stabilita in raport cu marimea instalatiilor respective.

b) Mijloace de protectie in conformitate cu prevederile din normele de protectie a muncii.

c) Mijloace mobile si fixe pentru stingerea incendiilor (lazi cu nisip, galeti, lopeti, tarnacoape etc.), instalate conform normelor P.S.I. pe ramura energiei electrice si termice.

Dotarile de mai sus nu se refera la posturile de transformare, intrucat la aceste azuri sunt dotate corespunzator echipele de intretinere sau interventie.

7.6. In cazul instalatiilor electice de interior se vor asigura colectarea si evacuarea apei utilizate la stingerea incendiilor.

7.7. In instalatiile subterane (cu exceptia posturilor de transformare) semnalizarea patrunderii apei in instalatie se va conecta la sistemul de semnalizare generala a diverselor avarii ce pot aparea in instalatia respectiva.

Anexa 1

HARTA ZONELOR CLIMATICE DIN ROMANIA

HARTA ZONELOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Anexa 3

INDICATII PRIVIND REALIZAREA INSTALATIEI DE STINGERE A INCENDIILOR LA TRANSFORMATOARE

Instalatia fixa de stingere trebuie astfel dimensionata, incat sa respecte urmatoarele conditii si parametri de calcul:

1. Debite de stropire

1.1. Intensitatea de stingere minima admisa:

is = 0,3 (l/m2s)

1.2. Debitul de calcul al instalatiei minime admis pentru un transformator se determina cu formula:

Q = 0,3 S (l/s)

in care S este suprafata de stropire (m2).

1.3. Suprafata de stropire se determina cu formula:

S = SL +SCS + SC(m2)

in care:

SL - este suprafata laterala a paralelipipedului in care se inscrie cuva cu ulei a transformatorului;

Scs - suprafata partii superioare a cuvei transformatorului;

Sc - suprafata conservatorului.

1.4. Intensitatea de stingere maxima recomandata:

ism = 0,4 (l/m2s)

1.5. a) Debitul de calcul al instalatiei maxim pentru un transformator:

Qm = 0,4 S (l/s)

b) Timpul admis pentru intrarea in functiune

Durata maxima admisa din momentul detectarii (semnalizarii) incendiului si pana la intrarea in functiune efectiva a duzelor de stropire la debitele si presiunile minime admise trebuie sa fie de 120 secunde (2 minute).

In cazuri exceptionale, cand partea de automatizare a instalatiei de stingere este indisponibila (defecta sau in revizie), se admite ca aceasta durata sa fie de cel mult 5 minute (conform celor indicate la pct. 6.9.2).

c) Presiunea minima admisa

Presiunea minima admisa la ultima duza este de 5 bari.

Se vor alege numai duze omologate in acest scop.

d) Calitatea apei de stropire.

De regula, se va folosi apa potabila; se admite si folosirea apei industriale, daca aceasta este decantata, filtrata si neutra din punct de vedere chimic.

Conductivitatea apei de stropire va fi de maximum:

m S/cm pentru utilizarea in zonele I si II de poluare;

m S/cm pentru utilizarea in zonele III sl IV de poluare.

In cazul in care in zonele III si IV se prevede curatarea sau ungerea cu unsori siliconice a izolatoarelor transformatorului cel putin o data pe an, se admite depasirea limitei de 600 m S/cm,dar nu mai mult de 1500 m S/cm.

Odata cu pornirea instalatiei de stropire este necesar sa se dea si impuls, de declansare a transformatorului, fara insa a se conditiona de aceasta declansare pornirea instalatiei de stropire, in urmatoarele cazuri:

- daca nu se trateaza suprafata izolatoarelor;

- cand conductivitatea apei depaseste limitele maxime admise.

e) Timpul teoretic de functionare a instalatiei cu apa pulverizata.

Timpul teoretic de functionare a instalatiei cu apa pulverizata (avand presiunea si debitul de calcul minime admise, mentionate mai sus la pct. a) si c) este de:

- 3 minute in cazul unitatilor de transformare din incintele statiilor electrice instalate in aer liber (categoria mentionata la pct. 6.9.1. d);

- 5 minute pentru toate celelalte categorii de transformatoare (mentionate la pct. 6.9.1. a, b, c).

f) Conductele instalatiei fixe de stingere

Conductele principale (inclusiv armaturile) de alimentare a inelelor (conductelor) purtatoare de duze, si anume conductele montate intre vanele (electrice si manuale) de actionare (aflate la punctul de actionare) si reteaua care constituie sursa de apa a instalatiei de stingere vor fi protejate impotriva inghetului.

Conductele purtatoare de duze si cele de legatura la punctele de actionare (cu vanele de actionare) vor avea pante si puncte de scurgere corespunzatoare, pentru a putea fi golite rapid dupa folosire, in caz de necesitate; trebuie sa se evite pericolul inghetarii unor resturi de apa in aceste conducte.

b) Punctele de actionare

Prin punct de actionare se intelege locul unde sunt amplasate vanele de actionare si accesoriile acestora, precum si dispozitivele de semnalizare, control si actionare.

Punctele de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie amplasate in locuri ferite de pericol de incendiu sau explozie;

- sa fie prevazute cu iluminat de lucru si siguranta;

- sa fie incalzite pentru a se evita pericolul inghetarii apei din conducte si armaturi.

INSTRUCTIUNI PRIVIND STABILIREA DISTANTELOR NORMATE DE AMPLASARE A INSTALATIILOR ELECTFICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV, IN RAPORT CU ALTE CONSTRUCTII

Indicativ: PE 101A/85

Grupa 1 Electroenergetica

DOMENIUL DE APLICARE

1) Prezentele Instructiuni stabilesc distantele minime normate de amplasare a instalatiilor electrice cu tensiunea peate 1 kV, in raport cu alte constructii.

Situatiile si conditiile in care instalatiile electrice cu tensiunea peste 1 kV pot fi amplasate la distante nenormate in raport cu alte constructii sunt cele indicate la pct. 2.1. al normativului PE 101.

2) Masurarea distantelor se face in cazul instalatiilor electrice de exterior de la cel mai apropiat echipament electric, iar in cazul instalatiilor electrice de interior de la peretii incaperii in care exista instalatii electrice cu tensiunea peste 1 kV.

DISTANTE NORMATE

3) Distantele minime normate de amplasare a instalatiilor electrice in raport cu alte constructii sunt cele indicate in tabelul 1.

Tabelul 1.

Pozitia

Tipul instalatiei electrice

Caracteristicile constructie vecine

Gradul de rezistenta la foc

Categoria de pericol de incendiu

A, B

C

D, E

Distanta minima (m)

Instalatii electrice de tip interior; instalatii electrice de tip exterior; cu tensiunea nominala mai mica de 110 kV; posturi de transformare de interior si exterior (cu exceptia celor din tabelul 2)

I, II

III

IV, V

Instalatii electrice de tip exterior, cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare

I, II

III

IV, V

NOTE. 

1. Amplasarea instalatiilor electrice fata de cladirile civile se va face la distantele corespunzatoare constructiilor de categoriile D si E.
2. Depozitele deschise de materiale se asimileaza, ca grad de rezistenta la foc si categorie de pericol de incendiu, in functie de natura materialului depozitat, cu constructiile.

4) In mediul rural sau cu regim de constructie similar in mediul urban, posturile de transformare se pot amplasa fata de cladiri la distantele minime normate indicate in tabelul 2.

 Tabelul 2

Pozitia

Natura cladirilor vecine

Gradul de rezistenta la foc al cladirilor vecine

I, II, III

IV, V

Distanta minima (m)

Cladiri de productie agrozootehnice si cladiri social-administrative

Cladiri de locuit si anexele lor



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6521
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved