Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


SISTEME DE TRACTIUNE ELECTRICA

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic




SISTEME DE TRACTIUNE ELECTRICA

Prezentare generala

Mijloace de tractiune electrica




Serii si tipuri de locomotive

Caracteristici

Locomotiva

Locomotiva este un vehicul feroviar care circula pe infrastructura publica si care
este capabil sa dezvolte o forta de tractiune la carlig necesara remorcarii trenurilor sau executarii manevrelor.

Calculul fortei de tractiune la carlig se poate obtine facand produsul dintre greutatea in stare incarcata a locomotivei si coeficientul de aderenta la calea ferata cu linie puternic nisipata.

Exemplu

Locomotiva electrica de 5100KW are greutatea totala in stare balastata de 126 tone/forta.Coeficientul de aderenta la calea ferata este de 0,33 cu linie puternic nisipata(in calcul se ia 0,3).

126 x 0,3 = 37,8 t/f    -la carlig

Pentru a pune in miscare un vagon de calatori in aliniament sau palier este necesara o forta de 2 Kg pentru fiecare tona, iar pentru un vagon de marfa este necesara o forta de 3 Kg pentru fiecare tona.La aceste valori se adauga sporul de rezistenta impus de ingroparea in sina si valoarea rezistentei caracteristice pentru relatia de remorcare. Exemplu

La un tren de 2000 tone remorcat cu L.E 5100 KW,in relatia DEJ-DEDA,unde rezistenta caracteristica este de 13 Kg f/t. Este necesara o forta la carlig de :

3 + 4 + 13 = 20 Kg f/t

20 x 2000 = 40.000 t/f

II    Scurt istoric al tractiunii electrice

Primele incercari de a utiliza curentul electric in tractiunea feroviara, respectiv la vehiculele care circula pe sine dateaza din anul 1804.in anul 1838 inginerul englez George Davidson pune la punct prima locomotiva electrica,care avea o greutate de 6 tone si dezvolta o putere cu o viteza de 5 Km/h.

in anul 1876 luau fiinta primele tramvaie si rame automotor in relatia Ghioroc-Radnafolosind o tensiune in linia de contact de 1,5 KV la o frecventa de 16 2/3 Hz.

In anul 1893 inventatorul englez Sprague pune la punct suspensia motorului de tractiune electric in trei puncte ,in doua variante:

-semisuspendat L.D.E 2100 CP

-complet suspendat L.E 5100 K W

Primele gandiri in ce priveste electrificarea cailor ferate in Romania dateaza din anul 1941.in anul 1942 profesorul inginer Leonida pune bazele unui studiu privind electrificarea cailor ferate romane.

In anul 1961 statul romand perfecteaza un contract de cumparare a licentei pentru L.E 5100 KW cu firma A.S.E.A. Suedia,cod 40.000 ,patent cumparat si fabricat in Suedia pe durata a 5 ani,fara drept de modificare.

Din anul 1967 locomotiva E.A 5100 KW este fabricata la Electroputere Craiova.

Primul tronson de cale ferata electrificata in Romania a fost construit in relatia Campina-Predeal si in a doua transa Predeal-Brasov.Tensiunea de lucru utilizata la calea ferata in sistem de tractiune electrica este de 25 KV si frecventa industriala de 50 Hz , curent alternativ.

In anul 1972 C.F.R. achizitioneaza locomotiva E.C. de 3400 KW aproximativ 4000 C.P. de la firma RADE-KONCAR,ZAGREB,CROATlA.in protocolul incheiat, statul roman livra 6 osii motoare contra contra 8 osii motoare sarbesti ,avand in vedere diferenta la plaja de putere.

In anul 1990 procentul de electrificare al cailor ferate romane a ajuns la cifra de 38,7 % din reteaua totala,procent care se mentine pana la aceasta data.

In parcul de marfa al C.F.R. este exploatata in conditii bune locomotiva E.A. 5100 KW(7000 C.P.) an de fabricatie 1964 ,avand codul de inscriere iri evidentele feroviare 40.000.

III Datele caracteristice ale locomotivei E.A. 5100 KW (7000C.P)

Locomotiva E.A. 5100 KW lucreaza la o tensiune de 25 KV, frecventa industriala este de 50 Hz.

Dispozitia osiilor la E.A. este urmatoarea:

Co - Co ,

unde Co—Co au urmatoarea semnificatie - 6 osii motoare,cate 3 montate pe un boghiu si nici o osie libera.

Tensiunea minima de lucru este de 22,6 KV,la aceasta tensiune la firul 105 al transformatorului T 1 .12 pentru serviciile auxiliare, respectiv la aparatul de retea S 7.41.1 conectat la amplificatorul de relee S 7.37.1 exista o tensiune de 348 V ± 8 V ,tensiune la care locomotiva se considera in stare normala de functionare.

Tensiunea minima in exploatare este de 19 KV,tensiune la care corespunde la transformatorul T l. 12 ,o tensiune de 293±8V.

Sub aceasta tensiune amplificatorul de relee S 7.37.1 intrerupe alimentarea releului S 7.37,7 ,care la randul sau deconecteaza si intrerupe circuitul 906-907, in plansa 11 blocand avansul la graduator (T 3.4).

Tensiunea minima de scurt circuit 17,5 Kv,tensiune la care corespunde la T l. 12 o valoare de 263 ± 8V,si sub care amplificatorul de relee S 7.37.l,intrerupe alimentarea releului S 7.37.3 de minima tensiune care deconecteaza deschizand contactele in urmatoarele circuite dupa cum urmeaza:

-in plansa 4,5 si 6 deconecteaza sistemul trifazic

-intrerupe alimentarea releului S 7.36.7 cu o mutare iluminat de pe S 8.33 pe baterii(41.1)

-deschide la Mo (minusul general) circuitul de mentinere conectata a releelor S 7.35.1 si S 7.36.1 de intoarcere graduator si iesire tractiune

-alimenteaza soneria F 3.5 avertizand acustic pe mecanic asupra lipsei de tensiune in linie de contact(L.C.),numai pentru situatia cand controlerul F 1.1.2 este trecut in domeniul de franare

-aprinde lampa F 1.2.22 semnalizand optic lipsa tensiunii in linia de contact NOTA:

-in aceasta situatie de tensiune sub valoarea de scurt circuit,disjunctorul nu deconecteaza,astfel ca la pupitrul de comanda al mecanicului,apare semnalizare optica dubla prin F 1.2.21 lampa semnalizare'Disjunctor conectat' ,care se alimenteaza din conductorul 527,prin auxiliarul 6.4 al disjunctorului si respectiv F 1.2.22 'Disjunctor deconectat' alimentat prin auxiliarul releului S 7.37.3 de minima tensiune.

III.2 Caracteristici tehnice la locomotiva E.A. 5100 KW

-Greutatea locomotivei in stare balastata - 126 tone

-Greutatea locomotivei in stare goala    — 120 tone

-Diametrul rotilor cu bandaje noi    — 1250 mm

-Diametrul rotilor cu bandaje semiuzate    — 1210 mm

-Foita de tractiune la carlig    - 38,7 Kg f/t

-Forta de tractiune la obada -in camp plin — 28,7 t f

-in camp redus    -- 22,7 t f
-Valoarea curentului    -uniorar —l 250 A

-de durata    -l 180 A

-Lungimea locomotivei intre fetele tampoanelor — 19,8 m

-Ampatamentul total(rigid)    --14,3 m

-Raza minima de inscriere in curba    - in linie curenta — 100 m

- pe liniile depoului    -- 90 m

-Tipul motorului de tractiune    — L.J.E. 108

-Viteza maxima de circulatie    — 120 Km/h

-Greutatea motorului de tractiune complet suspendat ~ 2920 Kg
-Latimea maxima a locomotivei    — 3000 mm

-inaltimea maxima cu pantografele coborate — 4500 mm

-Ecartament normal    — 1435 mm

-Raportul de angrenare -Z-73/2Q respectiv 3,6/1

-Sistemul de reglaj al tensiunii realizat cu agregat graduator si intrerupator de sarcina T 3.1 cu posibilitate de conectare in circuitul M.E.T.(motorul electric de tractiune) a 40 de prize,asezate in selector si conectate in circuitul transformatorului de tractiune T 1.3 de catre cele doua culegatoare T 2.1 si T 2.2. -Tipul graduatorului este 'ELIN' firma A.S.E.A

IV    Sisteme de tractiune electrica feroviara

Un sistem de tractiune alectrica feroviara insumeaza totalitatea parametrilor si instalatiilor electrice capabile sa asigure transportul si functionarea energiei la vehiculul motor autopropulsat.

I V. l Elementele liniei de contact

-tipuri de suspensii

-caracteristici

-conditii impuse la pantograf si L.C.

-Ordinul 17 Rlh/l 105/82^

-Ordinul 17 Rlh/2134/85 exploatarea locomotivelor

-Ordinul 17 Rlh/3133/85 locomotive electrice

In exploatarea feroviara si stradala in Romania,deosebim sisteme de tractiune cu urmatorii parametri:

-linii aeriene de tramvai simple in curent continuu avand o tensiune de : 1,5-3KV

-linii aeriene cu o tensiune de 3 KV,curent continuu

-catenare simple cu tensiuni de 15KV si o frecventa industriala de 16 2/3 Hz -suspensii catenare la L.C. Cu tensiuni de 25 KV si frecventa industriala de 50 Hz curent alternativ

Ca si elemente de contact se utilizeaza:

-sine de contact - la metrou si alte domenii de exploatare miniera -linii de contact aeriene pentru tractiunea feroviara in principal un sistem de tractiune feroviara cuprinde:,

-sursa principala de energie (termocentrale,hidocentralc,centrale atomice) -statia de transformare a sistemului national,sistemul fiind alimentat la o tensiune de 110 KV

-linia de transport national (L.T.N)

-substatiile de tractiune sau de transformare coboratoare de tensiune care au la iesire tensiunea nominala de functionare a sistemului feroviar de 25-27 KV -linia de contact L.C. :simpla sau suspensii catenare -mijloace propulsate respectiv locomotive electrice

Conditia de baza pe care trebuie sa o asigure L.C. este de asigura transportul energiei electrice de la subsiatiilc de tractiune la vehiculul propulsat ,la valoare rclaliv constanta si in mod continuu.

Legatura dintre L.C. si locomotiva, respectiv culegerea continua a tensiunii se face

prin elementul de alunecare numit pantograf ,pe elementul de contact numit linie de contact.

In sistemul de tractiune feroviara se folosesc suspensiile de contact,care pot fi suspensii simple si suspensii catenare.

Suspensiile simple se folosesc de regula la tramvaie si troleibuze respectiv la exploatarile miniere,intrucat prezinta balans in exploatare, la viteze de pana la 40 Km/h, iar pentru viteze mai mari producandu-se fenomenul de desprindere,respectiv nu asigura conditia de continuitate in alimentarea vehiculului.

Suspensiile catenare sunt utilizate in tractiunea feroviara,prezinta o rezistenta mecanica si elasticitate in exploatare pana la viteze de 160 Km/h fara pericolul de desprindere a elementului de contact de L.C.

Ancorarea se face pe stalpi de beton sau traverse suspendate pe piloni,in statiile de cale ferata sau ramificatii ale catenarei cu deschideri mai mari de 50 m.    Distanta dintre 2 stalpi se numeste deschidere si este cuprinsa intre 30-50 m,in functie de situatia locala din teren.

Sunt urmatoarele:

-stalpii de sustinere

-consolele sau traversele de fixare

-cablul purtator

-pendule cu fixatoare

-linia de contact

-crapodine pivotante

-izolatoare cu buton de prindere

-contrafise

-mecanisme de intindere pentru asigurarea conditiei de paralelism a L.C., care pentru linii directe si curente este de 550 Kg f,iar pentru linii abatute ale statiei este de 450 Kg f.

IV2    Conditii impuse catenarei

Suspensiile catenare trebuie sa asigure obligatoriu doua conditii de baza:

conditia electrica caracterizata prin factorul tensiune-intensitate -priza de curent continua la mijlocul de tractiune

Cadere de tensiune electrica AU este in. functie de valoarea curentului si a rezistentei pe portiunea liniei de contact dintre doua zone de ancorare AU = I x R

Caderea de tensiune si intensitate,respectiv rezistenta electrica impusa de clementul liniei de contact, obliga amplasarea zonelor de jonctiune a substatiilor de tractiune la distante de cel mult 60 Km una fata de alta.

Caderea tensiune AU intre doua puncte de sectionare nu trebuie sa scada sub valoarea de 19 KV,la solicitarea maxima a portiunii care intra in calcul.

Pentru evitarea unor supraincalziri a L.C. sectiunile constructive care asigura trecerea curentilor de forta la sarcini nmaxime pe sistem poate ajunge de la 100-150 mm2 pentru curent alternativ si pana la 300-400 mm2 pentru curent continuu iluminat.

IV.4 Caracteristici mecanice

-sa asigure paralelismul 100% fata de calea de rulare

-sa prezinte o rezistenta mecanica optima si garantata indiferent de conditiile de functionare

-sa asigure alunecarea perfecta a elementului de culegere si

zig-zag -ui corespunzator,in asa fel incat peria pantografului sa nu se desprinda si sa nu iasa de sub fir

-densitatea fixatorilor,a punctelor rigide sa fie cat mai mica,peritru a permite o elasticitate corespunzatoare.

IV.5 Caracteristici la pantograf

-presiunea de apasare a periei pe elementul de contact sa fie de circa 8-10 Kg f /cm2

-sa prezinte siguranta si elasticitate indiferent de conditiile de functionare, pantograful garantand priza continua pana la temperaturi de -50 °C

-sa prezinte siguranta si stabilitate in situatii de vant puternic pentru protectia zonelor neutre respectiv a punctelor de ancorare a jonctiunilor de separare a statiilor la pericolul care-l prezinta fenomenul de scurtcircuit circulatia locomotivelor electrice in multipla tractiune sau dubla tractiune se va face potrivit Ordinului 17 Rlh/1105/1982,dupa cum urmeaza:

-daca trenul este remorcat cu doua sau trei locomotive electice in capul trenului, regula de dispozitie si ridicare a pantografelor va fi 'SPATE-SPATE' sau 'FATA-FATA',in asa fel ca distanta intre doua pantografe consecutive sa nu fie mai mare de 28 m.

in exploatare indiferent de sistemul de circulatie,in simpla sau multipla tractiune, pantograful folosit va fi cel din spate,astfel in sistem de multipla tractiune la trecerea prin zona neutra toate locomotivele vor avea ridicat pantogralul din spate.

Daca,urmare a unor defectiuni la una din locomotive nu poate respecta regula, se poate utiliza si celalalt pantograf, situatie in care mecanicul care conduce trenul, la apropiere de balizele avertizoare pentru zona neutra va comunica prin statia RER celorlalti mecanici sa deconecteze disjunctorul si sa coboare pantografele in vederea trecerii prin zona neutra.

Dupa trecerea de zona neutra a tuturor locomotivelor din compunerea trenului, mecanicul care conduce trenul este obligat sa opreasca in vederea ridicarii pantografelor la celelalte locomotive.

In conditii deosebit de grele, vant puternic, ger, chiciura pe L.C. si sania pantografului, ninsori abundente, exploatarea locomotivei electrica in ce priveste elementul de alunecare ,se va face potrivit Ordinului 17 Rlh/2134/1985 si Ordinului 17 Rlh/3133/1985 dupa cum urmeaza:

-pe timp cu ger foarte puternic -30 °C cand exista chiciura la L.C. si elementele componente ale acesteia pentru evitatea producerii lamei electrice intre L.C. si peria pantografului ,mecanicul de locomotiva va da comanda de ridicare a ambelor pantografe prin deschiderea celor 2 robineti 15 si 16 de pe blocul S 7 si manipularea in pozitie deschis a separatorului de bara 3 sau 4 prin manerul de actionare din plafonul locomotivei, canalul transversal,situatie in care pantograful l sau 2 pentru care a fost actionat separatorul ramane numai cu functie de curatare a L.C. ,captarea tensiunii se face cu pantograful din spate,conditii in care se evita flamarea puternica a L.C.

CIRCUITE ELECTRICE PE LOCOMOTIVA ELECTRICA    5100 KW

CLASIFICAREA CIRCUITELOR SI VALORI DE TENSIUNI

UTILIZATE

Pe locomotiva electrica de 5100 KW(L.E. 5100 KW),dupa destinatia lor deosebim urmatoarele tipuri de circuite:

-circuite principale

-circuite auxiliare

-circuite de comanda si protectie

-circuite de iluminat, masura si protectie in functie de curentii utilizati deosebim circuite care functioneaza in:

-curent alternativ

-curent continuu

-curent alternativ si curent continuu

1) CIRCUITELE PRINCIPALE se impart in :

-circuitul de inalta tensiune care cuprinde intregul aparataj,    transformatorul de

reglaj si primarul transformatorului de tractiune, respectiv intregul aparataj de la pantograf bare de curent, separatoarele de acoperis 3 si 4, izolatorul de trecere 7 , transformatorul 8 ,disjunctorul locomotivei, infasurarea transformatorului de reglaj T l. l /culegatoarele T 2.1 si    T 2.2,infasurarea primara a transformatorului de tractiune T

Legatura intre T 1.1, culegatoarele T 2. 1,T 2.2 si infasurarea primara a transformatoralui de tractiune T 1.3 se realizeaza cu ajutorul intrerupatorului de sarcina T 3.1 care actioneaza contactoarele de sarcina K1-K4, in circuitul culegatorului fara sot, fiind introdusa infasurarea suplimentara de protectie T 1.2.

Circuitul de inalta tensiune este protejat la supratensiuni prin descarcatorul 5 montat pe acoperisul locomotivei , care conduce la pamant tensiuni mai mari de 30 KV.

Protectia contra intensitatilor este asigurata cu ajutorul transformatorului de masura T7, montat pe izolatorul de acoperis 8, care la curenti mai mari de 570 A, comanda

releul S 7.38.7 de protectie tip Ril 22, care deconecteaza disjunctorul si semnalizeaza prin S 7.43.7 suprasarcina 25 K V.

2) Circuitul de forta care alimenteaza motorul electric de tractiune (MET) si care cuprind circuitul de comanda si executie

CIRCUITE AUXILIARE

-circuitul pentru incalzire tren lucreaza la tensiunea de 1507 V, tensiune culeasa de la priza d1 a transformatorului auxiliat T 1. 12

-circuite trifazate pentru comanda compresoarelor principale, a grupei 1,2,3 de ventilatie

-circuitul de comanda pentru ventilatoarele rezistentelor de franare

CIRCUITE DE COMANDA SI PROTECTIE

-circuitul de comanda pentru ridicarea pantografului ,conectarea disjunctorului si protectii in circuit

-circuitul de comanda pentru pornirea compresoarelor principale a grupei 1,2,3 de ventilatie si protectii in circuit

-circuitul de comanda pentru contactorii de liniei

-circuitul de comanda pentru graduatorul T 3.4

-circuitul de comanda al contactoarelor de franare

-circuitul MET in regim de tractiune

-circuitul MET in regim de franare

-circuitul de comanda pentru incalzire tren

CIRCUITE DE ILUMINAT, MASURA SI PROIECTIE

-tensiunile pentru alimentarea circuitelor de iluminat ale locomotivei sunt culese de pe transformatorul S 8.33 in curent alternativ, respectiv de pe bateria de acumulatori 41. 1 in curent continuu

-circuitul iluminat posturile de conducere, semnalizare, sala masinilor avand tensiune de 110 V curent continuu si curent alternativ, curent continuu de pe bateria 41.1 cu disjunctorul deconectat si curent alternativ de la borna 5-6 a transformatorului S 8.33 cand disjunctorul este conectat

-circuitul pentru farul central 30 V ,16 A de borna 3-4 a transformatorului S 8.33 numai in curent alternativ

-circuitul pentru iluminat aparate la 6 V de pe priza 7,8 a transformatorului auxiliar S 8.33 in curent alternativ

-tensiune de 230 V, curent alternativ pentru statia de incarcare a bateriei S 7.47

1,2 infasurarea primara a lui S 8.33

3,4 far central-30 V

5,6 iluminat general - 110 V

7,8 iluminat aparate - 6 V

9,10 incarcarea bateriei de acumulatori - 230 V

NOTA

Toate circuitele de comanda si protectie utilizeaza curent continuu, curent care se gaseste pe locomotiva in conductorii de comanda multipla MS1, MS2 legati la bateria 41 prin sigurantele automate S 7.30.17 curent comanda I si S 7.30.18 curent comanda II.(MO - minusul general)

PANTOGRAFUL LOCOMOTIVEI ELECTRICE

L.E. 5100 KW - Co—Co    si L.E. 3400 KW-Bo—Bo

Destinatie

Tipuri de pantografe

Caracteristici

Constructie

Functionare

Defecte in exploatare

Destinatia: este elementul care asigura legatura electrica continua intre L.C. si infasurarea transformatorului de reglaj T 1.1 . Fiecare L.E. este prevazuta cu doua pantografe montate pe acoperisul locomotivei cu ajutorul unor izolatori suport, legatura intre pantograf si transformator facandu-se prin bare de curent montate pe izolatori suport.

Conditii impuse pantografului

-sa asigure o priza continua cu L.C. indiferent de viteza de circulatie a locomotivei

-sa aiba o rezistenta mecanica pe masura fortelor care se opun la inaintare

-sa aiba un numar cat mai mic de puncte de sprijin -sa aiba o masa redusa

-frecare minima in articulatii

-sa respecte cele doua conditii esentiale obligatorii:

-presiunea de apasare constanta asupra L.C.

-traiectoria pantografului sa fie astfel stabilita incat sa nu permita depasirea zig-zag-ului maxim admis

Tipuri de pantografe L.E. din parcul C.F.R. utilizeaza doua tipuri de pantografe: -pantograful simetric LLXJN 135 avand o masa mai mare dar care prezinta garantie mai mare in exploatare

-pantograful asimetric FAIVELEY utilizat la inceput la L.E. 3400 KW si in continuare la L.E. 5100 KW prezinta o masa mai redusa, constructie mai simpla dar nu este foarte sigur in exploatare in conditii deosebite.

Caracteristici

-tensiunea nominala de lucru 25 KV

-curent de lucru de lunga durata 500 A

-distanta dintre partea superioara a saniei si acoperisul locomotivei in stare de repaus 760 mm

-inaltimea periei fata de coroana sinei:

-4500 mm pantograf coborat

-6700 mm pantograf ridicat

-forta de apasare pe L.C. la pantograful simetric cu sanie simpla 5-6 Kg f, iar cu sanie dubla 6-7 K f

-forta de apasare pe L.C. Ia pantograful asimetric cu sanie dubla in functie de inaltimea de ridicare 5,9 - 6,2 Kgf

-presiunea nominala de lucru in cilindri de comanda 8,5-10 Bari

-presiunea minima de lucru la paritograf 5 Bari

-timpul de ridicare la pantograf simetric 2-10 s iar de coborare 6-8 s

-timpul de ridicare la pantograful asimetric 10-12 s iar de coborare 5-6 s

-lungimea periei la pantograful simetric 1020 mm

-lungimea periei la pantograful asimetric 1000 mm

-zig-zag-ul maxim admis 400 mm; 200 mm stanga si 200 mm dreapta fata de axa sinei.

Constructia pantagrafului simetric

Partea fixa

Se disting 4 parti construite dupa cum urmeaza:

-cadrul de baza este format din tabla de otel de 4 mm ambutisata profil U,40 x 142 mm cu 6 ferestre circulare Ф 100 mm pentru reducerea masei proprii a pantografului

-doua traverse tubulare Ф 63,5 mm/57,5 mm,cilindrul de comanda 32 culisa si tija de comanda

-izolatori de acoperis (numar de 4 bucati si legaturi electrice la banre de curent 53

Partea mobila

-2 arbori tubulari 108/100,5 mm

-2 manivele pentru actionarea resoartelor de ridicare montate pe cei doi arbori tubulari

-parghia pentru comanda de ridicare si coborare montata pe arborele din dreapta

-parghia de limitare a cursei montata pe arborele din stanga

Arborii tubulari sunt legati intre ei printr-o manivela, un levier si doua tije prinse intr-un suport comun.

Sania pantografului este constituita dintr-un locas de tabla de 1,5 mm avand o latime de 7,5 mm, locas care este dublat de un alt perete de cupru in forma de U fixat cu eclise. Peria care se monteaza in acest locas este din 2 bucati tip 'coada de randunica', montajul facandu-se sub un unghi de 65 de grade.

Dispozitivul de amortizare pentru urmarirea continua a variatiilor mici de inaltime Mecanismul de actionare cuprinde:

-cilindru de aer 32 cu 0 141x110 mm in interiorul caruia deosebim pistonul 5 cu fusta si segment din material plastic

-discul cilindric 12 pe camasa caruia se monteaza conductorul de aer care vine de la robinetii 14,15 respectiv de la regulatoarele de presiune T1SON

-resoartele de ridicare 29,resortul de coborare 44 cu urmatoarele dimensiuni :

-la ridicare 12 mm, diametrul 88 mm, lungimea arcului 340 mm

-la coborare 10 mm, diametrul 85 mm, lungimea arcului 540 mm

La pantograful asimetric:

-2 resoarte de ridicare(15) si 2 resoarte de coborare(20,21) care pot inmagazina o forta de tensionare de 330 respectiv 450 Kg f spre deosebire de pantograful simetric acestea fiind montate in interiorul cilindrului de comanda 7.

La pantograful asimetric legatura dintre cilindrul de comanda 7 si arborele de comanda tubular se realizeaza cu ajutorul unui izolator de tractiune, intreg subansamblul fiind montat pe acoperis prin intermediul a 3 suporti izolatori.

Functionarea

Comanda de ridicare respectiv de coborare a pantografului se poate face:

-la ridicare prin manipularea butonului F 1.2.1 la prima apasare cand clectroventilul S 7.17 admite trecerea aerului catre cilindrul de comanda 7.

-presiunea aerului in cilindrul 32 trebuie sa fie intre 8-10 Bari admitandu-se o pierdere de cel mult 0,3 Bari in 10 minute la un regim de presiune medie cuprinsa intre 6-10 Bari avand in vedere ca resortul 44 reuseste sa coboare pantograful, daca presiunea in cilindrul de comanda, din anumite cauze, ajunge sa scada sub 3,5 Bari

-aerul la presiunea de 8-10 Bari admis in cilindrul de comanda al pantografului actioneaza asupra pistonului 5 executand o cursa in plan orizontal pe 140 mm, distanta care este transformata in miscare de rotatie ai celor 2 arbori de comanda eliberandu-se resoartele 29 care prin destindere comandand ridicarea pantografului respectiv este intins Ia maxim resortul 44 de coborare

-in aceasta situatie daca la sania pantagrafului simpla respectiv dubla se agata o greutate de 6-7 Kg pantograful trebuie sa coboare

La pantagraful asimetric presiunea aerului care actioneaza in cilindrul 7, tensioneaza resoartele 20,21 respectiv elibereaza resoartele 15 provocand ridicarea pantografului.

La ambele pantografe ridicarea se face in trepte cu viteza redusa Ia inceput datorita fustei pistonului 5 care obtureaza canalul 21 pe domeniul de incepere a ridicari i,admitand treptat presiunea aerului asupra pistonului 5 pana la distanta de lama electrica de unde canalul 21 fiind eliberat lipirea saniei se face brusc de firul de contact.

Coborarea pantografului se realizeaza prin actionarea butonului F 1.2.2 la a doua apasare cand electroventilul comanda pantograful S 7.17.2 -pantograf coborat.

Evacuarea aerului din cilindrul 32, respectiv 7 elibereaza arcurile 44, respectiv 20,21 care duc la coborarea pantografului si asezarea lor pe suportii tampon.

Coborarea in caz de avarii sau pericol respectiv cand nu primeste comanda de coborare din butonul F l .2.2 se poate face si prin actionarea manuala (prin lovire) a butoanelor F 8.1 sau F 8.2 din posturile de conducere montate in partea de sus a cabinei spre mecanic.

Separarea pantografului in exploatare se face de catre personalul de locomotiva prin manipularea celor 2 robineti montati in partea superioara a blocului S 7.

La ambele pantografe verificarile in exploatare se fac cu ocazia reviziilor pe acoperis (revizie R.A.C.) si cu ocazia reviziilor periodice planificate.

Defecte in exploatare

Pantograful nu se ridica.

-se verifica presiunea aerului de comanda, starea tehnica prin observare, starea izolatorilor suport de pe acoperis.

-daca se constata existenta aerului in instalatiile de aer, defectiunea fiind pe comanda electrica la electroventilul S 7.17 acesta se poate comanda prin manipularea manuala cu ajutorul cheii de inversor F 1.1.1 care se introduce pe patratul de actionare la electroventilulu S 7.17 montat in blocul S 7 cu acces catre culoarul transversal care se manipuleaza in pozitia pantografului ridicat

-avarierea unui pantograf in parcurs cu posibilitate de continuare a mersului daca acesta ca urmare a avariei nu face atingere la masa si nu iese din gabaritul de libera

trecere permite continuarea mersului, mecanicul separand electric pantograful avariat din separatorul 3 sau 4 care se manipuleaza in pozitie deschis cu ajutorul manerului de acces din sala masinilor

-daca pantograful, in urma avariei, face atingere la masa sau iese din gabaritul de libera trecere se declara imediat locomotiva defecta, se iau masuri de mentinere pe loc a trenului cu franele de mana a trenului si locomotivei, avizandu-se energodispecerul de serviciu

(D.E.F.) pentru a scoate portiunea de linie de curent de sub tensiune, interventia la pantograf si linia de curent putandu-se face numai de catre organele specializate I.F.T.E.

-in situatia cand apar avarii la pantagraful din spate continuarea se poate face si cu pantograful din fata cu urmarirea atenta a oscilatiilor liniei de curent

-urmarirea se face distributiv si continuu din postul de conducere in sensul de mers respectiv si postul opus cu ocazia reviziei totale efectuate de catre mecanicul ajutor conform ordinului17 Rlh/1988.

BARELE DE CURENT

Fac legatura intre pantografe si separatoarele de acoperis si au destinatia de a conduce tensiunea culeasa prin peria pantografului Ia cele doua separatoare 3 si 4.

Sunt constituite din teava de cupru 0 45 mm montata pe izolatori suport la o inaltime de 335 rnm fata de acoperisul locomotivei. Montarea se face cu ajutorul unor cleme duble prin strangere cu surub.

In parcurs ,la iesirea locomotivei din depou mecanicul va verifica prin observare atenta starea izolatorilor suport si starea de fixare a barelor de curent.

Cand locomotiva este scoasa de sub firul de contact verificarea se face vizual si prin stergerea izolatorilor cu o carpa uscata.

SEPARATOARE DE ACOPERIS

In caz de avarii in exploatare la unul din pantografe pentru continuarea mersului exista posibilitatea de izolare si scoaterea din circulatie a pantografului respectiv, continuarea mersului daca acesta se incadreaza la gabaritul de libera trecere prin manipularea pe deschis de catre mecanicul locomotivei a separatorlor de acoperis(3 sau 4).

Separatoarele de acoperis sunt montate pe acoperisul locomotivei si fac legatura intre barele de curent si disjunctor.

Este constituit din doua parti:

-partea fixa cu o placa de fixare

-partea mobila prevazuta cu o parghie de actionare manuala

Separatorul este format dintr-un izolator rotativ, cu bucsa prin placa de fixare cu ajutorul a doua butoane cu arc.

Pe placa de fixare este sudat un suport paralelipipedic pe care sunt montate contactele lamelare care realizeaza un contact strans cu contactul fix al disjunctorului fiind presate de un arc cu tija de fixare.

Actionarea bucsei cu suport relativ se realizeaza cu ajutorul unei parghii de

actionare manuala care atunci cand este actionata de catre mecanic permite o miscare de translatie dupa care o miscare de rotatie cu 55 de grade fata de pozitia 'conectat'sau 'deconectat', pozitie in care se blocheaza mecanic prin cele doua crestaturi prevazute la finalul cursei de manipulare, blocaj care garanteaza continuitatea prizei de curent indiferent de conditiile de exploatare.

Separatorul este dimensionat sa reziste Ia o tensiune de 360 KV si un curent de 400 A.

DESCARCATORUL DE SUPRATENSIUNE (pozitia 5)

Este montat pe acoperisul locomotivei cu destinatia de a proteja infasurarea primara a transfonnatorului de reglaj T 1.1 si a celorlalte circuite si aparataje electrice montate pe L.E.

In exploatare echipamentului de inalta tensiune pe L.E. poate fi supus unor tensiuni mai mari de 25 KV, tensiune care in timp poate duce la degradarea izolajului circuitelor electrice respectiv la strapungerea sau degradarea anumitor aparataje.

Supratensiunile pot fi de natura atmosferica produse in timpul descarcarilor electrice sau supratensiuni in timpul procesului de comutare a culegatoarelor T 2. 1, T 2.2 respectiv intre prizele transfonnatorului de reglaj T 1.1.

Pentru protejarea echipamentului electric fata de aceste supratensiuni ,L.E. este echipata cu un descarcator de tensiune ca protectie la supratensiuni. Descarcatorul este montat pe acoperisul locomotivei fiind legat la un capat la borna izolatorului de trecere 8 iar celalalt capat este conectat la masa locomotivei.

Descarcatorul protejeaza infasurarea transfomatorului principal T 1.1 fara a proteja insa restul echipamentului de pe acoperis.

Caracteristici:

-este de tipul XAD 33 s

-tensiunea de lucru alternativa este de 45 KV

-tensiunea de impuls este de 85 KV

-greutatea descarcatorului este de 45 Kg

Parti componente

-este de tipul XAD 33 s cu stingere magnetica si consta dintr-o caracasa cilindrica de portelan,prevazuta la capete cu doua flanse de racordare

-in interiorul carcasei sunt montate mai multe sectiuni identice constand fiecare din rezistente de suntare,spatiu de descarcare, bobina de stingere si rezistenta de descarcare.

-spatiile de descarcare sunt formate din electrozi de tabla din alama care se comporta ca niste eclatoare intre care se monteaza piese distantiere din steatit

-in paralel cu spatiile de descarcare sunt niste blocuri cilindrice cu suprafata de contact metalizate fiind stabile din punct de vedere electric si mecanic.

Functionarea

Cand tensiunea in L.C. este pana la 28-30 KV spatiile de descarcare nu se strapung prin descarcator trecand un curent de conductie de 0,1-0,2 mA limitat la valoarea rezistentei de descarcare. In momentul cand apar supratensiuni mai mari de 30 KV se produce strapungerea spatiilor de descarcare.

Dupa descarcarea curentului prin spatiile de descarcare se produce un puternic

camp magnetic provocandu-se stingerea magnetica. In exploatare conturnarea descarcatorului 5 are ca urmare disparitia tensiunii in L.C. ca urmare a deconectarii protectiilor din substatiile de tractiune fara ca disjunctorul sa deconecteze, fapt semnalizat optic catre mecanic prin aprinderea celor doua lampi de semnalizare Ia bord:

F 1.2.21 -disjunctor conectat

F 1.2.22 -disjunctor deconectat

Aceasta informatie trebuie verificata vizual pentru confirmare de catre mecanic si numai dupa aceea va reclama lipsa de tensiune.

Lipsa de tensiune se reclama numai dupa ce a fost verificata intreg sistemul de protectie si semnalizarea de pe locomotiva si vizual starea descarcatorului 5 de pe acoperis. Semnele conturnarii pot fi vizibile printr-o urma de fum. In caz de conturnare a descarcatorului 5, locomotiva se declara defecta fiind inapta pentru rcmorcare. Remedierea se poate face in depou sau in alta statie dar numai cu conditia ca locomotiva sa fie scoasa de sub L.C.

SE INTERZICE ORICE INTERVENTIE DE ORICE NATURA PE ACOPERISUL LOCOMOTIVEI SAU LA PARTILE INFERIOARE SUSPENDATE ELASTIC ATATA TIMP CAT PANTOGRAFUL ESTE RIDICAT SI DISJUNCTORUL ESTE CONECTAT .

IZOLATORUL DE TRECERE ACOPERIS (pozitia 8)

Este situat intre intrerupatorul ultrarapid numit disjunctor(pozi(ia 6) si contactul fix celalalt capat fiind legat la Masuratorul T 1.1.

Este constituit dintr-o bara de cupru montata intr-un izolator fata de masa locomotivei bara care formeaza primarul transformatorului de masura 7.

Protectia la supraintensitati mai mari de 570 A catre T1.1 se asigura prin transformatorul de masura 7 care atunci cand curentul atinge aceasta valoare da impuls prin comparatie prin secundarea transformatorului releului suprasarcina 25 K V S 7.38.7 care conecteaza si prin contactele sale respectiv prin contactele releului de semnalizare S 7.43.7 stabilesc circuitul catre bobina 6.2 de deschidere disjunctor,conditii in care disjunctorul deconecteaza.

Suprasarcina este controlata de la peria pantografului si pana la priza 20 a transformatorului de reglaj T 1.1 daca disjunctorul este conectat.

IZOLATOARELE DE TRECERE PENTRU CONDUCTA DE AER LA

CILINDRU PANTOGRAF

Sunt practicate in acoperisul locomotivei in partea laterala formate din izolator de trecere,tensiunea de lucru fiind de pana la 36 KV respectiv 400 A.



DISJUNCTORUL

L.E. Din parcul C.F.R. sunt echipate cu un intrerupator ultrarapid pozitia 6 in schema electrica numit Disjunctor care face legatura electrica intre pantrograf si infasurarea primara a transformatorului principal T1.1

Destinatia

Sunt de tipul B.B.C. dupa licenta BROWN-BOWERI sau de tip ASEA-IAC si asigura protectia echipamentului electric de pe locomotiva la suprasarcini respectiv protectia personalului care deservste L.E.

Protectia echipamentului electric se asigura prin comanda automata independent de vointa mecanicului de catre sistemul automatizat de relee de protectie alimentata de transformatorul de masura si care in functie de circuitul pe care-l deservesc comanda deconectarea disjunctorului la anumite valori ale curentului care strabate circuitul respectiv

Deconectarile automate sunt comandate instantaneu si se clasifica in 3 categorii:

-deconectarile cu blocare si semnalizare sunt caracterizate prin intreruperea rapida a circuitului de mentinere conectata a disjunctorului respectiv prin alimentarea bobinei 6.2 de deschidere disjunctor si semnalizarea catre personalul de deservire a circuitului in cauza. Semna lizarea se face prin reele de semnalizare cu stegulet prin releul S 7.43 de la 1-30.Deconectarea automata cu semnalizare necesita interventia personalului de locomotiva pentru verificare si actionare manuala a anumitor aparate si mecanisme in vederea continuarii cursei.

-protectii cu blocare fara semnalizare care comanda deconectarea automata a disjunctorului fara sa dea informatie la personalul in exploatare : priza 23,butoanele F .8.1 si F 8.2.

-protectii fara blocare si fara semnalizare:S 7.30.25 curent comanda batei ie,S 7.30.27 curent comanda S 7.30.17 siguranta automata ,curent comanda 1 (M.S. l conductor general) S 7.30.18 curent comanda 2 (M.S. 2)

Deconectarile de serviciu

Deconectarile de serviciu se realizeaza in conditii normale de functionare pentru scoaterea locomotivei de sub tensiune la trecerea prin zona neutra sau pentru executarea unor revizii si depanari in parcurs.

Deconectarile se realizeaza prin manipularea butonului F 1 .2.2 Ia prima apasare. acelasi buton fiind utilizat si pentru coborarea pantografului la a doua apasare.

Schema de montaj a fost astfel conceputa pentru a asigura protectia personalului in caz de avarii la firul de contact.

Deconectarile de serviciu se executa obligatoriu cu toate serviciile deconectate pentru a reduce teoretic la O sarcina pe transformatorul de reglaj T 1. 1.

Se considera ca in situatia disjunctorului conectat cu restul serviciilor deconectate transformatorul T 1.1 este supus unei tensiuni de mers in gol tensiune care nu creaza nici un fel de pericol de dezlipire a periei de catre firul de contact.

Pentru a evita unele greseli in manipulare, deconectarea disjunctorului si coborarea pantografului au fost introduse pe acelasi buton.

Deconectarea in caz de pericol,daca nu se primeste comanda de intoarcere a graduatorului sau graduatorul ramane pe pozitie de la F 8.1 sau F 8.2 care au ca urmare deconectarea disjunctorului prin alimentarea bobinei 83 (6.2) si a electroventilului pentru comanda pantograf S 7.17.2 - pantograf coborat.

Actionarea se face si in situatia cand apare o avarie sau incendiu la locomotiva sau cand nu se pot da comenzi normale prin actionarea butonului F 1 .2.2. Caracteristicile disjunctorului D.B.T.F. -tensiunea normala de lucru este de 25 KV -curentul de lucru in regim de durata este de 400 A -puterea de rupere la varf instantaneu de curent este de 8000 A -timpul de declansare la suprasarcina pentru contactele 75,76 este de 0,3-0,4 ns -timpul de deschidere pentru contactul mobil 24 este de 0,7 ns -greutatea totala este de 170 Kg Constructie Disjunctorul D.B.T.F. se compune din doua parti mari:

-partea de inalta tensiune montata pe acoperisul locomotivei

-blocul de comanda 96 montat in interiorul locomotivei care cuprinde caseta 85,

rezervorul de aer 1,mecanismul de actionare 48 si intrerupatorul auxiliar 6.4.intregul bloc de comanda fiind protejat de accesul direct al personalului printr-un capac 33.Legatura de montaj si separare intre cele doua parti se realizeaza cu ajutorul unei placi de racordare 4 si 12 confectionata din siluminiu.

PARTEA DE INALTA TENSIUNE

Montata pe acoperisul locomotivei cuprinde urmatoarele componente: -partea fixa

-izolatorul 78 cu canalul 79

-izolatorul 74 care constituie si camera pentru contactul fix 76 si contactul mobil 75 care sunt contacte de rupere

-descarcatorul de supratensiune 16 -rezistenta de descarcare 17 -discuri de tip rezistor 18 -uscatorul cu silicagel 19 -resoartele 20 -capacul 21

-varfurile tronconice montate prin suruburile 7 pe izolatorul 74 care cuprind contactul fix pentru cele doua separatoare de acoperis 3 si 4 -partea mobila de acoperis -izolator rotativ 30 -contactul mobil 24

-bara de cupru 27 la care se leaga izolatorul de trecere acoperis 8 -contactul fix 23 prevazut cu degetele de contact 130

PARTEA DE COMANDA(BLOCUL DE COMANDA 96) Blocul de comanda 96 este montat in interiorul locomotivei si cuprinde urmatoarele subansamble:

-rezervorul 1 pentru aerul de comanda cu o capacitate de 12 litri si este montat pe o suprafata de 2/3 in sala masinilor si 1/3 catre acoperisul locomotivei fiind prevazut cu conducta de alimentarc,presiunea aerului fiind cuprinsa intre 8,5-10 bari avand la baza un robinet de scurgere 92. Alimentarea rezervorului se realizeaza prin doua supape electropneumatice 51 stanga si dreapta alimentate cu tensiune prin contactele inversorului de mers F1.1.1 pe pozitiile INAINTE si INAPOI,pozitiile O si BLOCARE neasigurand alimentarea celor doua electroventile.

-dispozitivul de comanda care cuprinde :

- supapa de comanda 80,supapa de alimentare temporizata 59 prevazuta cu arcul de readucere 55 si talerul 53 canalul de admisie 84

-caseta 85 cuprinde toate subansamblele care actioneaza in procesul de conectare si care sunt urmate de indicele C supapa 88 C de conectare,supapa 88 de deconectare,tija 72 C pentru conectare si tija 72 pentru deconectare,arcul de readucere 87 C pentru supapa de conectare si arcul 87 pentru supapa de deconectare,supapa 90(6.1) pentru inchidere disjunctor, electroventilul 83(6.2) deschidere disjunctor si electrovenltilul 82(6.3) mentinere conectata a disjunctorului.

Comanda de deconectare data prin butonul F 1.2.1 catre bobina 6.2 care actioneaza mecanismul de leviere 63—68 c,levierul 68 actioneaza asupra tijei 72 c pentru deschiderea supapei 88 c,87 c care vor permite trecerea aerului prin canalul 42 in camera 47 a pistonului 45.

Comanda data voit sau prin protectii catre bobina 6.2 actioneaza mecanismul 83. 1 comanda care ajunge in final la levierul 68 care actioneaza tija 72 a supapelor de comanda 88,87 care permit trecerea aerului catre mecanismul de deschidere a contactului mobil 24.

MECANISMUL DE ACTIONARE A CONTACTULUI MOBIL 24(POZITIA 48)

Cuprinde:

-pistonul cu tija 45

-pistonul 49 montat pe tija comuna

-tija comuna 48.1

-camera de aer D

-camera de aer 47 in stanga pistonului 45

-camera de aer 44 in dreapta pistonului 45

-pistonul 45 fiind prevazut cu un orificiu de comunicare intre cele doua camere 47 si 44

-levierul de legatura 41

-dispozitivul cu parghie 38,40

-bara de comanda rotativa 36 care actioneaza in final contactul mobil 24 si de care este legat mecanic auxiliar 34(6.4) al disjunctorului

-mecanismul de blocare 70 are rolul de a bloca comanda disjunctorului cand presiunea in rezervorul l respectiv in caseta 85 scade sub 3,5 bari si cuprinde levierele 89 c,89 asupra carora actioneaza bobinele 6.1,6.2 respectiv mecanismul 83.1 asupra caruia actioneaza bobina 6.3 care sunt legate mecanic pe dispozitivul de blocare 71 care

sub aceasta presiune blocheaza mecanic prin tijele 72 c,72 levierele 68 c,68 de comanda. Separarea intre cele doua parti distincte se face cu ajutorul placii numarul 4.

FUNCTIONAREA DISJUNCTORULUI B.B.C.

In conditii normale de functionare contactul mobil si fix 75 si 76 este tot timpul inchis.Desprinderea contactului mobil 75 facandu-se numai pe domeniul de deconectare comandat voit sau prin protectiile care actioneaza asupra bobinei de deschiderea a disjunctorului 62 respectiv intrerupatorul alimentat cu tensiune ca urmare a intrarii in actiune a unor protectii cu intrerupatorul alimentat cu tensiune a bobinei 63.

Dupa producerea deconectarii respectiv desprinderea contactului 75 de pe contactul 76 temporizat sub tensiunea arcului 10 contact mobil 75 va reveni in pozitia initiala inchizand contact fix 76.

In concluzie cele doua contacte sunt permanent inchise.Scoaterea de sub tensiune a locomotivei facandu-se de fapt prin desprinderea contactului mobil 23,24 fara sarcina deoarece deschiderea se face pe domeniu cand contactul mobil 75 este desprins de pe contactul fix 76.

Se observa ca deconectarea se produce in doi timpi,timpul intre cele doua comenzi date fiind de cateva sutimi de secunda.

l .Deconectarea disjunctorului

Se face in doua faze dupa cum urmeaza:

-la manipularea butonului F 1.2.2 la prima apasare primeste alimentare cu tensiune din conductorul M.S.1 bobina 83(6.2)

-bobina 83 primind alimentare, alimenteaza cu tensiune armatura 83.2 care atrage parghia 83.1

-parghia 83.1 actioneaza asupra clichetului 89 care este in legatura cu parghia 62. 1 care actioneaza prin clichetul 62 asupra bratului de parghie 66 legatura mecanica cu bara de comanda 68 care actioneaza asupra resortului 67 incarcandu-l in vederea intreruperii procesului de deconectare

-bratul 68 actioneaza asupra tijei 72 care in cursa sa deschide cepul supapei 87 si supapa 88 de deconectare

-in acest moment aerul care vine de la rezervorul 1 de 12 l prin canalul 1 ajunge in caseta 85 si de aici pe langa supapa 88 deschisa trece prin canalul 84 an caseta 80 respectiv in dreapta pistonului 81 pe care-1 deplaseaza spre stanga si pe a carui tija se afla si talerul disc 53 care in cursa sa tensioneaza arcul 51

-talerul disc 53 permite trecerea aerului in rezervorul l de 12 l prin canalul 79 prin canalul 79 prin izolatorul 78 in zona contactului fix 76 si de aici prin ventilele de laminare ale contactului mobil 75 ajunge in dreapta pistonului 9 contra arcului 10 de unde prin orificiile 8 va putea iesi temporizat in atmosfera

-in aceste conditii se face desprinderea ultrarapida a contactului mobil 75 de contactul fix 76

-arcul electric produs este de durata cel mult a unei alternante arcul care este dirijat de catre aerul care trece de la canalul 79 catre pistonul 9

-campul reminent existent fiind descarcat prin descarcatorul 16

-la deschiderea discului taler 53 contra resortului 51 aerul trece in zona

pistonului 61 iar prin canalul 57,suruburile de laminare 58 ajung sub membrana 60

-dupa cateva sutimi de secunda temporizarea creata de suruburile de laminare

5 8, membrana 60 actionand asupra tijei de temporizare 59 care in cursa sa deschide discul

taler 61 contra arcului de readucere 55

-aerul trece pe langa pistonul 61 prin canalul 50 ajungand in stanga pistonului 45

respectiv prin supapa de temporizare 43 in dreapta pistonului 45 care comunica cu camera

-in aceste conditii pistonul 49 se deplaseaza spre dreapta actionand eclisa 41

contra arcului 40 maneta 38,axul 36 care in final actioneaza izolatorul rotativ 30 in sens

antiorar si care deschide in cursa sa contactul mobil 23,24 rotirea fiind de 60 de grade

timpul de deschidere al contactului fiind de 0,7 ins

-descarcarea arcului facandu-se la fel prin descarcatorul 16

-in aceste conditii contactul 23,24 fiind deschis se intrerupe legatura intre

contactul fix 76 si borna de cupru 27 in legatura cu izolatorul de trecere acoperis 8

respectiv cu infasuratorul transformatorului de reglaj T l.l,disjunctorul fiind in stare

deconectata.

Ca urmare a iesirii aerului din dreapta pistonului 9 prin canalele 8 arcul 10 va impinge de la stanga spre dreapta pistonului 9 care la randul sau va actiona asupra contactului mobil 75 inchizandu-l pe contactul fix 76,astfel disjunctorul fiind pregatit pentru o noua conectare.

in cursa sa de rotire axul 36 actioneaza mecanic asupra tijei 34.1 care este legata de auxiliarul 34(6.4) al disjunctorului pe care trece in pozitie 'deschis'.in aceasta situatie bobina 6.2 de deschidere a disjunctorului isi pierde alimentarea eliberand mecanismul de incarcare 63,66 respectiv rotirea axului 36 actionand asupra camei de incarcare 65 prin levierul 39 si eliberand tija 72 care se deplaseaza in jos sub actiunea arcului 67.

Supapele 88 respectiv 88 c se inchid pe scaun sub actiunea arcurilor proprii interupandu-se alimentarea cu aer a canalului 84 din caseta 85.in aceste conditii scazand presiunea aerului in stanga pistonului 81 si caseta 80 arcul 51 readuce talrul 53 in pozitii initiala intrerupand trecerea aerului catre canalul 79 respectiv in zona pistonului 61,canalul 57,surubul 58 si membrana 60,conditii in care pistonul 61 este inchis pe scaun sub actiunea arcului propriu,eliminarea aerului din zona canalului 50 facandu-se catre atmosfera prin diuza 56.

Resortul de fixare 40 in momentul rotirii izolatorului cu 60 de grade fixeaza mecanic pozitia contactului mobil in acelasi timp prin bratul de comanda 35,37 actionandu-se asupra camei de incarcare 91 care incarca mecanismul de conectare 63 c-66 c in vederea conectarii disjunctorului.

2.Deconectarea prin bobina 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului

-bobina 82(6.3) de mentinere conectata a disjunctorului primeste alimentare in conditii de punere normala sub tensiune a locomotivei si daca toate aparatele care controleaza circuitul ocupa pozitia din schema(plansa 5)

-daca se comanda actionarea unei protectii prin disjunctor ca urmare a unei suprasarcini respectiv se actioneaza asupra unor aparate accidental sau voit precum si in cazul unor defecte de natura mecanica sau electrica avand ca urmare :scoaterea de sub tensiune a armaturii care atrage levierul 64

-levierul 64 eliberandu-se actiunea asupra parghiei 62.1 si clichetului 62 in legatura cu parghia 66 care actioneaza in continuare asupra barei de comanda 68 tarand arcul 67 comanda in continuare fiind identica ca la bobina 62

3.Conectarea disjunctorului

-se realizeaza prin manipularea butonului F 1.2.1 la adoua apasare cu conditia ca toate aparatele care controleaza circuitele inclusiv releul de presiune PB sa fie cu contactul inchis(plansa V) adica presiunea minima sa nu fie sub 5,1 bari conditii in care se poate stabili legatura la M.O.

-apasand butonul F 1.2.1 primeste tensiune bobina 90(6.1) care atrage levierul actionand asupra camei 89 c

-parghia 89 c actioneaza asupra levierului 62 C care transmite comanda prin mecanismului de incarcare 63 c-66 c respectiv prin cama de incarcare 91 la bratul de comanda 68 c actioneaza asupra barei 72 c deschizand cepul supapei 87 c si supapa 88 c contra arcurilor proprii

-iri aceste conditii aerul din caseta 85 trece pe langa supapa 87,88 deschise canalul 42 in partea dreapta a pistonului 45 si prin ventilele de laminare 46 poate trece in camera D

-in aceste conditii pistonul 45 se deplaseaza spre stanga actionand asupra barei 41,arcului de blocare 40,manetei 38 care actioneaza asupra izolatorului rotativ 30 inchizand contactul mobil 23,24 conditii in care disjunctorul este conectat

La eliberarea butonului F 1.2.1 bobina 6.1 pierde alimentarea ca urmare a rotirii axului 36,35 ,bara de comanda 39 si cama de incarcare 91 care in final actioneaza asupra barei de comanda 68 c deplasand-o in jos elibereaza tija de comanda 72 c.

in momentul inchiderii contactului 23,24 prin rotirea izolatorului 30 respectiv a axului 36 se comanda prin bara 34.1 inchiderea auxiliara pentru disjunctorul si intrerupatorul alimentarii releului S 7.36.5 releul de conectare a contactului de linie si franare care printr-un contact al sau in momentul deconectarii voite sau ca urmare a unei avarii blocheaza circuitul bobinei 90(6.1) inchide disjunctorul.

DEFECTE IN EXPLOATARE

/>

In exploatare se va avea in vedere existenta pemanenta a presiunii aerului in rezervorul 1 indicata la manometru dublu care nu trebuie sa scada la disjunctorul B.B.C. sub 4,8 Bari.Lipsa presiunii la rezervor poate fi ca urmare a unei defectiuni aparute la supapa de reducere a presiunii de la 10 la 8,5 bari respectiv defectarea sau itreruperea alimentarii cu tensiune a supapelor 51 stanga si dreapta a caror alimentare este

r*

conditionata de pozitia inversorului de mers F 1.1.1 INAINTE sau INAPOI .pozitia O si blocare in care se poate scoate si cheia de manipulare neasigurand aceasta conditie.

Mentinerea inversa in pozitia O in cadrul mentinerii pe loc la oprirea in statie si linie curenta poate duce la deconectarea disjunctorului ca urmare a scaderii presiunii sub 5,1bari la disjunctorul I.A.C. si 4,8 Bari la disjunctorul B.B.C. astfel alimentarea prin intrerupatorul circuitului de alimentare a bobinei 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului.

Daca in parcurs se constata ca dupa o deconectare voita sau independenta de vointa personalului,disjunctorul nu mai conecteaza fara nici un fel de semnalizare cu existenta aerului la rezervorul de aer se va verifica stiftul bobinei 6.1 care face legatura intre armatura supapei 90 cu partea mobila de comanda catre mecanismul de incarcare.

Ramanerea intre pozitii a axului 36 avand ca urmare ramanerea deschisa a contactelor 6.4 auxiliare disjunctorului.

Se va actiona mecanic asupra axului 36 in sens antiorar.

DISJUNCTORUL A.S.E.A.

Din punct de vedere constructiv disjunctorul A.S.E.A. (I.A.C.) este asemanator cu disjunctorul de tip B.B.C. cu deosebirea ca actionarea auxiliara 64 a disjunctorului se face pneumatic ,procesul de conectare si deconectare realizandu-se intr-un singur timp, contactul mobil 11 ramanand deschis pe toata perioada de mentinere deconectata.

CONSTRUCTIE

Se disting doua parti: -partea de inalta tensiune montata pe acoperisul locomotivei care cuprinde:

-izolatorul de stingere B

-contactele de rupere 10,11

-izolatorul de trecere pentru aerul de comanda respectiv canalul 16

-la contactul fix 10 deosebim arcul 8 de readucere, pistonasul de blocare 7, contactul mobil 11 are montat pe tija sa discul 1,discul 3,tija 4,pistonas de blocare 5

-cele doua contacte 10,11 sunt montate in interiorul izolatorului 13 care formeaza in jurul lor camerele de aer A,E,F si G.

-legatura intre camera A si zona de rupere a contactelor 10 si 11 facandu-se prin canalul C.

-legatura intre camera A si camera B respectiv discul 1 facandu-se prin canalul D

-camera F fiind legata cu camera E numai pe domeniul de deschidere a discului 1 respectiv in legatura prin canalul 2 cu partea stanga a pistonului 3

-camera G fiind in legatura prin canalul prevazut in discul 14 cu canalul 6 in legatura permanenta cu camera A respectiv tot acest spatiu precum si spatiul din izolatorul 15 in jurul canalului 16 fiind in legatura permanenta cu canalul 20 si rezervorul 17 de 12 litri al disjunctorului

-partea de comanda montata in sala masinilor care cuprinde rezervorul de aer 17 de 12 litri

-partea de comanda de deconectare a disjunctorului care cuprinde:

-supapele de conectare 29,31,40,48

-29 - supapa de blocare

-pistonul 50,pistonul 52

-dispozitivul de temporizare 49

-canalele de legatura 20,26,27,30,39,38,41,42,44 -partea de comanda conectare care cuprinde:

-supapele de conectare 33,46

-pistonul 47

-supapa 31

-pistonul 37 de actionare a auxiliarului 6.4

-canalele de legatura 32,34,41,42,45 V

-canalul 16 fiind canalul comun care conduce in camera F a contactului mobil 11

-bobina 6.1 de inchidere a disjunctorului care actioneaza asupra pistonului 47

-bobina 6.2 de conectare a disjunctorului care actioneaza asupra pistonului 50

-bobina 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului care actioneaza cand circuitul este intrerupt sau cand forta portanta devine inferioara tensiunii resortului pistonului 52(sub volum de 80 V) si care actioneaza asupra supapei 48 din pistonul 52

-auxiliarul 6.4 al disjunctorului A.S.E.A. este actionat pneumatic de presiunea aerului care ajunge in partea stanga a pistonului 37 prin canalul 36,presiunca aerului care ajunge in partea stanga a pistonului 37 prin canalul 36,respectiv in partea dreapta a pistonului 37 prin canalul 36 ,presiunea aerului la disjunctor fiind indicata de manometrul 35

-canalul 20 prin supapa de sens 16 este in legatura cu pistonul 23 care actioneaza contactele 24,25 pe inchis cand presiunea aerului in rezervor este mai mare de 3,5 bari stabilind circuitul pentru bobina 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului.

-daca presiunea aerului scade sub aceasta valoare arcul pistonului 23 se deplaseaza spre stanga deschizand contactele 24,25 avand ca urmare deconectarea disjunctorului prin intreruperea circuitului bobinei 6.3.

FUNCTIONAREA DISJUNCTORULUI A.S.E.A.

Comanda de serviciu pentru conectarea disjunctorului se realizeaza prin manipularea butonului F 1.2.1 la a doua apasare,conditie in care primeste alimentare bobina 6.1 de inchidere a disjunctorului.

Comanda de deconectare se realizeaza, prin manipularea butonului F 1.2.2 la prima apasare conditii in care se alimenteaza cu tensiune bobina 6.2 de deschidere a disjunctorului.

Deconectarea disjunctorului poate fi provocata si de protectiile care controleaza circuitele bobinei 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului respectiv care prin intrare in activitate dau comanda de deconectare a disjunctorului prin bobina 6.2 independenta de vointa mecanicului.

l .Comanda de deconectare

Bobina 6.2 de deschidere a disjunctorului atunci cand este alimentat cu tensiune asupra pistonului 50 pe care-l deplaseaza in sus deschizand supapa 40 de deconectare a disjunctorului contra arcului de readucere.

Supapa 40 de deconectare permite trecerea aerului de la rezervorul 17,dispozitivul de temporizare 18,in sens unic 19,canalul 20,canalul 30,canalul 39,sub supapa de blocare 29,supapa 40 deschisa,canalul 41.

Din canalul 41 aerul ajunge sub supapa 31 de deconectare a disjunctorului pe care o impinge in sus contra arcului de readucere deschizand-o de pe scaun.CanaluI 41 se pune in legatura cu canalul 42,aerul ajunge deasupra pistonului 47 blocand bobina 6.1 de inchidere a disjunctorului.

Pe langa supapa 31 deschisa,aerul din canalele 20,27,32 ajunge la supapa 33 de conectare a disjunctorului pe care o deschide contra arcului de readucere si pune in legatura canalul 32 cu canalul 16 din izolatorul 15.

Aerul sub presiune din rezervorul 17 prin canalul 16 ajunge in stanga discului 3 montat pe contactul mobil 11.

Cele doua forte date de presiunea care actioneaza pe partea stanga a discului 3 respectiv stanga discului 1,deci pe unitatea de suprafata inving forta data de presiunea din camera G care actioneaza in dreapta ,spre dreapta desfacandu-se brusc in prima faza de contactul fix 10.

in aceste conditii transformatorul T 1.1 fiind scos de sub tensiune,contactul fix 10 realizeaza o cursa scurta sub actiunea arcului propriu 8 care ii asigura o elasticitate la inchidere si deschidere pana la momentul blocarii discului 7.

In cursa sa de la stanga la dreapta tija contactului mobil 11 pe care este montat pistonul 5 intalneste discul 14 cu canalul de trecere,canal prin care trece pistonul 5, moment in care presiunea in camera G creste scazand viteza de deplasare a contactului mobil 11 lucru necesar care sufla prin canalul C in zona de rupere a celor doua contacte.

Contactul mobil 11 se opreste in cursa sa cand pistonul se aseaza pe corpul izolatorului B catre cnalul 6 in legatura cu camera A.

in aceste conditii DISJUNCTORUL SE CONSIDERA IN POZITIE'DESCH1S'.

Dupa un anumit timp aerul din canalul 32 trece prin dispozitivul de tempo­rizare 43 si ajunge in partea superioara a pistonului 50 pe care il impinge in jos eliberand supapa 40 de deconectare a disjunctorului,aceasta inchizandu-se pe scaun sub actiunea arcului propriu.

Presiunea aerului din canalul 34 ,respectiv care actioneaza si in canalul 16 pe langa supapa 33 deschisa ajunge in stanga pistonului 37 pe care-l deplaseaza spre dreapta actionand auxiliarul 6.4 al disjunctorului in pozitie 'deschis'.

2. Comanda de inchidere a disjunctorului

Se realizeaza prin actionarea butonului F1.2.1 la a doua apasare.bobina 6.1 fiind alimentata cu tensiune actionand asupra pistonului 47 care deschide supapa de conectare 46 contra arcului de readucere.

Supapa 46 se deschide de pe scaunul superior si pune in legatura canalul 34 cu canalul 45.Aerul actioneaza asupra supapei 33 de conectare a disjunctorului pe de o parte respectiv asupra pistonului 47 mentinandu-l in pozitia comandata.

Supapa 33 de conectare se deschide contra arcului propriu si pune in legatura canalul 16 respectiv canalul 34 si canalul 45 pe langa supapa 33 deschisa cu canalul 32 prin camere supapei 31 cu atmosfera.

In aceste conditii aerul din stanga pistonului 3 prin canalul 16,supapa 33 deschisa, canalul 32 iese in atmosfera.

Presiunea aerului din camera G respectiv camera A si canalul 6 care actioneaza in dreapta pistonului 3 si presiunea aerului din camera F care actioneaza in dreapta discului 1 impingand brusc spre stanga contactul mobil 11 pe care-l inchid pe contactul fix10, inchiderea producandu-se elastic fara soc datorita arcului 8,cursa incheiata de opritorul 7.

In acelasi timp presiunea din canalul 45>respectiv de sub pistonul 47 si supapa 33 pe langa supapa 46 inca deschisa iese in atmosfera canalul 34,supapa 33,canalul 32,astfel ca arcul de readucere a supapei 33 si supapei 46 le inchid pe scaun.

Scazand presiunea in canalul 34,presiunea din canalul 36 fiind superioara si auxiliarul 6.4 este actionat in pozitie 'inchis'.in aceste conditii DISJUNCTORUL ESTE CONECTAT.

Comanda automata a disjunctorului prin 6.3

Bobina 6.3 de mentinere conectata a disjunctorului,spre deosebire de bobinele 6.1 si 6.2 este alimentata permanent cu tensiune. Armatura sa actionand asupra pistonului 52 contra arcului supapei 48 de deconectare a disjunctorului.

in momentul intreruperii circuitului bobinei 6.3 sau cand tensiunea de alimentare scade sub valoarea cuprinsa intre 80-90 V forta portanta devine inferioara tensiunii arcului supapei 48.

In aceste conditii bobina 6.3 pierzindu-si alimentarea arcului supapei 48 actioneaza asupra pistonului 52 deschizand supapa 48 de deconectare a disjunctorului.in aceste conditii aerul din canalul 20,canalul 30 si canalul 39 pe sub supapa 29 de blocare trece prin canalul 38 la supapa 48 deschisa si de acolo in continuare prin dispozitivul de temporizare 49,supapa sensului unic 51 sub pistonul 50 deconecteaza disjunctorul producandu-se in continuare ca si in cazul descris la bobina 6.2.

Daca presiunea aerului de comanda in rezervorul 17 scade sub 3,5 bari se produce fenomenul de blocare al disjunctorului producandu-se deconectarea automata prin bobina 6.3

Conectarea disjunctorului se realizeaza in 0,6-0,7 ms procesul de deconectare realizandu-se in 0,3-0,4 ms.

Daca presiunea se realizeaza in rezervorul 17 respectiv catre circuitul de comanda scade sub 3,5 Bari arcul pistonului 23 il deplaseaza spre stanga deschizand supapa 24,25 care pun in imposibilitate de punere alectrica bobinele 6.1 si 6.2.

in aceste conditii presiunea aerului sub supapa 29 de blocare care vine prin canalele 30 si 39 este egala cu presiunea aerului din partea inferioara a supapei 29 de blocare astfel ca presiunea aerului din canalul 26 acumulata cu tensiunea arcului supapei 29 imping supapa in jos inchizand comunicatia dintre canalul 38cu canalul 39 respectiv comanda de deschidere si acces al aerului catre supapa 46 si supapa 40 respectiv pistonul 47 si pistonul 50.

DEFECTE IN EXPLOATARE

In exploatare pot sa apara defecte la disjunctor respectiv ramaneri intre pozitii a disjunctorului ca urmare a presiunii scazute de aer in rezervorul 17,respectiv a comenzilor repetate prin butonul F 1.2.1 fara a se astepta timpul de realimentare a rezervorului la refuz de anclansare.

Pentru a se evita acest fenomen manipularea butonului F 1.2.1 se face dupa cel putin 7-10 s de la prima apasare, in caz de refuz la inchidere.

Protectia la presiune scazuta a aerului de comanda este asigurata prin cele doua relee pneumatice(tip HUBA) notate in circuitul electric cu P.B. pentru bobina 6.1 de inchidere a disjunctorului si cu P.D. pentru bobina 6.3 de conectare a disjunctorului care sub presiune de 5.1 Bari la I.A.C. si 4,8 Bari la B.B.C. blocheaza circuitul de inchidere a disjunctorului respectiv provoaca deconectarea disjunctorului.

Atunci cand se constata ca bobina 6.1 de inchidere a disjunctorului respectiv 6.3 de mentinere conectata nu raspund la comenzi se verifica obligatoriu presiunea aerului la manometru! 35 iar daca aceasta exista, se vor verifica stifturile de legatura a bobinei 6.1 , pistonului 47 si bobina 6.2 cu pistonul 50 respectiv butonul de control al bobinei 6.3

TRANSFORMATORUL PE L.E. 5100 KW

Agregatul transformatorului pe L.E. 5100 KW cuprinde totalitatea transformatoarelor si aparatajul electric care prelucreaza si controleaza tensiunea primita de la L.C. si pe care o distribuie la valoarea de functionare a diferitelor circuite,aparate si masini electrice.

intreg ansamblul de transformatoare este montat in cuva transformatorului de tip TFVL avand o greutate totala de 14.900 Kg echipat complet de functionare fiind auto inductia respectiv autotrans formarea. Agregatul de transformare cuprinde:

-infasuratorul transformatorului de reglaj T 1.1 -transformatorul de tractiune T 1.3 -transformatorul de franare -transformatorul de masura T. 13

TRANSFORMATORUL DE REGLAJ T 1. 1

Este infasurarea care primeste tensiunea nominala a L.C. de 27 KW fiind de tipul TFD 500.

Este constituit din 3 bobine concentrice notate cu E,C,D dispozitia fiind E la exterior aceasta,fiind de fapt infasuratorul T1.1D la mijloc F la miezul concentric.

Infasuratoarele C si D constituie de fapt transformatorul pentru serviciul auxiliar T 1.12 si infasurarea fata de suportii metalici se realizeaza cu ajutorul izolatorilor ceramici si a jugurilor de fixare tot din material ceramic element izolant.

Valorile si treptele de tensiune intre cele trei infasuraloare se obtin prin inductie in functie de numarul de spire n si sectiunea de trecere a bobinajului sau a barelor de cupru 0.

Infasuratorul D are trei prize de conectare constituind de fapt iesirile pentru T la partea inferioara dupa cum urmeaza:

-dl-priza pentru tensiune incalzire tren 1507 V

-d2—<14- prize de inalta tensiune ale T l. l .2, (12-790 V,d4-460 V

-cl3-priza de joasa tensiune la o valoare de 662 V

infasurarea C la partea superioara scoate prizele d5 de joasa tensiune la o valoare de 386 V si priza e de nul la o valoare de O V.

infasurarea E este prevazuta cu 22 de prize dintre care 20 de 48 V intre doua prize consecutive respectiv doua prize AX 1 care da un spor de tensiune de 24 V in circuitul de reglare a tensiunii catre M.E.T.

Conectarea celor 40 de trepte de tensiune se ralizeaza cu ajutorul a doua culegatoare notate cu T 2.l ,2 si a intrerupatorului de sarcina T 3. l.

TRANSFORMATORUL DE TRACTIUNE

Constituie blocul cel mai mare din agregatul transformatorului si cuprinde infasurarea primara a transformatorului de tractiune T 1.3 constituita sub forma unui disc respectiv cele 6 secundare ale transformatorului de tractiune de la T 1 .4 - T 1.9 secundare care sunt legate cate unul pentru fiecare M.E.T. intre ele fiind montat grupul de redresare S 1.12 - S 6.12 legaturile electrice stabilindu-se cu ajutorul contactorilor de linie S 1.1-S 6.1,S1.3-la S 6.3.

Legaturile electrice intre bobina E respectiv T 1.1 a infasurarii de reglaj si infasurarea primara T 1.3 a transformatorului de tractiune se realizeaza cu ajutorul intrerupatorului de sarcina T 3.1 actionat de un aparat sub denumirea de graduator.

Este de tip TFD 580 fiind cel mai voluminos din agregatul de transformare -trafo.

infasurarea primara T l .3 este formata din doua bobine montate pe doua coloane. Cele doua bobine, F montata in jurul miezului si H plasata la exterior sunt sub forma de spirala plata avand o tensiune la borne de 25.625 V tensiune realizata la o tensiune in L.C. de 25.000 V.

intre cele doua bobine pe cele doua coloane sunt montate bobinele infasurarii secundare de la T 1.4 - T 1.9 notate cu G1,G2,G3 fiecare bobina fiind destinata pentru alimentarea unui M.T.

Tensiunea obtinuta la bornele A1,B.1 a transformatorului T 1.4 – T1 .9 este in functie de pozitia culegatoarelor T 2.1,T 2.2 astfel la priza1 corespunde o tensiune de 47 V,priza 20 - 495 V,iar la priza(treapta) 40 - 967 V.

Tensiunea de 967 V pe T 1.3 se obtine numai la o valoare nominala de 25 KW in L.C.

TRANSFORMATORUL DE FRANARE

Este de tip T.F. 270 fiind constituit dintr-un miez cu doua coloane pe care se afla doua infasurari T 1.10 in exterior fiind legat la borna A4,B4 a secundarului T 1 .7 si o borna speciala h din circuitul de excitare pentru curentul de franare in regim de franare a M.E.T.

TRANSFORMATORUL DE MASURA T. 13

Este de tip 10 Da 15.11 pentru protectia infasurarii suplimentare T 1 .2 cu un raport de transformare de 500 A / 5 A.

La o suprasarcina mai mare de 570 A pe infasurarea suplimentara T se produce deconectarea disjunctorului cu semnalizare la caseta 43 (S 7.37.11).

APARATE MONTATE PE AGREGATUL TRANSFORMATOR

Aparatele montate pe agregatul transformatorului se monteaza cu prioritate in partea superioara a cuvei fiind ferite de supraincalziri.Uleiul din cuva transformatorului fiind racit in mod continuu atata timp cat este in regim de tractiune sau franare.

TRANSFORMATORUL T 7. l

Pentru masura curentul incalzire a trenului cu un raport de transformare de 600/5 A Cand curentul in circuitul de incalzire a trenului depaseste valoarea de 610-630 A intra in actiune releul S 7.38.8 releu suprasarcina incalzire tren care deconecteaza disjunctorul si semnalizeaza prin releul S 7.43.8.

Daca valoarea curentului in circuitul de incalzire tren nu scade sub 470 A in trei minute(din momentul introducerii butonului F 1.2.7) in varianta 1 se produce deconectarea disjunctorului prin releul termic S 7.64 montat pe blocul S 7(in spate) respectiv in varianta II,III produce deconectarea disjunctorului si semnalizeaza in aceleasi conditii ca si releul S 7.38.8.

TRANSFORMATORUL T 7.2

Pentru protectia sistemului trifazic,lucreaza cu un raport de 1000/5 A si comanda releele S 7.38.9,S 7.38.10 respectiv auxiliarul S 7.38.15 deconectarii disjunctorului si semnalizeaza prin S 7.43.9.

TRANSFORMATORUL SUGATOR T 8

Este constituit din trei bobine legate la dispozitivul de intoarcere montate in capul osiilor de la 17 - 22.

BOBINA A - 470 A - circuitele de incalzire tren

BOBINA B - 330 A - legatura la T1.3

BOBINA C - 440 A - legatura la T1.12

T 9. 1 - T 9.6 - transformatorul de masura pentru curentul maxim pe M.E.T. care comanda la inchidere releele S 7.38.1 - S 7.38.6 maximale de curent la valoarea de inchidere 1900 A in varianta lll    care deconecteaza disjunctorul si semnalizeaza prin releele S 7.43.1-S 7.43.6.

TRANSFORMATORUL T 1,5 KV

Protectie pentru T 1.12 legat la priza d1 si masa locomotivei.

PRIZELE T 14.1 -T 14.3

Prevazute cu treizeci de poli pentru legatura trafo.

Rezistenta de comutare T 4. 1 montata cu izolator suport in pozitie verticala pe selector

Termocontactul T 4.2 montat la 315 mm deasupra rezistentei T 4.1 si care la o temperatura de 135 grade a rezistentei de comutare T 4.1 provoaca deconectarea disjunctorului si semnalizeaza prin releul S 7.43.20 supratemperand rezistenta de comutare T 4.1.

Pierderile de putere electrica in trafo se degaja sub forma de caldura care este preluata de uleiul mineral numit si ulei de transformator care poale atinge valori de

temperatura cuprinse intre 95 grade si 105 grade.Cantitatea de ulei introdusa in cuva transformatorului si rezervorul de regenerare este cuprinsa intre 3700 - 4010 Kg de ulei, circa 7 % din volumul rezervorului de expansiune.

Racirea uleiului se face prin recircularea acestuia cu ajutorul unei pompe trafo care trece uleiul sub presiune printr-un racitor de ulei format dintr-un fascicol de tevi ondulate monatat intr-un cadru cilindric inchis deasupra caruia este introdus aer ventilat la o presiune de cel putin 1,8 Bari de catre ventilatorul trafo prevazut cu un paletaj in numar de 37 actionat de un motor electric alimentat de T 1.12 prin inchiderea conatactorului S 8.11 la comanda data de pornire a celor trei grupe de ventilatie.

Rezervorul de expansiune este prevazut cu un filtru silicagel de tip SILICA care pune in legatura pe ansamblu cuva cu atmosfera in permanenta,aerul proaspat din sala masinilor avand acces catre spatiul inchis al cuvei fiind uscat de silicagel.

Legatura intre cuva si pompa trafo se realizeaza cu ajutorul conductelor de patru toli (un tol=24,5mm) si a doua vane sigilate in pozitie pe 'deschis'.

in caz de incendiu in zona agregatelor trafo cele doua vane vor fi inchise imediat de catre personalul care deserveste locomotiva.

Nivelul uleiului la trafo poate fi verificat vizual printr-un ochi de vizitare,nivelul la temperatura de O grade Celsius, temperatura care poate fi citita la manometru cu termostat T5 trebuie sa fie de 15 mm de la baza sticlei de nivel.

Regimul de lucru al uleiului este in domeniul de la -50 grade Celsius la +40 grade Celsius,nivelul fiind variabil in functie de temperatura avand ca referinta1 grad Ia temperatura cu 3 mm la nivel.

Periodic respectiv la 15.000 Km parcursi si 60.000Km parcursi se fac incercari dielectrice a uleiului respectiv analize si determinari fiziologice in laboratoare specializate la temperatura de functionare de 20 de grade Celsius.

AGREGATUL GRADUATOR

Pentru a obtine diferite trepte de tensiune pe M.E.T. tensiune care implicit duc la cresterea-reducerea fortei de tractiune respectiv reglarea vitezei locomotivei,tensiunile culese cu ajutorul celor doua culegatoare T 2.1/T 2.2 care sunt conectate pe rand la prizele infasuratorului de reglaj T 1.1 in functie de necesitatile exploatarii.

Actionarea celor doua culegatoare se realizeaza cu ajutorul unui aparat numit GRADUATOR care asigura deplasarea celor doua culegatoare T 2 pentru comutarea prizelor in acelasi timp cu schimbul legaturii dintre culegatoare si transformatorului de tractiune T 1.3 fiind introdusa temporar in circuitul rezistentei de trecere T 4. 1 in functie de modul de actionare deosebim: -graduatoare cu comanda electrica -graduatoare cu comanda pneumatica

L.E.A. 5100 KW este echipata cu un graduator actionat electric de tipul C.K.K.J.A.- 8 calculat pentru o tensiune nominala de 25 KV montat in camera de inalta tensiune langa transformatorul principal.

Agregatul graduator cuprinde urmatoarele :

-intrerupatoarele de sarcina T 3.1 — format din contactele de sarcina K1-K4 -intrerupatoarele de blocaj T 3.2 - format din opt contacte auxiliare de blocare

actionate de opt came montate pe axul principal 19 al graduatorului

-intrerupatorul auxiliar de comanda T 3.3 — cuprinde 18 contacte de comanda actionate de 18 came montate pe axul principal 20

Dintre conatctele de blocare T 3.2 cele mai importante si utilizate sunt: -T 3.2 a - Rb - zona de mentinere a T 3.4 -T 3.2 c - Sb - zona de comutare a T 3.4

-T 3.2 h - in circuitul lui S 7.36.10 temporizare pentru S 7.36.9 graduator in domeniul de comutare

Dintre contactele T 3.3 auxiliare de comanda cu probleme in exploatare deosebim:

-T 3.3 a - in circuitul contactului de linie inchide cu un grad inaintea deschiderii contactului T 3.3 d respectiv a deconectarii releului S 7.36.1 iesire tractiune

-T 3.3 h j,k - pentru comanda T 3.4 in sensul cresterii tensiunii

-T 3.3 in,ii - pentru comanda T 3.4 in sensul scaderii tensiunii

-T 3.3 c - in circuitul contactului de linie deconectat atunci cand graduatorul trece de pe treapta VI catre V pe domeniul de intoarcere pentru sigurantele de pericol cand mecanicul inchide brusc controlerul asigurand protectia la rupere a contactelor principale a contactorilor de linie

-T 3.3 u,t,s - pentru comanda contactorilor de slabire a campului

-T 3.3 p - in circuitul de comanda intoarcere graduator pentru comanda data de releul S 7.35.1 si releul S 7.37.12 fir MS2 915,916

-motorul de actionare a graduatorului T 3.4 este un motor de curent continuu alimentat de pe bateria de acumulatori 41.1

-lampile de semnalizare T 3.5 si T 3.6 montate in capul graduatorului si care servesc pentru semnalizare optica la actionarea manuala a graduatorului

-generatorul de impulsuri T 3.7(SELSIGA) actionat cu lant de axul 20 si care da impuls aparatului de indicare trepte graduator din post de conducere F1 .2.3.6.1, F 1.2.3.6.2

-rezistenta de stingere T 3.8 pentru culegerea T 2si K1,K4

-rezistenta de comutare T 4.1

-angrenaje cilindrice montate pe axele 19 si 20

-angrenaje eliptice montate pe axele 37 si 38

-selectorul cu cele doua culegatoare T 2. 1 ,T 2.2




INTRERUPATORUL DE SARCINA T 3.1

Este actionat mecanic cu ajutorul unui mecanism de roti dintate circulare si eliptice care realizeaza un raport de transformare corespunzatoare vitezei de miscare a celor doua culegatoare: T 2.1,T 2.2 respectiv a inchiderii si deschiderii celor 8 contacte de blocare si 18 de comanda montate pe cele doua axe 19 si 20,axul 19 actionand contactorii de sarcina K1,K4.

intrerupatorul consta in principal din doua axe principal(19) si auxiiiar(20) care se sprijina pe lagare cu rulmenti, legatura intre ele realizandu-se prin rotile dintate 26, 23. l , 23.2 , 23.3 si 23.4 roti care sunt in antrenare continua si primesc miscarea de rotatie de la roata 25 montata pe axul motorului T 3.4.

Legatura intre axul motorului cu axul rotii 25 se realizeaza cu ajutorul unei pene

dreptunghice care in exploatare poate sa se desprinda din angrenaj.

Axul principal 19 actioneaza intrerupatorul de sarcina T 3.1 care cuprinde cele 4 contactoare K1 -K4. Actionarea celor patru contactoare se face cu ajutorul a patru came metalice montate pe axul 19 de care se leaga capetele de biela a celor patru tije de actionare prinse in partea superioara de contactele mobile de contactele K1-K4.

Contactele fixe,camerele de stingere si bornele de racordare sunt sustinute de doua bare laminate izolate fixate cu ajutorul unor cleme de cele trei bare cilindrice de fibra de sticla.

intre cele patru came de actionare a contactorilor K1-K4 se gasesc montate cele opt came din textolit cu profil variabil pentru actionarea intrerupatorului de blocare T 3.2.

Pentru reglarea tensiunii in anumite situatii in exploatare se va tine cont ca distanta dintre cele opt contacte sa nu fie mai mare ca 3 ± 0,5 mm,forta de tensionare a contactelor fiind de 0,3 ± 0,05 Kg f.

intrerupatorul de sarcina T 3.1 este legat mecanic cu ajutorul unui mecanism eliptic de cele doua culegatoare astfel:

-de la axul principal 19 miscarea se transmite printr-un angrenaj conic la axul vertical 28 care prin rotile conice 32,33 transmite miscarea axului 31.

Axul 31 se afla in angrenare continua prin roata eliptica 35 cu roata 36 montata pe axul 37 pentru actionarea culegatorului T 2.1,respectiv cu roata 34 montata pe axul 38 pentru actionarea culegatorului T 2.2.

Miscarea celor doua culegatoare este realizata cu ajutorul rotirii celor trei came astfel ca viteza de rotatie a celor doua axe 37,38 sa asigure conectarea si deconectarea celor doua culegatoare fara a produce intreruperi de sarcina si degradarea selectorului.

Cele 40 de trepte de reglare a tensiunii sunt indicate de un disc(D) montat in capatul axului auxiliar 20 iar unghiul de rotatie al intregului subansamblu poate fi verificat la discul (F) montat in capul axului principal 19.

Pe axul auxiliar 20 sunt montate cele 18 caine de textolit pentru actionarea intrerupatorului de comanda T 3.3.Actionarea intregului subansamblu se realizeaza cu ajutorul unui motor de curent continuu comandat de la distanta prin manipularea controlerului de comanda F 1.1.2 prevazut cu 12 pozitii.

Motorul este de tipul LD 4 sau HLT 1 asincronizat monofazat de curent continu alimentat de pe baterie de acumulatori din momentul executarii operatiilor de punere sub tensiune a locomotivei.Puterea motorului este de 0,185 de 0,25 KW.

Tensiunea de lucru - 110 V curent continuu la o valoare de 3;2,3 A

Turatia motorului - 1400 rotatii/minut

Clasa de izolatie - E

La axul principal 19 corespunde o jumatate de rotatie la fiecare treapta de comutare cu o zona de repaus sub un unghi de 25 de grade.

Axul auxiliar 20 se misca cu 322 de grade intre treapta 1 si 40 parcurgerea unei trepte de crestere sau descrestere o tensiune se face intr-un timp de 0,4 s la o tensiune de comanda de 110 V pentru parcurgerea celor 40 de trepte fiind necesar un timp de 15-18 s.

Axul auxiliar 20 este prevazut la un capat cu o roata dintata care prin intermediul unui lant de transmisie care actioneaza generatorul de impulsuri T 3.7 de tip T.G.A.A.1 pentru indicarea treptei graduatorului care alimenteaza cu tensiune cele doua indicatoare de trepte graduator din post conducere F 12.36.1,F 12.36.2 care pot fi separate in

circulatie prin deconectarea sigurantei auto S 8.30.14.

Alimentarea motorului T 3.4 se face de pe bateria de acumulatori 41 prin sigurantele fuzibile montate in nise sau in blocul S 7 la podea comutatorul S 7.30.25 curent comanda baterie conectat,S 7.30.27 curent comanda conectat,sigurantele automate S 7.30.17 (M.S.1.) conectata ,S 7.30.11 alimentarea motorului graduator conectata,S 7.30.18 (M.S.2) conectata Comutatorul S 7.30.29 in pozitie MOTOR conditii in care motorul T 3.4 respectiv excitarea serie 52. 1 este pusa sub tensiune.

Comanda de crestere si scadere a tensiunii se face numai la manipularea controlerului F 1.1.2 pe pozitia 2 cand graduatorul porneste in sensul cresterii tensiunii de la treapta1 la 3.

SELECTORUL

Este de tip URELA construit pentru un curent nominal de 600 A la o tensiune de 30 KV si 50 Hz frecventa industriala.

Cuva cilindrica confectionata din tabla de otel cu 0 de 900 mm si o capacitate de ulei de circa 970 l.

Selectorul propriu-zis este format din doua placi izolante din textolit cu o grosime de 16 mrn,o placa poligonala spre capatul cuvei respectiv o placa circulara spre transformatorul principaLCele doua placi formeaza o colivie, dupa modul de dispunere a prizelor de conectare.

intre cele doua placi pe o circumferinta de 550 mm sunt montate barele de cupru cu -0 16,5 mm fiind fixate pe cele doua placi cu ajutorul unor izolatoare dimensionate la valoare curentului de lucru.

Functionarea

in functia de comanda primita de crestere sau scadere a tensiunii motorul T 3.4 se deplaseaza in sensul cresterii tensiunii (sens orar) respectiv in sensul de scadere a tensiunii (sens antiorar).

Miscarea de rotatie a motorului este constanta si se transmite celor doua culegatoare T 2 prin axul principal 19,axul auxiliar 20,axul vertical 28 si cele doua axe 37,38 la cele doua culegatoare.

Datorita sistemului de angrenare dintre motor si axele de comanda exista un raport de transmitere si transformare a miscarii astfel:

-intre T 3.4 si axul principal 19 raportul 1:24,17

-intre axul principal 19 si axul auxiliar 20 raportul1 :21,71:1

-intre axul principal 19 si culegatorul T 2 raportul 1:1

Miscarea neunifonna a celor doua axe de actionare a culegatoarelor se realizea/a cu ajutorul celor trei roti eleptice 34,35,36.

Astfel in timp ce un culegator se deplaseaza repede de la o bara la alta celalalt se misca cu o viteza scazuta.

Diagrama de miscare a celor doua culegatoare este prezentata in plansa anexata:

in timpul deplasarii lor,culegatoarele parcurg doua zone:

-o zona de mentinere notata cu Rb(contactul T 3.2 a) care corespunde cu una din treptele de tensiune aleasa,deci graduatorul respectiv culegatorul se opreste pe una din treptele de tensiune.

-o zona de comutare notata cu Sb(contaclul T 3.2 c) care corespunde cu pozitia intre barele selectorului.

In concluzie se constata ca atunci cind unul din culegatoare se gaseste in contact cu una din barele selectorului celalalt culegator se gaseste intre doua bare(stationeaza).

Diagrama de miscare a contactelor culegatoarelor se poate verifica prin citirea discului montat pe cutia angrenajelor cilindrice din capul graduatorului de la O grade la 360 de grade.

In cazul aparitiei unor defectiuni in exploatare care conduc Ia intreruperea circuitului de comanda electric a T 3.4 actionarea acestuia se poate face si manual cu ajutorul unei chei speciale care se afla obligatoriu in inventarul locomotivei.

Actionarea se poate face numai dupa ce in prelabil au fost luate masuri de protectie a muncii prin folosirea manusilor si galosilor electroizolanti si trecerea comutatorului S 7.30.29 in pozitia MANUAL.

Operatia este necesara pentru a intrerupe circuitul electric o infasurare serie 52. 1 a T 3.4 respectiv disparitia campului magnetic.

Actionarea se realizeaza prin introducerea cheii speciale in locasul prevazut la discul F din capul axului principal 19 actionarea facandu-se la fiecare miscare cu 180 de grade,lucru indicat de sageata indicatoare de pe discul F.

Verificarea actionarii manuale poate fi observata in sensul cresterii tensiunii prin aprinderea lampii T 3.5(albastra) respectiv in sensul scaderii tensiunii prin aprinderii lampii T 3.6(alba) montate in partea superioara a cutiei motorului T 3.4.

Conform ordinului 960/1996 in caz de defectiuni la comanda graduatorului actionarea manuala se poate face in conditiile aratate mai sus doar numai pana la eliberarea liniei curente si numai pana la prima statie din parcurs, fara a bloca circulatia unde locomotiva se declara defecta.

GRUPUL REDRESOR PE L.E.A. 5100 KW

L.E. 5100 KW este echipata cu sase motoare electrice de tractiune de lip LJ E 108 cu functionare in curent continuu ondulat,motorul fiind complet suspendat fata de osiile locomotivei.Obtinerea curentului continuu ondulat pentru tractiune se realizeaza cu ajutorul unor punti redresoare formate din diode semiconductoare cu siliciu de tipul SiA 250.

Dioda este constituita in principal din cristalul de siliciu,jonctiunea n pe care este aplicat un strat prin difuzie din jonctiunea p.

Placuta de siliciu, jonctiunea p-n) este fixata intr-o capsula suport din cupru inchisa ermetic in vid cu ajutorul unei membrane elastice (din aluminiu).

Capsula formata din capacul de cupru este prevazuta cu un inel de aluminiu prin care trec electrozii de contact catre pastila de siliciu.

Pentru a se realiza un contact intim si sigur respectiv pentru a elimina supra­incalzirea respectiv sudarea electrodului de pastila cu siliciu s-a realizat presarea electrozilor cu posibilitate de reglare.

Legatura anodica a diodei serveste pentru inscrierea diodelor pe ramura,aceasta legandu-se la radiatorul diodei vecine.

Fiecare dioda este prevazuta cu radiator de racire construit, din aluminiu,radiator

care permite o racire separata pentru fiecare dioda cu cel putin 200% fata de racirea ventilata.

La L.E. 5100 KW redresarea curentului alternativ cules de pe infasuratorul T cu ajutorul celor doua culegatoare T 2.1 si T 2.2 respectiv de pe transformatorul de tractiune T 1.3 si T 1.4 -- T 1.9 se face cu ajutorul a sase punti redresoare montate in blocurile S1- S 6 avand pozitia din schema 12.

Cele 48 de diode sunt dispuse pe patru ramuri A,B,C si D legate in paralel si cate trei pe fiecare ramura in serie.

Se utilizeaza forma de redresare pe ambele alternante respectiv alternanta a si b de la secundarele transformatoarelor de tractiune T 1.4 - T 1.9.Curentul redresat este trecut prin infasurarea statorica a motorului si prin selfurile de aplatizare 16 care netezesc varfurile de curent.

Cele 48 de diode sunt prevazute fiecare cu cate un condensator de protectie de 1 mF(microFarad).Produsul dintre valoarea variatiei condensatorului.1, 1 -- 1,5 mF) inmultit cu 967 V ne da valoarea maxima a tensiunii pe redresor - 1068 V.

in functionare se inregistreaza temperaturi de pana la 200 de grade in radiatorul fiecarei diode,conditii in care grupul redresor lucreaza in regimul de - 40 grade Cclsius ; pana la +185 grade Celsius.

Tensiunea nominala de lucru in conditii de durata este de 1250 A la o tensiune de 810 V si poate atinge regim de scurta durata (3 minute) o valoare de curent de 1715 A (vechea valoare a maximalelor).

Protectia la supratensiune a grupului redresor este asigurata de catre un condensator de tip CID de 125mF avand sase asemenea condensatoare pentru fiecare grup redresor fiind notate in schemele electrice cu S1. 13 - S 6.13.

Racirea intregului grup de redresare se realizeaza prin ventilatie fortata de sus in jos cu ajutorul a doua ventilatoare (AMV) din care unul este cu sapte palete si unul cu 11 palete actionate de motorul electric de curent trifazic care creeaza o presiune pe canalele de ventilatie intre 1 -- 1,8 bari.Protectia la racire fiind controlata de releele 17 (HUBA) care nu permite conectarea releelor de presiune 39.1 si 39.3 daca presiunea pe canale nu este de cel putin l Bar.

intreg grupul redresor este protejat de exterior,etansat ermetic cu ajutorul unei mantale de plexiglas transparent.intreg grupul redresor inclusiv motorul de tractiune sunt protejate la supraintensitati cu ajutorul scurtcircuitoarelor S1 .10 - S 6.10 care intra in actiune la o valoare de 2820 A (varf instantaneu de curent).

Valoarea curentului si impulsul catre comanda scurtcircuitoarelor este controlata de transformatoarele de masura T 9.1 -- T 9.6 si transformatoarele de impuls S 1. 11 - S

MOTORUL ELECTRIC DE TRACTIUNE(M.E.T). - L.E.A 5100 KW

M.E.T. LJE- 108.1 cu care sunt echipate L.E.A. 5100 KW este un motor de curent continuu ondulat,complet suspendat fiecare osie fiind actionata separat,transmiterea cuplului motor realizandu-se cu ajutorul unui arbore de torsiune,care trece prin interiorul rotorului,acesta fiind gol la interior,arborele avand o sectiune de Ø 80 mm find montat cu un joc fata de peretii rotorului de 72,5 mm.

Arborele de torsiune este prins printr-un cuplaj elastic in partea opusa colectorului cu cuplajul 8x8 care intra in angrenare directa cu pinionul z 20 montat pe axul cuplajului fix si care intra in angrenare directa cu pinionul z 73 montat pe osia locomotivei.

Este un motor de curent continuu ondulat avand 8 poli principali si 8 poli auxiliari

cu infasurare de compensatie.

Caracteristici:

-tensiunea nominala la borne — 770 V

-puterea motorului in regim de durata - 1156 CP(850 KW)

-puterea motorului in regim uniorar - 1222 CP (900 KW)

-turatia nominala a motorului - 1080 ture/minut.

-turatia maxima - 1100 ture/minut

-valoarea curentului pe M.E.T. in regim uniorar- 1250 A

-valoarea curentului pe M.E.T. in regim de durata - 1180 A

-curentul maxim admis pe motor - 2000 A

-numarul de poli principali - 8

-numarul de poli secundari cu infasurare de compensatie - 8

-diametrul rotorului(indusului) - 640 mm

-diametrul zonei de lucru a colectorului - 535 mm

-numarul de lamele a colectorului - 380 cu un pas nul de 47 lamele

-coroana portperii prevazuta cu 8 suporti de perii fiecare suport avand 4 locasuri pentru periile de contact total 32 perii,originale din 2 bucati tip 'coada de randunica' sau clasice tip romanesti dintr-o singura bucata

-dimensiunea periilor- 16 x 32 x 54 mm

-uzura maxima admisa la perii este de !/2 din lungimea totala - la L.E. 27 mm dar minim 15 mm

-forta de apasare a periei pe lamela -1 ,08 - 1,13 Kg f

-greutatea indusului 1000 Kg

-greutatea totala a motorului - 3070 Kg

-clasa de izolatie — F

-diametrul rotii cu bandaje noi - 1250 mm

-diametrul rotii cu bandaje semiuzate - 1210 mm

OPERATI PREGATITOARE IN VEDEREA PUNERII SUB TENSIUNE

A LE. 5100 KW

PREGATIREA PENTRU EXPLOATARE IN SERVICIUL DE MANEVRA

Sl REMORCAREA TRENURILOR

Pentru buna functionare a L.E. in exploatare si in conditii de securitate,personalul de locomotiva care ia in primire locomotiva din depou sau remiza este obligat si raspunde de luarea in primire a L.E. De la prezentarea Ia locomotiva si pana la remizarea acesteia in depou sau remiza respectiv pana la schimbul in statie.

Dupa prezentarea la tura depoului si ridicarea foii de parcurs in care seful de tura inscrie numarul L.E.,mecanicul si mecanicul ajutor se prezinta la L.E. Executand urmatoarele verificari si operatii:

-revizia locomotivei la partile inferioare,parte de rulare,cuplajul transversal, jocuri mecanice verticale (intre rama boghiului si cutia de unsoare) respectiv jocuri mecanice laterale intre cutia L.E. si tampoanele montate pe rama boghiului.Osia 1-3 si 4-6 distanta dintre rama boghiului si cutia de unsoare sa nu fie sub 32 mm osiile 2-5 minim27 mm.Se verifica jocul lateral intre cutie si rama boghiului care nu trebuie sa fie mai mare de 25 ± 10 mm (patru puncte).

Se verifica starea cuplajului transversal si daca bratul nu are cazuta bara de torsiune in partea de jos a bucelei .

Starea tampoanelor daca nu sunt presate si verificarea splintului la bulonul care leaga cupla de carligul de tractiune.

Se trece in pozitie 'deschis' robinetul 6.2 de la rezervorul 7 (partea bateriei de acumulatori).

Se introduce cheia F in locasul inversorului de mers si se manipuleaza pe pozitie 'inainte','0' sau 'inapoi'.

Se verifica existenta aerului la manometru! dublu(rezervorul principal 7). Daca presiunea aerului in rezervorul principal este mai mica de 7 Bari nu se va proceda la punerea sub tensiune pana nu se va completa aerul catre circuitul de comanda a pantografelor si disjunctorul cu ajutorul compresorului auxiliar 39.1

Pentru punerea sub tensiune a locomotivei se va verifica obligatoriu: -toate sigurantele automate de pe S 7 si S 8 sa fie in pozitie conectata -se verifica pozitia comutatorului pe S 7 dupa cum urmeaza :

-S 7.30.25 curent comanda baterie pe pozitia inchis(conectat) -S 7.30.27 pentru curent comanda in pozitie conectat -S 7.30.28 in pozitie deconectat (compresor auxiliar) -S 7.30.29 in pozitie MOTOR pentru comanda graduatorul -S 7.30.31 - S 7.30.36 in pozitie conectat pentru M.E.T. -S 7.30.37 in pozitie conectat pentru sistemul trifazic -S 7.30.40 in pozitie conectat (normal) pentru scurtcircuitorea presostatului S 7.18 (comanda automata) pornire directa

-se verifica pozitia comutatorului proba normal S 7.21 sa fie in pozitie 'normal'; comutatorul se trece in pozitia 'proba' numai in situatia cand se lucreaza Ia verificarea serviciilor auxiliare si de comanda de la priza 31 exterioara in hala

-dispozitivul de punere la masa T6 sa fie in pozitie deconectata (MASA DECONECTAT) ,in pozitia (MASA CONECTAT) a lui T6 aparatele din circuitul de inalta tensiune sunt puse la ,,MASA* asigurind protectia circuitului electric si a personalului de deservire. –

-toate intrerupatoarele tip USOL (termice) sa fie in pozitie conectata pe S7 si S8.

S7.5 –conectat compresorul 1 (35.1)

S7.6 –S7.11 in pozitie inchis pentru grupa 1 de ventilatie.

S8.15 –conectat compresorul 2

S8.16 –S8.21 in pozitie conectat pentru grupa 2 de ventilatie.

S8.13-pentru trafo in pozitia conectat.

S8.14 –pentru rezistentele de frinare.

-sigurante automate in circuitele cele mai utilizate deosebim…

S7.30.5 –pentru DSV

S7.30.11 –in circuitul T3.4

S7.30.17 –curent comanda 1 MS 1

S7.30.18 –curent comanda 2 MS 2

S7.30.8 –firul 105 alimentare aparate de retea S7.41.1 pe pozitia normal a lui S7.21.

S8.30.9 –pentru alimentarea aparatului de retea S7.41.1 din conductorul 217 priza 31 cu S7.21 pe pozitia proba.

S8.30.14 –siguranta automata pentru indicatoarele de trepte graduator din posturile de conducere T3.7 (gebarul –selsiga).

-se verifica nivelul uleiului la compresoare si la trafo.

-se verifica presiunea de aer din rezervorul disjunctorului la manometrul de control presiune care sa nu fie sub 7 bari.Daca presiunea in rezervor este mai mica se manipuleaza comutatorulS7.30.28 pentru compresorul auxiliar in pozitia conectat ,motorul compresorului 39.1 fiind alimentat de la BA.

Daca se constata ca compresorul auxliar nu functioneaza,se verifica tensiunea pe BA.

Daca voltmetrul de pe S7 nu indica tensiune ,se verifica siguranta fuzibila 41.1 care poate fi in nisa BA nr.1 sau in blocul S7 sub contactorul S7.1.

Compresorul auxiliar porneste si se lasa in functionare pina presiunea la rezervorul disjunctorului,pantografului ajunge la 7,5 bari cind refuleaza supapa de siguranta 75.

Ccompresorul auxiliar respectiv S7.30.28 se va trece in pozitie decuplat numai dupa ce in prealabil locomotiva a fost conectata la retea si s-a facut in rezervoarele principale cel putin 8,5 bari.

Cu comutatorul S7.30.25 in pozitia conectat si S7.30.27 curent comanda conectat varianta 1, cu S7.23 in pozitie conectat la manipularea inversorului F1.1.1 in pozitia ,*inainte*,0 sau ,,inapoi* primeste alimentare cu tensiune prin S7.30.27 conductorul 412,413 respectiv 442,443 bobina de mentinere conectata a disjunctorului 6,3 pe urmatorul circuit (plansa 5) prin MS1,siguranta automata S7.30.17 conectata ,inversor mers F1.1.1,conductorul 475,separatorul de proba S7.21,contact normal inchis 475,476,dispozitiv de punere la masa T6 (masa deconectat),contact normal inchis 476,478,prin contactul 9C-9E a releului S7.36.9,graduator in domeniul

de comutare conductor 479,contactul 7h-7f a releului de supratensiune 25 K V, S 7.38.7,conductor 480,contactul 15c-15d areleuluipresiune S 7.39.8,conductor 480 b,contactul 16g- 16e a releului S 7.35.16 (RED 2) faza 121 la masa,conductor 480 contactul 8h — 8fa releului S 7.38,8 suprasarcina incalzire tren,conductor481,conatctul 8h - 8f a releului S 7.41.8 de punere la masa, conductor 482,contact 14h - 14f a releului S 7.37.14 suprasarcina rezistenta comutare 32,33,conductor 483,contact normal inchis de la priza 23 pentru deplasarea in hala,conductor 484,F 8.1 buton declansare rapida a disjunctorului din postul l,conductor 486,contactul scurteircuitor S 1. 10,conductor 487 contactul scurtcircuitor S 2.10,conductor 488,contactul S 7.68 de la usa lui S 7,conductor 494,contactul lui S 3.10,conductor 489,contactul lui S 4.10,conductor 490,contaclul S 8.42 de la usa lui S 8,conductor 495,contactul S 5.10,conductor 491 contactul S 6.10, conductor 492,contactul butonul F 8.2 de deconectare rapida a disjunctorului,conductor 493,bobina 6.3 contactul releului PD la Mo (PD la 5,1 Bari).

PUNEREA LE. 5100 KW SUB TENSIUNE

Prin punerea sub tensiune a locomotivei se separa in prealabil robinetii15,16 aerulpentru pantograful din spate in functie de sensul de mers respectiv mecanicii vor lua legatura prin statia radio si vor verifica pe teren daca se respecta regula de ridicare a pantografului(fata-fata sau spate-spate) la circuitele de multipla tractiune conform ordinului 17 Rlh/1105/1982 (28 m intre doua pantografe consecutive).

in aceste conditii se da comanda de ridicare a pantografului prin apasarea butonului F 1.2.1 la prima apasare.

De mentionat ca in toate circuitele electrice aparatele prezentate sunt considerate in stare de repaus avand contacte NORMAL    INCHISE si contacte NORMAL DESCHISE.

Circuitul pentru ridicarea pantografului.

Este alcatuit din conductorul MS 1,inversor de mers F 1.1.1 pe pozitie 'inainte' '0'sau' inapoi ',conductorul 444,butonul F 1.2.1 la prima apasare,conductorul 445; separatorul de proba S 7.21 in pozitie normal,conductorul 447,dispozitivul de punere la masa T 6, in pozitia MASA DECONECTAT Conductorul 448,contactul auxiliar al electroventilului S 7.17 in pozitie COBORAT,conductorul 451 la bobina relelului S 7.36.13,MO releului de blocare a disjunctorului care conecteaza cu urmatoarele consecinte:

-deschide contactele 455,456 blocand alimentarea bobinei 6. 1 inchide d isjunctorul

-inchide contactul 448,453, alimentarea bobinei eleclrovciiliiului S 7.17. l pantografului ridicat la MO

-inchide contactele 448,451 prin care se automentine Electroveatilul S 7.17.1 deschide trecerea aerului catre cilindrul comanda al pantografului selectat si stabileste contactul auxiliar intre conducatoarele 448,455 pregatind circuitul pentru conectarea disjunctorului.

Dupa darea acestei comenzi mecanicul va verifica vizual modul de ridicare a pantografului la fir si alipirea sa de firul de contact.Daca se constata ca pantograful nu se ridica ,se introduce cheia F in locasul special al electroventilului S 7.17 de pe blocul

domeniul de comutare,conductor 479,contactul 7h-7f a releului de supratensiune 25 K V, S 7.38.7,conductor 480,contactul 15c - 15d a eleului de presiune S 7.39.8,conductor 480 b,contactul 16g- 16e a releului S 7.35.16 (RED 2) faza 121 la masa,conductor 480 contactul 8h — 8fa releului S 7.38,8 suprasarcina incalzire tren,conductor481,contactul 8h - 8f a releului S 7.41.8 de punere la masa, conductor 482,contact 14h - 14f a releului S 7.37.14 suprasarcina rezistenta comutare 32,33,conductor 483,contact normal inchis de la priza 23 pentru deplasarea in hala,conductor 484,F 8. 1 buton declansare rapida a disjunctorului din postul 1,conductor 486,contactul scurtcircuitor S1. 10,conductor 487 contactul scurtcircuitor S 2.10,conductor 488,contactul S 7.68 de la usa lui S 7,conductor 494,contactul lui S 3.10,conductor 489,contactul lui S 4.10,conductor 490,contaclul S 8.42 de la usa lui S 8,conductor 495,contactul S 5.10,conductor 491 contactul S 6.10, conductor 492,contactul butonul F 8.2 de deconectare rapida a disjunctorului,conductor 493,bobina 6.3 contactul releului PD la Mo (PD la 5,1 Bari).

PUNEREA LE. 5100 KW SUB TENSIUNE

Prin punerea sub tensiune a locomotivei se separa in prealabil robinetii 15,16 aerul pentru pantograful din spate in functie de sensul de mers respectiv mecanicii vor lua legatura prin statia radio si vor verifica pe teren daca se respecta regula de ridicare a pantografului(fata-fata sau spate-spate) la circuitele de multipla tractiune conform ordinului 17 Rlh/1105/1982 (28 m intre doua pantografe consecutive).

In aceste conditii se da comanda de ridicare a pantografului prin apasarea butonului F 1.2.1 la prima apasare.

De mentionat ca in toate circuitele electrice aparatele prezentate sunt considerate in stare de repaus avand contacte NORMAL INCHISE si contacte NORMAL DESCHISE.

Circuitul pentru ridicarea pantografului.

Este alcatuit din conductorul MS 1 ,iriversor de mers F 1.1.1 pe pozitie 'inainte' '0'sau' inapoi ',conductorul 444,butonul F 1.2.1 la prima apasare,conductorul 445; separatorul de proba S 7.21 in pozitie normal,conductorul 447,dispozitivul de punere la masa T 6 in pozitia MASA DECONECTAT Conductorul 448,contactul auxiliar al electroventilului S 7.17 in pozitie COBORAT,conductorul 451 la bobina releului S 7.36.13,MO releului de blocare a disjunctorului care conecteaza cu urmatoarele consecinte:

-deschide contactele 455,456 blocand alimentarea bobinei 6. 1 inchide d isjunctorul.

-inchide contactul 448,453, alimentarea bobinei electroventilului S 7.17. 1 pantografului ridicat la MO

-inchide contactele 448,451 prin care se automentine Electroveatilul S 7.17.1 deschide trecerea aerului catre cilindrul comanda al pantografului selectat si stabileste contactul auxiliar intre conducatoarele 448,455 pregatind circuitul pentru conectarea disjunctorului.

Dupa darea acestei comenzi mecanicul va verifica vizual modul de ridicare a pantografului la fir si alipirea sa de firul de contact.Daca se constata ca pantograful nu se ridica ,se introduce cheia F in locasul special al electroventilului S 7. 17 de pe blocul S7.

S 7 manipulandu-se in pozitia ridicat dupa care cheia se trece inapoi la invers urmarind ridicarea pantografului.

Dupa ridicarea pantografului la firul de contact mecanicul apasa butonul F 1.2.3 alimentand soneria de avertizare din sala masinilor pentru atentionarea personalului de deservire dupa care procedeaza la comanda de conectare a disjunctorului.

Se apasa butonul F 1.2.1 la o a doua apasare din conductorul MS1,inversor,
F 1.1.1 ,conductor 444,F 1.2.1,conductor 445,S 7.21,conductor 447,T6,conductor 448,
auxiliar S 7.17,455,S 7.19,in paralel S 7.30.26 protectie a L.C.,conductor 455,S 7.36.13,
conductor 457,S 7.43.18,releu semnalizare punere la masa(41.8),conductor 458,S 7.43.8,
releu semnalizare suprasarcina incalzire tren,conductor 459,S 7.43.9 releu semnalizare
suprasarcina servicii auxiliare,S 7.43.29 releu semnalizare faza 123 la masa ,conductor
462,S 7.43.6 releu semnalizare faza 121 la masa,conductor 440,S 7.43.1 - S 7.43.6 relee
semnalizare suprasarcina M.E.T. ,S 7.43.7 releu semnalizare suprasarcina 25 KV,S
7.43.17 releu semnalizare T 3.4 in domeniul de comutare,S 7.43.20,releu semnalizare
supratemperatura crescuta la rezistenta de comutare (T 4.2),S 7.43.10,releu semnalizare
suprasarcina iniasurare suplimentara T 1.2,S 7.43.28 releu semnalizare suprasarcina
rezistenta de comutare,S 7.78 protectie la L.C. si indicarea tensiunii in L.C. la locomotiva
cu transformator pe acoperis,conductor 460,priza 23,conductor 463,S 1. 1contactor de
linie curent alternativ, S 1.10 scurtcircuitor M.1 ,conductor 464,S 2.1 contaclorde linie
curent alternativ,S 2.10 scurtcircuitor M 2,conductor 465,S 3. 1 contactor de linie curent
alternativ,S 3.10 ,scurtcircuitor M3,conductor 466,S 4.1 contactor curent alternativ M4,S
4.10 scurtcircuitor M4,conductor 467,S 5.1 contactor curent alternativ M5 linie,S 5.10
scurtcircuitor M5,conductor 468,S 6.1 contactor curent alternativ M6,linie,S 6.10
scurtcircuitor M6,conductor 449,auxiliar 6.4,bobina de inchidere a disjunctorului 6. 1,
contactul releului PB (5,1± 2) inchis la MO. c

Bobina 6.1 primeste aiimentare,actioneaza asupra supapei 87 curent la BBC respectiv asupra contactului 11 la IAC trecand pe pozitia 'inchis' si astfel se pune sub tensiune infasurarea de reglaj a transformatorului principal T 1.1 pe urmatoarele circuite: Circuitul de inalta tensiune

De la L.C. prin cele doua pantografe 1 sau 2,separatoarele de acoperis 3,4 in pozitie 'inchis',intrerupator ultrarapid 6(disjunctor) in pozitia 'conectat',izolator trecere acoperis 8 transformator de masura 7 pentru releul de suprasarcina S 7.38.7 la borna A a transformatorului de reglaj T 1.1 intre infasurarea transformatorului de masura 7 si borna A a transformatorului de reglaj T 1.1 este intercalat dispozitivul de punere la masa T 6.

Circuitul de comanda pentru de conectarea disjunctorului si coborarea

pantografului

Deconectarea disjunctorului:se apasa butonul F 1.2.2 la prima apasare din conductorul MS 1, in versor de mers F 1.1.1,conductor 474,buton F 1 .2.2,conductor M2, auxiliar 6.4 inchis,conductor 527,bobina relelului S 7.36.14 releu deconectare disjunctor la M.O. ,S 7.36.14 conecteaza si are urmatoarele consecinte: -inchide contactul M2,527 pentru automentinere

-deschide contactul M2,528 blocand comanda de coborare a pantografului -inchide contactul M2,525 alimenteaza prin auxiliarul 6.4 in pozitia conectat conductor 524 bobina de deschidere disjunctor 6.2 la M.O.

Deconectarea disjunctorului si auxiliarului 6.4 revine in pozitia din schema (plansa V),la fel si releul S 7.36.14.

Coborarea pantografului: se apasa F 1.2.2 la a doua apasare din conductorul MS 1,F 1.1.1, conductorul 474,F 1 .2.2,conductorul M2,auxiliar 14 D, 14 C al releului S 7.36.14,conductorul 528 auxiliarele 6,7 de la 6.4,conductorul 529,auxiliarul S 7.17 in pozitie ridicat bobina S7.17.2 electoventilul pantografului coborat la M.O.

Electroventilul S 7.17.2 aeriseste cilindrul de comanda a pantografului in cauza si pregateste circuitul pentru o noua punere sub tensiune.

PROTECTII PRIN DISJUNCTOR

Dupa felul de intrare in actiune si modul de rearmare in vederea continuarii mersului deosebim trei feluri de protectii prin disjunctor: -protectii cu blocare si semnalizare -protectii cu blocare fara semnalizare -protectii fara blocare si fara semnalizare

Pentru protectiile cu blocare si semnalizare circuitul este identic din momentul punerii sub tensiune prin oricare protectie intrata in actiune a conductorului 525,

Exemplu deconectarea disjunctorului ca intrare in actiune a releelor S 7.38.9, S 7.38.10,respectiv a auxiliarului S 7.38.15 pentru suprasarcina servicii auxiliare:Din conductorul MS 1,auxiliarul releului S 7.38.15,conductorul 521,bobina releului S 7.43.9 de semnalizare suprasarcina servicii auxiliare,conductorul 525,auxiliarele 9,8 a lui 6.4 disjunctorul fiind inca conectat ,conductorul 524,bobina 6.2 deschidere disjunctor la M.O. Disjunctorul deconecteaza,6.4 revine in pozitia din schema,din conductorul 525 prin auxiliarele 10,11 a lui 6.4 ,conductorul 526 alimenteaza bobina releului S 7.36.5 deconectare conectoare linie si franare;S 7.36.5 conecteaza si deschide contactul 456,457 blocand circuitul de inchidere a bobinei 6.1 de inchidere disjunctor.

Reconectarea disjunctorului se poate face numai dupa stabilirea cauzei si remedierea defectului.Pentru certitudine in remediere se va verifica intotdeauna starea releului S 7.36.5.

Protectiile cu blocare prin disjunctor sl semnalizare respectiv numai cu blocare fara semnalizare fac referire la blocarea circuitului de inchidere la M.O. A bobinei 6.3 de mentinere conectat a disjunctorului si bobina 6.1 de inchidere disjunctor.

Toate protectiile care controleaza circuitele bobinelor 6.3 si 6.1 cu semnalizarea intrarii in actiune si avand consecinte deconectand disjunctorul prin alimentare .in final a releului S 7.36.5 intra in grupa protectiilor cu blocare si semnalizare.

Protectiile care controleaza circuitele bobinelor 6.1,6.3 si care au ca urmare deconectarea disjunctorului fara semnalizarea cauzei intra in grupa deconectarii cu blocare fara semalizare (siguranta fuzibila 41.1;S 7.30.25;siguranta automata S 7.30.17 curent comanda;comutatorul S 7.30.27).

In afara de cele 3 grupe de protectii pe L.E. 5100 KW exista protectii in serviciul auxiliar si diferitele circuite care deconecteaza prin intrarea in actiune, contactorul care deserveste circuitul sau grupul de circuite respective cu posibilitate in anumite cazuri de semnalizare pentru informarea personalului fara a se produce deconectarea disjunclorului.

Exemplu.'suprasarcina compresor 1- intra in ac|iune intrerupatorul USOL S 7.5. intrerupe alimentarea contactorului S 7.1 pentru compresorul 1 si semnalizeaza prin releul S 7.43.21.

Dupa comanda de conectare a disjunctorului,daca acesta nu se realizeaza, respectiv contactul mobil nu inchide circuitul cu contactul fix,o noua comanda de conectare se va face obligatoriu numai dupa un timp de 7 - 10 s,timp necesar realimentarii rezervorului de aer a disjunctorului.

Intrarea in actiune a oricarei protectii prin disjunctor cu blocare sau fara blocare si semnalizare actioneaza, in principal,pe acelasi circuit,modul de depanare fiind similar si presupune un moment de analiza in urma careia se poate face o depanare corecta.

Daca deconectarea are ca urmare oprirea trenului ,in vederea depanarii, inainte de a se trece la depanare ,locomotiva si trenul vor fi asigurate contra pornirii din loc cu frana automata indirecta,frana directa si frana de mana a locomotivei.

Interventia in sala masinilor se face de mecanic sau mecanicul ajutor,din ordinul mecanicului, dupa ce se asigura protectia pentru personalul care actioneaza.

Dupa stabilirea cauzelor care au provocat deconectarea,se actioneaza organizat, nu haotic iar daca nu se cunoaste modul de actiune,se va apela la ghidul de depanare.

1.CIRCUITUL DE INALTA TENSIUNE

a) Sensul curentului de la linia de contact pina la infasurarea T1.1 este urmatorul*

de la L.C la 1 sau 2 (pantograf) la 3 sau 4 (separatoare) la 6 (disjunctor) la 8 (izolator de trecere) la 7 (pentru S.7.38.7) borna A la T1.1 la borna B la transformator sugator T8 la dispozitivele de intoarcere 17-22 la sina.

b) De la infasurarea autotransformatorului T1.1 se culeg prin ansamblul graduator-selector trepte de tensiune cuprinse intre 1250V si25KV care alimenteaza infasurarea primara T1.3 a transformatorului de tractiune ,sensul curentului fiind urmatorul *

-pentru treptele fara sot-T1.1 la culegatoarele T2.2,conductorul 9,borna A2

-prin K3 ,prin rezistenta R1 de trecere graduator.

-prin K1,conductorul 13,borna A3,transformatorul de tractiune T1,3 ,borna B la T8 si prin dispozitivele de intoarcere 17-22 la sina.

-pentru treptele cu sot T1.1,culegatoarele T2.1,conductorul 8,la infasurarea suplimentara T1,2,la transformatorul de masura T1,13,conductorul 10,borna A1

-prin K4,rezistenta R2 de trecere graduator.

-prin K2,conductorul 13,borna A3,transformatorul de tractiune T1.3,borna B la T8 si prin dispozitivele de intoarcere 17-22 la sina.

OBSERVATII*.Portiuni din rezistenta T4.1(R1-R2),sunt introduse in circuit numai la inchiderea contactoarelor de sarcina K3 si K4.In circuitele de inalta tensiune mai sunt montate descarcatoarele de supratensiune pozitia 5 si dispozitivul de punere la masa T6

PROTECTII

a) contra supratensiunii –descarcatorul 5 pentru circuitul de 25KV

b) contra supraintensitatilor –releul maximal de curent S.7.38.7 legat la secundarul transformatorului de masura 7 pentru circuitul de 25KV

-releul maximal de curent S.7.38.11 legat la secundarul transformatorului de masura T1.13 pentru infasurarea suplimentara T.1.2.

Ambele relee actioneaza la atingerea valorii de 570A.

CIRCUITUL DE ALIMENTARE AL M.E.T.

(PENTRU M.E.T.1 IN REGIM DE TRACTIUNE)

Sensul curentului la mersul inainte este urmatorul: T 1.3 la T 1.4 borna a 1 conductorul 21,contactor linie S 1.1,borna 2,transformatorul de impulsuri S 1.11,redresor S 1.12(ramura 5,7),borna A a rotorului M.E.T.1rotor M.E.T.1borna H,inversor de sens S1.14,bornaF:

-stator M.E.T. 1

-S 1.9.1 rezistenta,la borna E,S 1 14,conductorul 12,S 1.3,conductorul 13,conductorul 26,self de aplatizare 16. 1,conductorul 27,redresor S 1.12(ramura 14,15) conductorul 28, transformatorul T 9.1conductorul 29,borna b1la infasurarea secundara T 1.4.

OBSERVATIE.Pentru mersul inapoi sensul curentului este identic pana la borna 11 de la inversorul de mers S 1.14 care schimbandu-si pozitia de lucru stabileste legatura cu borna E iar borna F tot prin inversorul de mers stabileste legatura cu borna D, conductorul 12 astfel se schimba curentul in excitatia M.E.T.

in cazul introducerii treptelor de slabire a campului se inchid contactoarele S 1 .6, S 1.7 si S 1 .8 care conduc in circuitul de excitatie a motorului rezistentele S 1 .9.2,S 1 .9.3 si S 1.9.4.

La varianta 3 releul de punere la masa S 7.41.8 este legat in paralel fata de rezistentele 34.1-34.6,conectat separat la bornele b1-b6.

Intre conductorii 2 si 28 este montat scurtcircuitorul S 1 .10 la care insa este suprimata legatura de forta (conductorul 2) cu exceptia redresoarelor cu diode D 355. PROTECTII

a) contra supratensiunilor: condensatorul S 1.13(125 u F)pentru protectia blocului
de redresoare S 1.12 legat intre conductorii 7 si 27.

b) contra supraintensitatilor: -scurtcircuitorul S 1.10 care actioneaza la valoari
instantanee mai mari de 2820 A(cercul de foc aparut la colectorul M.E.T.)

-releul maximal de curent S 7.38.1 legat la secundarul

transformatorului de masura T 9.1 pentru intregul circuit de alimentare a M.E.T.Releul actioneaza la valori mai mari de 1900 A.

in cazul punerilor la masa aparute pe circuitul de alimentare a unui M.E.T. actioneaza releul de punere la masa S 7.41.8 inseriat cu rezistentele 34.1-34.6 care limiteaza valoarea curentului pentru actionarea releului la maxim 5 A.

CIRCUITUL DE ALIMENTARE A M.E.T. 4 DE LA O

SURSA EXTERIOARA IN SCOPUL DEPLASARII LOCOMOTIVEI LA INTRODUCEREA SI SCOATEREA

DIN HALA

Conditii care trebuie indeplinite:

-alimentarea M.E.T. se face in curent continuu cu tensiune de 50-110 V (luat de la un stand prevazut cu sistem de redresare si posibilitati de reglare a tensiunii)

-in rezervorul principal de aer se asigura presiunea maxima care sa permita oprirea

locomotivei la locul dorit

-deplasarea locomotivei prin acest sistem trebuie sa fie asigurata de doua persoane

(una regleaza tensiunea iar cealalta autorizata manipuleaza robinetul franei directe F1) 1)

-sensul de deplasare a locomotivei este dat de inversorul S 4.14 care se actioneaza

manual

-sensul curentului pentru mersul inainte fiind urmatorul priza 23,conductorul 53,borna .

a M.E.T. 4,rotor M 4,borna H,inversor S 4.14,borna E,stator M.E.T. 4,borna F,inversor

de mers S 4.14,conductorul,priza 23.

CIRCUITE AUXILIARE

(PLANSA 3)

Dupa conectarea disjunctorului amplificatorul de relee S 7.37.1 sensibil la valoarea tensiunii din L.C. alege prizele de alimentare a motoarelor trifazate dupa cum urmeaza:

-daca tensiunea la L.C. este mai mare de 21,5 KV se comanda inchiderea contactorului trifazic S 8.5 care alimenteaza motoarele trifazate de la prizele inferioare ale infasurarii pentru motoarele electrice servicii auxiliare T prin bornele e,d 5 si d3.

-daca tensiunea la L.C. este mai mica de 21,8 KV sau pe parcurs are tendinta sa scada sub aceasta valoare sunt comandate pentru inchidere contactoarele trifazate S 8.4 si S 8.6 care alimenteaza motoarele trifazate de la prizele superioare ale infasurarii T1.12 prin bornele e,d4 si d2.

Comutarea de pe prizele inferioare pe cele superioare si invers se executa in mod automat fara intreruperea alimentarii motoarelor trifazate astfel ca pentru un timp de 0,5 s in timpul comutarii S 8.4 si S 8.5 sunt inchise.

In acest caz intre bornele invecinate d5,d4 si d3,d2 apare un curent de scurtcircuitare care va fi preluat de rezistentele de comutare 32 si 33.

infasurarea T 1.12 este prevazuta cu o iesire legata la borna d 1 de la care se obtine tensiune de 1507 V ce se asigura incalzirea trenului.

1.CIRCUITUL PENTRU INCALZIRE TREN

Dupa legarea electrica dintre primul vagon si locomotiva inainte de ridicarea pantografului si conectarea disjunctorului se trece comutatorul S 7.22 in pozitie 'incalzire' apoi se actioneaza intrerupatorul F 1 .2.7 cand trebuie sa se perceapa zgomotul produs de inchiderea contactului incalzire tren S 3.18 dupa care se comanda ridicarea pantografului si conectarea disjunctorului procedand in acest mod se evita aparitia unor defecte grave la infasurarea T 1.12 in cazul existentei unui defect la circuitul de incalzire a vagoanelor.

Sensul si circuitul curentului este urmatorul:

-T 1.12,de la d1 (1507V) conductorul 100 la S 3.18(contactor incalzire tren) conductorul 101 la 24-25 cupla vagoanelor,sina.

-T 1.12,borna e la T 16,la T 7.1 (transformatorul masura circuit incalzire tren) la T 15 (bobina de reactanta incalzire tren) la T 8 (transformatorul sugator) la masa.

PROTECTII

a)contra supratensiunilor: pe conductorul 100 este montat descarcatorul T 10 care conduce la masa valori mai mari de 2,5 KV.

b)contra supraintensitatilor releul maximal de curent S 7.38.8 legat la secundarul transformatorului de masura T 7.1 (pentru circuitul de incalzire tren).Releul actioneaza la aparitia unui varf de curent care atinge valoarea de 610 A.

2.CIRCUITE TRIFAZATE

2.1.OBTINEREA SISTEMULUI TRIFAZAT

Prizele inferioare infasurarii T 1.12 dupa inchiderea contactorului electromagnetic

trifazat S 8.5.

Bobina contactorului S 8.5 primeste alimentare daca tensiunea la L.C. este mai marc de 21,5 KV,circuitul este urmatorul:

-T 1.12,d3,transformatorul de masura pentru faza 121 T 7.2,conductorul 103,S 8.5, conductorul 108„reactanta 46,condensator c2,conductorul 114.

-T 1.12,d5,conductorul 110,S 8.5,faza 123.

PROTECTII

a)contra supratensiunilor:intre conductorii 107 si 122 este legat descarcatorul S 8.32 care conduce catre masa tensiuni mai mari de 0,5 KV aparute pe circuitul de 380 KV.

b)contra supraintensitatilor releelor maximale de curent S 7.38.9 si S 7.38.10 legate la secundarele transformatoarelor de masura T 7.2 si T 7.3.Releele actioneaza la apartia unui varf de curent care depaseste valoarea de 1140 A.

B.Prizele superioare ale infasurarii T 1.12 dupa inchiderea contactorilor S 8.4 si S 8.6.

Bobina contactorilor S 8.4 si S 8.6 primeste alimentare daca tensiunea la L.C. este mai mica de 21,8 KV sau are tendinta sa scada sub aceasta valoare.Daca se ajunge in situatia ca tensiunea la L.C. scade sub aceasta valoare motorul serviciului auxiliar trebuie sa functioneze la parametrii normali,fara intrerupere in acest scop comandandu-se inchiderea contactorului S 8.4 si a contactorului S 8.6 care printr-un contact auxiliar ce se deschide intrerupe circuitul de alimentare al contactorului S 8.5.

Prin inchiderea contactorului S 8.6 si deschiderea contactorului S 8.5 se scot din circuit rezistentele 32 si 33.Alimentarea motoarelor trifazate de la prizele superioare ale infasurarii T 1.12 dupa inchiderea contactorilor S 8.4 si S 8.6 se face in continuare prin acelasi circuit astfel ca fazele 121,122 si 123 raman sub tensiune.De asemenea se iau in consideratie si protectiile prezentate la punctul anterior motiv pentru care nu mai prezentam circuitul.

2.2 ALIMENTAREA MOTOARELOR TRIFAZATE DE LA O SURSA EXTERNA

(PRIZA

Dupa cum este cunoscut, puterea uniorara a infasurarii T 1.12 care alimenteaza motoarele trifazate nu poate asigura pornirea simultana a acestora.Din acest motiv locomotiva este prevazuta cu condensatoarele c l. 1-1.4 de pornire care sporesc puterea infasurarii T 1.12 si condensatoarele c2-c7 care impreuna cu reactanlcle 46,47 si 48 asigura decalarea fazei 121 fata de faza 122.Desi puterea infasurarii T 1.12 a fost sporita

LIPSA PAGINA 48

CIRCUITUL DE ALIMENTARE A ELECTROMOTOARELOR

VENTILATOARELOR DE INCALZIRE CABINELOR DE

CONDUCERE(PLANSA 4)

1.CIRCUITUL DE ALIMENTARE A ELECTROMOTOARELOR S 7.63 SI S 8.41



Circuitul pentru S 7.63 este urmatorul :faza 122,siguranta automata S 7.30.6, conductorul 232,condensatorul S 7.63.1 pentru motorul ventilatorului ,la S 7.63.

Circuitul pentru S 8.41 este urmatorul: faza 122,siguranta automata S 8.30.11, conductorul 231,condensatorul S 8.30.11 pentru motorul ventilatorului la S 8.41.

2.CIRCUITUL DE ALIMENTARE A TRAN S FORMATORULUI AUXILIAR S 8.33

Circuitul este urmatorul:faza 122,siguranta automata S 8.30.21,conductorul 281,intrerupatorul S 8.17,conductorul 282,borna l a transformatorului auxiliar S 8.33, borna 2,conductorul 283,intrerupatorul S 8.17 faza 123.

Circuitul de 230 V:borna 3 a lui transformatorului S 8.33,conductorul 300,
siguranta automata,S 8.30.12,conductorul 301,S 7.47,conductorul 302,borna 4 a
transformatorului S 8.33.

Dispozitivul S 7.47 are transformator coborator de tensiune(230 V la 125 V)si organ de redresare propriu asa ca bateria de acumulatori se incarca cu tensiune de 125 V maxim 15 A curent continuu.

Circuitul pentru incarcarea bateriei de acumulatori este urmatorul:borna + a lui S 7.47,conductorul 400,self S 7.47.1,sunt pentru voltmetru incarcarea bateriei de acumulatori S 7.26,conductorul 402,F 2.2 II ampermetre pentru curentul de incarcare-descarcare Conductorul 408,F 2.2 I,conductorul 403,S 7.30.25 intrerupatorul principal al bateriei de acumulatori,conductorul 404>siguranta fuzibila S 7.69,conductorul 405,borna a bateriei de acumulatori,borna - 41,siguranta fuzibila S 7.70,Mo la - S 7.47.

intre conductorul 402 si Mo este legat in paralel voltmetrul S 7.59 care indica tensiunea bateriei de acumulatori protejata de siguranta automata S 7.30.8.

Pentru protectie mai sunt sigurantele fuzibile S 7.69 si S 7.70.

Circuitul de 110 V:borna 5 a transformatorului ,conductorul 331:
-siguranta automata S 8.30.13-conductorul 333 - la S 9.7(transformatorul masurarii
curentului pentru franare)

-siguranta automata S 8.30.14-conductorui 334 - la T 3.(generator de impulsuri pentru

dispozitivul de indicare trepte)

-siguranta automata S 8.30.18-conductorul 346-la S 7,36.7-conductorui 1031-lampi

semnalizare

-siguranta automata S 8.30.19-conductorul 342-la S 7.36.7-conductorul 1000-iluminat

-siguranta automata S 8.30.20-conductorul 348-pentru frigider

In continuare circuitul se inchide prin conducatorul de intoarcere 099-S 8-conducalorul 0100 la borna 6 a transformatorului S 8.33.

2.3 Circuitul de 30 V curent alternativ pentru far central F9: borna 7 a transformatorului S 8.33,conductorul 321,siguranta automata S 8.30.17,conductorul 3 22,intrerupatorul

F 1.2.14 ,rezistenta de reglare F 3.11,conductorul 323,F 9,conductorul 089,blocul S 8, conductorul 090-borna 8 a transformatorului S 8.33

2.2 Circuitul de 6V pentru iluminat aparate:borna 9 a transformatorului S 8.33, conductorul 311,siguranta automata S 8.30.16,conductorul 312,iluminat aparate,se intoarce prin conductorul 079,blocul S 8,conductorul 080,borna 10 a transformatorului S 8.33.

3.C1RCUITUL DE ALIMENTARE AL APARATULUI S 7.41.1 DE LEGARE LA RETEA SI AMPLIFICATORUL DE RELEE S 7.37.1

Comutatorul S 7.21.sa fie pe pozitie 'NORMAL':

-conductorul 105,siguranta automata S 8.30.8,conductorul 285,S 7.21.1,conductorul 2«. , borna 1G a lui S 7.41. l

-conductorul 110,S 7.31.1,conductorul 288,borna 5A a lui S 7.41.1 se alimenteaza bornele 2F,2H,5D,6B,1C a lui S 7.37.1

Amplificatorul de relee S 737.1 are urmatoarele iesiri pentru alimentarea releelor de comanda:

-borna 5C,conductorul 977,S 7.37.3,releele minimale, tensiuni care deconecteaza motoarele trifazate cand tensiunea in L.C. scade sub 17,3 KV la Mo -borna 5 A,conductorul 971,S 7.37.7 releu de blocare pentru graduator atunci cand tensiunea in L.C. scade sub 19 KV la Mo

-borna lG,conductorul 972,S 7.37.8 la Mo.Releul de comanda pentru contactoarele S 8.4- S 8.6 de reglaj a sistemului trifazat.releul este comandat pentru inchidere daca tensiunea la L.C. este mai mare de 21,5 KV,iar prin contactele 8G-8D si 8D-8C alimenteaza bobina S 8.6 si S 8.4 in timp ce prin 8H-8F care se deschid intrerupand alimentarea bobinei contactorului S 8.5

-borna IE, conductorul 973,S 7.37.9 releu antipatinaj l care opreste graduatorul daca curentul ajunge la 1,7 mA si S 7.37.11 releu antipatinaj 2 vare comanda scaderea treptelor la graduator daca patinarea se mentine mai mult de 5 s.,al Mo (S 7.37.l,borna !E,conductorul 973,S 7.36.12 releu antipatinaj 3,conductorul 974,S 7.37.9,conductorul 052,87.37.11 la Mo.

OBSERVATIE.Releele antipatinaj l si 2 mai pot fi comandate si prin actionarea butonului F 1.2.18 cand se alimenteaza bobina releului S 7.36.12 antipatinaj 3.

CIRCUITE DE COMANDA (PLANSA 6)

Circuitul de comanda pentru aparatele de inalta tensiune 7motoarele serviciului auxiliar precum si circuitul de protectie,control si semnalizare se alimenteaza in curent continuu cu tensiune de 110 V de la bateria de acumulatori pana cand locomotiva a fost pusa sub tensiune si s-a executat comutarea pe sistemul trifazat iar dupa aceasta aceleasi circuite primesc alimentarea de la dispozitivul de incarcare a bateriei de acumulatori. Circuitul de alimentare de la bateria de acumulatori(plansa 4) sunt:

-bateria de acumulatori 41,borna +,conductorul 405,S 7.69,conductorul 404,S 7.30.25 intrerupatorul principal,conductorul 403,F 2.2 I,F 2.2 II,conductorul 402:

-S 7.30.9,conductorul 412,S 7.30.27,conductorul 413-transformatorul premagnetizare cu impuls

-S 7.30.17,conductorul 447,S 7.30.27,MS l-circuitul de comanda l

-S 7.30.18,conductoml 442,S 7.30.27,MS 2-circuitul de comanda 2

-S 7.30. 5,conductorul 690 la DSV

-S 7.30. 7,conductorul 428 la instalatia de masurare a vitezei

-S 7.30.10,conductorul 426 radiotelefon

-S 7.30.13,conductorul 991,S 7.36.7,conductorul 995 - iluminat aparate

-S 7.30.14,conductorui 9985S 7.36.7,conductorul 1031 - semnalizare locomotiva Toate circuitele se inchide prin Mo si S 7.70 la bateria de acumulatori 41.

CIRCUITUL DE COMANDA PENTRU CONTACTOARELE S 8.4,S 8.5,S 8.6 SI S 8.7 DE ALIMENTARE A SISTEMULUI TRIFAZIC DE LA O SURSA

EXTERNA

1.Circuitul de comada pentru S 8.5 montat pe prizele inferioare ale infasurarii T 1.12 (plansa 6).

Contactonil S 8.5 este comandat pentru inchidere de releul S 7.37.8 daca tensiunea la L.C. este mai mare de 21,5 KV ,circuitul fiind urmatorul:MSl,S 7.30.37,conductorul 545,S 7.37.3,conductorul 546,S 7.2 L l,conductorul 547,S 8.7,conductorul 549,S 7.37.8 (8H-8F),conductorul 551,S 8.6,conductorul 552,S 8.5,conductorul 011

-S 8.5 contact auxiliar

> la Mo -S 8.5.1 rezistenta economizoare J

Dupa inchiderea contaciorului S 8.5 contactele sale auxiliare vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contact normal deschis 549-550 se inchide si se stabileste circuitul de mentinere pentru S 8.5

-contact normal inchis    549-556 se deschide si impiedica alimentarea bobinei contactului S 8.4

-contact normal inchis 011- Mo se deschide si introduce in circuitul bobinei contactorul S 8.5 rezistenta economizoare S 8.5.1

-contact normal inchis    561-562 se deschide si impiedica alimentarea bobinei contactorului S 8.7

-contact normal deschis 546-565 se inchide si stabileste circuitul de alimentare a bobinei releului S 7.40.7 de deconectare pentru motoarele trifazate.

-contact normal inchis    554-555 se deschide si impiedica alimentarea bobinei contactorului 5.8.6

2.Circuitul de comanda pentru S 8.4 si S 8.6 montate pe prizele superioare ale infasurarii T 1.12(plansa 6).Contactoarele S 8.4 si S 8.6 sunt comandate pentru inchidere daca tensiunea la L.C este mai mica de 21,8 KV(in acest caz releul S 7.37.8 ramane deschis) circuitul este urmatorul:MSl,S 7.30.37,releul S 7.37.8,8 7.37.3,conductorul 546,S 7.21.1,conductorul 547,S 8.7,conductorul 549,S 7.37.8 -conductorul 557 la S 8.4,conductorul 013,S 8.4 sau S 8.4.1 la Mo -conductorul 554,S 8.5,conductorul 555,S 8.6,conductorul 012,S 8.6 sau S 8.6.1 Ia Mo

Dupa inchiderea contactelor S 8.4 si S 8.6 contactele lor auxiliare se vor ocupa urmatoarele pozitii:

S 8.4 -contact normal deschis 556-557 se inchide si stabileste circuitul de mentinere pentru S 8.4

-contact normal inchis 550-551 se deschide si intrerupe alimentarea bobinei S 8.5 -contact normal inchis 013-Mo se deschide si introduce in circuitul rezistenta economizoare S 8.4. l

-contact normal inchis 562-563 se deschide impiedicand alimentarea bobinei contactorului S 8.7

-contact normal deschis 546-565 se inchide si mentine alimentarea bobinei releului S 7.40.7

-contact normal deschis MS 1-570 se inchide si alimenteaza bobina releului S 7.37.14 care intra in actiune cu temporizare intarziata de 2,5 s numai daca in acest interval de timp contact normal inchis 570-571 al lui S 8.6 nu s-a deschis

S 8.6 -contact normal inchis 012-Mo se deschide si intrerupe alimentarea bobinei releului S 7.34.14 de protectie a rezistentelor 32,33 de comutare in sistemul trifazic. 3.Circuitul de comanda pentru contactorul S 8.7 pentru proba cu alimentare prin priza 21 a motoarelor trifazate de la o sursa externa de L.C. -comutatorul S 7.21 trebie sa fie trecut in pozitia 'PROBA' -contactoarele S 8.4,S 8.5,S 8.6 trebuie sa fie deschise

Circuitul este urmatorul:Msl,S 7.30.37,conductorul 545,S 7.37.3,conductorul 546, S 7.21.1, conductorul 561,S 8.5, conductorul 562,S 8.4,conductorul 563,S 8.7, conductorul 014-S 8.7, sau S 8.7.1 la Mo.

Dupa inchiderea contactorului S 8.7 contactele sale auxiliare vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contact normai inchis 547-549 se deschide si impiedica alimentarea bobinelor contactoarelor S 8.4,S

-contact normal inchis 014-Ivio se deschide si introduce in circuit rezistenta economizoare S 8.7.1

-contact normal deschis 546-565 se inchide si alimenteaza bobina releului S 7.40.7 pentru deconectarea motoarelor trifazate.

Dupa punerea locomotivei sub tensiune si executarea comutarii pe sistemul trifazat respectiv dupa conectarea ia sursa externa de 3x380V prin contactorul S 8.7 trebuie sa fie alimentata bobina releului S 7.40.7 de deconectare pentru motoarele trifazate.

Dupa conectarea releului S 7.40.7 contact normai deschis 583-589 si 6B-614 se inchid pregatind circuitul pentru pornirea motoarelor trifazate.

CIRCUITUL DE COMANDA PENTRU CONTACTOARELE S 7. l,S 8.9

DE PORNIRE. A COMPRESORULUI PRINCIPAL DE AER

La masa de comanda se inchide intrerupatorul F 1.2.4 stabilind circuituhMS l, F 1.1.l,conductorul 580,F 1.2.4,conductorul 581,S 7.18(releul automat pornire compresor),conductorul 5825la S 7.42.1 ia Mo(releu auxiliar pentru releu presiune compresoare).

Releul auxiliar S 7.42.1 conecteaza stabilind circuituhMS l, releul auxiliar S 7.42.1 (bornele 10-20),conductorul 583, S 7.40.7(releul 2 de deconectare pentru motoarele trifazate),conductorul 589,S 7.40.15(releu! de curent pentru motoarele compresoare lor principale ),conductorul 577,S 7.43.21( reieui de semnalizare a suprasarcinii la motoarele compresoarelor.principale A si B),conductorul 586,S 7.40,13 (releu auxiliar 2 pentru pornirea motoarelor trifazate),conductorul 587 la S 7.40.11 (releu auxiliar pentru serviciu auxiliar) Ia Mo.

Releul auxiliar S 7.40.1 i conecteaza si se inchid contactele 586-628 prin care alimenteaza S 7.40.7(releu de deconectare aparate),conductorul 589,S 7.43.21,S 7.40.11, 628,S 7.40.9(releu pornire serviciu auxiliar).

Releul de pornire conecteaza si inchide contactul MS I-conductorul 574 prin care se comanda contactorul S 8.38 prin circuitul MS1,S 7.40.9,conductorul 627,S 8.38 la Mo iar prin contactul MS i-conductorul 574 al contactorului S 8.38 se comanda inchiderea contactorului S 8.8 prin circuitul MS1,S 8.38,conductorul 574,S 8.8 la Mo.

Contactorul S 8.8 conecteaza si introduce in circuit bateria de condensatoare c 1.1-1.4 de pornire a motoarelor trifazate si in acelasi timp se inchide contactul sau auxiliar 589-590 care permite alimentarea corectorului S 7.1 pentru pornirea compresorului l,circuitul fiind urmatorul:

MS l,S 7.42.1.conductorul 583,S 7.40.7,i.-.onductorui 589,S 8.8,conduclorul 590, S 7.40.13,conductorul 591,S 7.40.15,conduct<,rul 584,S 7.43.2 ^conductorul 594, contactorul S 7.5,conductorul 595

-bobina S 7. l j

y 024,contact auxiliar S 7. l -S 7.54.1 rezistenta descarcare | sau S 7.1.1 la Mo

Contactorul S 7.1 conecteaza compresorul l pornc^t: si prin contactele auxiliare 589-584
se automentine iar prin 024 — Mo introduce in circuit rezistente economizoare S 7. l. l. l.
Dupa pornirea compresorului l temporizat se asigura alimentarea bobinei contactorului S
8.9 pentru pornirea compresorului 2 prin circuitul MSI, releul S 7.42.l,conductorul 583,
releul S 7.40.7,conductorul 589,contactorul S 8.8,conductorul 590,releul S7.40.13,
conductorul 591,releul de curent S 7.40.15,releul de curent S 7.40.16, conductorul
600,releul de semnalizare a suprasarcinii S 7.43.22,conductorul 601,contactorul S
8.15,conductorul 602 -la bobina S 8.9

-rezistenta de descarcare S 8.34.10 la 026 -la bobina S 8.9 auxiliara -rezistenta economizoare S 8.9.1 la Mo

Contactorul S 8.9 inchide,compresorul 2 porneste si prin contactele auxiliare 589-600 isi asigura automentinerea iar prin contactul 026 - Mo introduce in circuit rezistenta economizoare S 8.91

a

In timpul pornirii motoarelor compresoarele absorb un curent de valoare ridicata motiv pentru care actioneaza releele S 7.40.15 si S 7.40.161egate la secundarele transformatoarelor S 7.4 si respectiv S 8.28 iar prin contactele lor mentin alimentarea bobinele releului S 7.40.9 pana la terminarea pornirii celor doua motoare.

Dupa terminarea pornirii, valoarea curentului scade relele deconectandu-se,se intrerupe alimentarea bobinei releului S 7.40.9 care la randul sau intrerupe alimentarea bobinei contactorului S 8.8 care deconecteaza si scoate din circuit bateria de condensator' c 1.1-c 1.4.

Pornirea compresoarelor se face in gol,conducta de refulare fiind in legatura cu atmosfera.

/v

In cazul cand unul din electromotoare sau compresoare este defect va intra in actiune releul termic S 7.5 sau S 8.15 datorita cresterii valorii curentului absorbit conducand la scoaterea lui din functiune.

In acest caz releul de semnalizare va ramane intrat in actiune prin aceasta facand posibila functionarea unui singur compresor.

CIRCUITUL DE COMANDA PENTRU CONTACTORUL S 7.2,S 8.10 SI S 8.11 (VENTILATIE MET,TRAFO,POMPA DE ULEI)

La masa de comanda se inchide intrerupatorul F 1.2.5 stabilindu-se circuituhMSl, inversorul de sens F 1.1.l,conductorul 611,intrerupatorul F L2.5,conductorul 613,rcieul c deconectare S 7.40.7,conductorul 614,releul auxiliar S 7.39. l .conductorul 617,releul semnalizare suprasarcina grupa I ventilatie S 7.43.23,conductorul 624,releul auxiliar l S 7.40.11,conductorul 625,releul auxiliar 2 S 7.40.13 la Mo.

Releul auxiliar 2 pentru pornirea motoarelor trifazate S 7.40.13 conecteaza si stabileste contactul 624,628 prin care se alimenteaza bobina releului S 7.40.9 prin circuitul: MSI, inversorul de sens F 1.1.1 conductorul 611,intrerupatorul F 1.2.5, conductorul 613,releul de deconectare S 7.40.7,conductorul 614,re!eul auxiliar S 7.39. l, conductorul 617,releul S 7.43.23,conductorul 624,releul auxiliar 2 S 7.40.13,conductoru! 628,releul de pornire l S 7.40.9 la Mo.

Releul S 7.40.9 conecteaza si inchide contactele MS l-627 indeplinind functii identice cu cele prezentate la pornirea compresoarelor;ramane inchis pe toata durata pornirii ventilatorul de racire a MET,trafo si pompa de ulei continuitatea circuitului fiind asigurata pe rand de releul auxiliar de presiune S 7.39.l,releul auxiliar S 7.39.7.releul auxiliar S 7.39.5.Dupa conectarea contactorului S 8.8 introduce in circuitul de pornire a ventilatiei bateria de condensatori c 1.1-c 1.4 care ramane conectata pe toata durata pornirii si in acelasi timp inchide contactul sau auxiliar 642-643 care permite alimentarea contactorului S 7.2 pentru pornirea grupei I de ventilatie prin circuit:MSl,inversorul de mers F conductorul 61 ^intrerupatorul F 1.2.5,conductorul 613,releui de deconectare S 7.40.7 , conductorul 614,separatorul pentru izolarea MET S 7.30.31,conductorul 632,intrerupatorii automat S 7.9,conductorul 637,separatorul pentru izolarea MET S 7.30.33,conductorul 631 intrerupatorul automat S 7. l O,conductorul 639,intrerupatorul automat S 7.11,conductorul 640,releul de semnalizare suprasarcina S 7.43.23,conductorul 641:

-Releul auxiliar 2 S 7.40.13 , N / Rp/ktpn

rezistenta i Kezisten

S 7 9 f S 7.2

rm J *

-rezistenta economizoare

S 7.2 contact auxiliar

Mo

Releul S 7.64.2 j f economizoare'

Dupa inchiderea contactului S 7.2 porneste grupul I de ventilatie pentru racire MET 1-3 iar contactele sale auxiliare vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contactul normal deschis 641-643 se inchide si isi asigura mentinerea

-contactul normal inchis 223 - Mo se deschide si introduce in circuit rezistenta economizoare S 7.2.1

Pentru pornirea grupului II de ventilatie pentru racirea MET 4-6 este necesar ca in canalele de ventilatie sa se creeze o presiune de aer cuprinsa intre 100 mm - 150 mm coloana apa,valoare la care releul de presiune inchide releele de control presiune aer S 1.17, S 2.17 si S 3.17 si prin aceasta releu! auxiliar de presiune S 7.39.1 care alimenteaz bobina contactorului S 8.10 prin circuituliconductorul 614,speratorul pentru izolarea MEI S 7.30.34,conductorul 648,S 8.18,conductorul 649,S 8.19,conductorul 650,separator pentru izolarea MET S 7.30.35,conductorul 651,S 8.20,conductorul 652,S 8.21, conductorul 653,separator pentru izolarea MET S 7.30.36,conductorul 654,S 8.22, conductorul 655,S 8.23, conductorul 656,releul de semnalizare a suprasarcinii S 7.43.24 , conductorul 657.releul auxiliar S 7.39.l,conductorul 659

S 7.2. l

Dupa inchidere S 8.10 porneste grupul II de ventilatie pentru racirea MET 4-6 iar contactoarele auxiliare vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contact normal deschis 657,659 se inchide si asigura automentinerea

cootactorul

S 8.10

rezistenta de descarcare S 8.34.11

-contact normal inchis 027 Mo se deschide si introduce in circuit rezistenta economizoare S 8.10.1

Pornirea grupului III formata din ventilatorul trafo si pompa de ulei este necesar ca in canale de ventilare a motoarelor 4,5,6 sa se creeze o presiune de aer intre 100-150 mm coloana apa valoare la care inchide releele de presiune S 4.17,S 5.17 si S 6.17 si prin aceasta releul auxiliar de presiune S 7.39.3 care alimenteaza bobina contactorului S 8.11 prin circuituhconductorul 614,S 8.13,conductorul 665,S 8.14,conductorul 666,releul de semnalizare a suprasarcinii S 7.43.25,conductonil 667

Contactorul    j
S8.ll j

Rezistenta    > economizoare l S8.ll.l    j

-Releul auxiliar S 7.39.3    ,

contactorul

>031

S8.ll

contactor pentru motoarele pompei de ulei S 8.11

Rezistenta de descarcare S 8.34.12

Contactorul pentru motoarele pompei de ulei si ventilatorul pentru transformatorul principal S 8.11 conecteaza si porneste grupul de ventilatie iar contactele sale auxiliare voi ocupa urmatoarele pozitii:

-contact normal deschis 667-668 se deschide pentru automentincre

-contact normal inchis 031-Mo se deschide si introduce in circuit rezistenta economizoare S 8.11. l

Dupa terminarea pornirii ventilatorului grupului I,II,III, releul S 7.40.9 si prin acesta contactul S 8.8 sunt scoase din functie dupa deschiderea contactelor releelor auxiliare de presiune.

CIRCUITUL DE COMANDA PENTRU INVERSOARELE DE MERS

(PLANSA 9)

Conditie rtoate contactoarele de linie si franare sa fie deschise

Circuitulipentru inversor mers (S 1.14) este urmatorul: MSl,inversor de mers F 1.1.1 conductorul 781,contactorul de linie S 1.2 (borna 51,52),contactorul de franare (borna 52,53),inversorul de mers S 1.14 Ir Mo.Pentru sensul inapoi:MSi,inversor de rk.., F 1.1.l,conductorul 782,contactor de linie S 1.3(55,56),contactor de franare S 1.5(56,57), inversor de mers S 1.14 la Mo.

CIRCUITUL PENTRU CONTACTOARELE DE LINIE

Conditie:toate inversoarele de mers sa ocupe pozitia inainte sa functioneze ventilatorul trafo si pompa de uleijin canalul de ventilatie a MET si trafo sa fie asigurata presiunea de aer;toate contactoarele de fnnare sa fie deschise;presiunea aerului pentru comanda aparatelor sa fie mai mare de 4,5 bari astfel incat sa se inchida releul de presiune Br.7.

Circuitul pentru MET l,controler pozitia l,este urmatorulrMS l, inversor de mers F 1.1. l,pe pozitia l,conduc tor 7 81, invers o are S 1.14-S 6.14,conductor 795, S 8.11 contactor pornire grup III ventilatie,conductor 797,releul de presiune Br.7,conductor 808,releu auxiliar presiune aer S 7.42.3 la Mo.

Releul auxiliar pentru releul de presiune S 7.42.3 inchide contactele sale: Conductorul 799,contactoarele S .5-S 6.5,conductorul 807,releul de comanda -tractiune S 7.36.l,conductorul 815,conductorul 816,releul de conectare pentru contactoare S 7.36.5 Conductorul 821,releul auxiliar pentru ventilare grup I S 7.39.l,conductorul 830, releul auxiliar pentru ventilare grup II S 7.39.3,conductorul 820,separatoarele S 7.30.31-S 7.30.36,conductorul 822,contactor pentru franare S 1.4 la contactoarele de linie S 1.1 si S 1.3 la Mo.

La trecerea controlerului pe pozitia 2 contactoarele de linie primesc alimentare prin circuitul luat de la conductorul 799 T 3.3a,conductorul 810 (identic ca si mai sus).

Dupa cum se cunoaste la trecerea controlerului in pozitia l sau inchis,contactoarele de linie situatie in care MET sunt alimentate cu prima treapta de tensiune de 47 V.La trecerea controlerului in pozitia 2 primeste alimentare electomotorul T 3.4 care antreneaza ansamblul graduator - selector si prin culegatoarele de inalta tensiune T 2.1 si T 2.2 care culeg succesiv doua trepte de tensiune se alimenteaza infasurarea primara a transformatorului de tractiune T 1.3 iar la infasurarile secundare T 1.4-T 1.9 se induc valori de 71 V prin infasurarea T 1.2 si respectiv 94 V,ce constituie treptele a Il-a si a 111-a de tensiune cu cama T 3.3 h care va fi indicata de aparatele de pe masa de comanda.

Nu se admite ca MET l si MET 2 sa fie izolate concomitent.Dupa trecerea controlerului in pozitia 2 se realizeaza circuitul:

a)Circuitul pentru bobina releului S 7.35.13 de crestere a treptelor la graduator MS 2, inversorul de mers F 1.1.l,conductorul 871,controler F 1.1.2,conductor 891,T 3.3.4,conductorul 901,contactorul S 1.1,conductorul 903,releul de intoarcere graduator S 7.35.l,conductorul 904,releu blocare graduator S 7.37.7,conductorul 905,releul antipatmaj I S 7.37.9,releu pentru limitare curent mediu S 7.38.12,releu auxiliar antipatinaj II S 7.37.12(12C-12D),conductorul 908,dioda de blocare S 7.36.15, conductorul 908 a, releul comanda S 7.35.13,conductorul 242,releu pentru motor graduator S 7.35.7,Mo.

Releul de comanda „crestere trepte graduator' S 7.35.13 inclemeaza si prin contactele sale 931-932 alimentand bobina releului S 7.35,9 care pregateste circuitul pentru electromotorul T 3.4 in sensul cresterii treptelor la graduator.

b)Circuitul pentru bobina releului S 7.35.9

MS 2,releu comanda scadere trepte graduator S 7.35.14,conductor 931,releu comanda crestere trepte graduator S 7.35.13,conductorul 932,la releul de comutare S 7.35.9 la Mo.

Dupa inchidere contactele releului S 7.35.9 vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contactul normal deschis 10C-10B(931-932) se inchide pentru automentinere

-contactul normal de schis 9G-9H(938-939) si 10G-10H(940-050) se inchide stabilind circuitul de alimentare a electromotorului T 3.4 in sensul cresterii treptelor la graduator

-contactele normale inchise 10F-10G(938-940),9H-9E(939-050) se deschid

contactul normal inchis 9C-9F(918-930) se deschid si intrerup cea de-a doua calc de alimentare a releului S 7.35.3

-contactul normal deschis 9D-9A(908-930)se inchide si stabileste circuitul pentru bobina releului S 7.35.3

c)Circuitul pentru bobina releului S 7.35.3 de trecere la graduator.

Este comun cu cel pentru releul S 7.35.13 si dupa inchiderea contactelor 9D-9A(908-930) ale releului S 7.35.9 se pune sub tensiune bobina releului S 7.35.3 care incIerneaza, iar contactele sale vor ocupa urmatoarele pozitii:

-contactul normal deschis 4B-4C(937-938) se inchide

-contactul normal inchis 4D-4E(938-049) se deschide scotand din circuitul totoric al electromotorului T 3.4 rezistentele S 7.52.2 si S 7.52.3.

-contactul normal deschis 3H-3G(MS2-928) se inchide si prin contactul cu cama T 3.2 a inchis cand graduatorul trece prin zona de mentinere si asigura automcntinerea.

-contactul normal deschis 4G-4H(MS2-933) se inchide si alimenteaza bobina relelului S 7.35.7 de comanda pentru electromotorul T 3.4.

d)Circuitul pentru bobina releului S 7.35.7 de comanda pentru electromotorul T 3.4

MS2, contactul 3H-4G a lui S 7.35.3,contactul 4H,conductorul 933,releul pentru motorul graduatorului S 7.35.7,Mo.

Dupa inchiderea releului S 7.35.3,contactele sale ocupa urmatoarele pozitii:

-contactele normale deschise inseriate 7A-7D si 8C-8B(934-937) se inchid stabilind circuitul pentru rotorul electromotorului T 3.4 si pentru lampa de semnalizare F 1.2.28(reglare tensiune in curs)

-contactele normale inchise inseriate 8D-8E si 7F-7C(940-939) se deschid si scot din scurtcircuit rotorul electromotorului T 3.4.

-contactul normal inchis 7E-7H se deschide intrerupand alimentarea releelor de comanda S 7.35.13 si S 7.35.14

e)Circuitul pentru rotorul electromotorului T 3.4 si excitatia serie:

MS2,comutatorul S 7.30.29 intre manual-automat,conductorul 935,siguranta automata S 7.30.11,conductorul 934,releul pentru motorul graduatorului S 7.35.7 conductorul 937, releul de trecere S 7.35.7,conductorul 938,contactul 9G a releului de comutare S 7.35.9 -9H,conductorul 939,rotorul T 3.4,conductorui 940,contactul l OG a releului de comutare S 7.35.9 - lOH,conductorul 050,excitor serie T 3.4 la Mo.

f)Circuitul pentru excitatia separata a electromotorului T 3.4

MS2,comutatorul S 7.30.29,conductorul 935,rezistenta de excitatie S 7.52,1, conductorul 936,excitafia separata T 3.4 la Mo.

Dupa realizarea circuitelor pentru aparatele prezentate anterior electromotorul graduatorului porneste in sensul cresterii treptelor de tensiune pentru alimentarea MET 1-6 prin conducatorul 937 aflat acum sub tensiune se alimenteaza si lampa de culoare portocalie F 1.2.28-reglarea tensiunii in curs pe circuit:MS2,comutatorul S 7.30.29, conductorul 935,siguranta automata S 7.30.11,conductorul 934,releul pentru motorul graduatorului S 7.35.7,conductorul 937,intrrupatorul proba lampi F 3.2,conductorul 942, lampa semnalizare galbena F 1.2.28 la Mo.

Pe circuitul de comanda a electromotorului T 3.4 care pune in miscare tamburul cu came ce actioneaza asupra contactelor T 3.3 si T 3.2 se petrec urmatoarele:

-intre treptele l l/2 - 40 este incins contactul T 3.3 a (plansa 9) care asigura continuitatea circuitului pentru contactoarele de linie.

-la atingerea treptei l i/2 se deschide contactul T 3.3 d (plansa 8) care intrerupe alimentarea releului S 7.36. l pentru comanda tractiune si acesta declemeaza.

-dupa trecerea graduatorului prin treapta a doua deschide contactul T 3.3 h care intrerupe alimentarea releului S 7.35.3 de trecere pentru servomotor.

Releul declemeaza contactele sale 937-938 revin in pozitia din plansa 11 si introduc in circuitul rotoric al electromotorului T 3.4 rezistentele S 7.52.2 si S 7.52.3. Graduatorul aflandu-se in zona de comutare se deplaseaza cu viteza redusa catre treapta trei,circuitul pentru releul S 7.35.7 fiind stabilit prin contactul T 3.2 c(MS2-933). Cand graduatorul atinge treapta 3 se deschide contactul T 3.2 care intrerupe alimentarea releului S 7.35.7 si acesta declemeaza iar contactele sale 934-937 si 939-940 care revin in pozitia din plansa l lintrerup circuitul de alimentare al rotorului si excitatiei serie respectiv leaga rotorul in scurtcircuit producand un efect de franare electrica asupra acestuia si in acelasi timp se stinge si lampa de semnalizare portocalie F 1.2.28(pentru reglarea tensiunii in curs).

La trecerea controlerului pe pozitia trei s-au prezentat circuitele de comanda anterior,motiv pentru care circuitele comune nu se mai noteaza.Circuitul pentru varianta III este:MS2,inversorul de sens F L 1.1,conductorul 871,controlerul F L1.2,conductorul 892,contactul cu cama T 3.3 j,conductorul 901,contactorul de linie S LI sau S 2.1, conductorul 903,dupa care se intra pe circuitul prezentat anterior.Dupa ce primeste alimentare releul S 7.35.13 prin care se pune sub tensiune releul S 7.35.3 si prin acesta releul S 7.35.7 electromotorul T 3.4 este comandat pentru crestere cu inca doua trepte de tensiune care vor alimenta MET.

Cand graduatorul ajunge pe treapta patru se deschide contactul cu cama T 3.3 j care intrerupe alimentarea releului S 7.35.3 de trecer la graduator de aici comenzile decurg identic cu cele prezentate la actionarea controlerului pe pozitia 2 insa graduatorul se va opri la treapta 5.

La trecerea controlerului in pozitia M(mentinere) nu se executa comenzi electrice graduatorul ramane pe ultima treapta pe care a fost comandat indiferent in ce regim este utilizata locomotiva.

La trecerea controlerului in pozitia A(avans) din regim de tractiune se urmareste alimentarea releelor de comanda pentru electromotorul T 3.4 si in acest scop se manipuleaza succesiv controlerul intre pozitiile M si A culegand cel mult doua trepte de tensiune pentru alimentarea MET.Mentinerea controlerului in pozitia A pentru a culege mai mult de doua trepte poate conduce la patinari intensive cu intrarea in actiune a releului antipatinaj,de asemenea in cazul manipularii succesive,rezistenta T 4. l de trecere la graduator sa fie incalzita puternic fapt ce conduce la intrarea in actiune a termocontactului T 4.2 si deconectarea disjunctorului.

CONTROLER IN POZITIA A

Circuitul este urmatorul: MS2,inversorul de sens F 1.1. l,conductorul 871, controlerul F 1.1.2 ,conductorul 893,contactul cu cama T 3.3 k,conductorul 901,contactorul de linie S 1.1 sau S 2.l,conductorul 903 dupa care se intra pe circuitul prezentat anterior.Prin aceste circuite primeste alimentare releul S 7.35.13 care Ia randul lui pune sub tensiune releul S 7.35,3 si prin acesta releul S 7,35.7 astfel electromotorul graduatorului este comandat pentru crestere cu inca cel mult doua trepte , apoi controlerul se trece in pozitia M si din nou in pozitia A.

Cand graduatorul ajunge pe treapta 39 se deschide contactul cu cama T 3.3 k care intrerupe alimentarea releului S 7.35.3 de trecere la graduator iar de aici comenzile decurg identic cu cele prezentate la actionarea controlerului in pozitia 2 insa graduatorul se va opri la treapta 40.

CONTROLER IN POZITIA F

Comenzile sunt identice cu cele prezentate pentru cazul cand controlerul este actionat in pozitia A cu deosebirea ca:

-contactoarele de linie raman deschise

-se inchid contactoarele de franare iar contactorul S 5.4 va asigura prin contactul sau auxiiiar(901-903) continuitatea circuitului pentru releul de comanda a electromotorului T 3.4 .Circuitul este urmatorul: MS2,inversorul de sens F 1.1. l,conductorul 871, controlerul F 1.1.2,conductorul 893,contactul cu cama T 3.3 k,conductorul 901, contactorul S 5.4,conductorul 903 dupa care se intra pe circuitul prezentat anterior.

SCADEREA TREPTELOR DE TENSIUNE

Din pozitia A sau M controlerul se trece in pozitia 3.

Se alimenteaza bobina releului S 7.35.14 de scadere a treptelor la graduator,bobina releului S 7.35.9 ramane fara alimentare iar contactele sale aflate in pozitia indicata in plansa 11 asigura alimentarea electromotorului T 3.4.

a)Circuitul pentru bobina releuluiS 7.35.14 de scadere a treptelor la graduator este :

JVIS2,iriversorul de sens F 1.1.l,conductorul 871,controlerul F l.l.2,conductorul 894, contactul cu cama T 3.3 m,conductorul 916,contactul cu cama T 3.3 p,conductorul 918,dioda de blocare S 7.36.15,contactul 918 a,releul de comanda S 7.35.14, conductorul 242, releul pentru motorul graduatorului S 7.35.7,Mo.in acelasi timp primeste alimentare si releul S 7.35.3.

b)Circuitul pentru bobina releului S 7.35.3 de trecere la graduator este : MS2, inversorul de sens F 1.1. l,conductorul 871,cod troienii F 1.1.2,conductorul 894,contactul cu cama T 3.3 m,conductorul 916,contactul cu cama T 3.3 p,conductorul 918,releul de comutare S 7.35.9,conductorul 930,releul de trecere S 7.35.3,Mo.

Dupa inchiderea releului S 7.35.3 se alimenteaza releul S 7.35.7 si prin acesta electromotorul T 3.4 si lampa de semnalizare F 1.2.28.Dupa inchiderea releului S 7.35.3 prin contactele sale aceleasi functii ca si in cazul trecerii controlerului din pozitia 2 in pozitia 3.Releul S 7.35.9 avand contactele inchise permite alimentarea electromotorului T 3.4 si rotorul acestuia se roteste in sensul scaderii treptelor la graduator.Circuitul pentru electromotorul T 3.4 si excitatia serie este:MS2,comutatorul S 7.30.29,conductorul 935, siguranta automata S 7.30.11,conductorul 934,releul pentru motorul graduatorului S 7.35.7 conductorul 937,releul de trecere S 7.35.3,conductorul 938,releul de comutare S 7.39.9(1 OF-1OG),conductorul 940,servomotorul T 3.4,conductorul 939,releul de comutare S 7.35.9(9H-9E),conductorul 050,rezistenta excitatie serie T 3.4,Mo.

Din pozitia 3 controlerul se trece in pozitia 2.

in principal se urmareste punerea sub tensiune a releului S 7.35.14 care asigura alimentarea releelor S 7.35.3,S 7.35.7 si electromotorului T 3.4 .Circuitul este: MS2,inversorul de sens F 1.1.l,conductorul 871,controlerul F l.l.2,conductorul 895, contactul cu cama T 3.3 n,conductorul 916 dupa care se intra pe circuitul prezentat anterior.in continuare circuitul pentru electomotorul T 3.4 se realizeaza identic cu cel prezentat anterior.

Cand graduatorul trece de treapta 4 catre treapta 3 se deschide contactul cu cama T 3.3 h care intrerupe alimentarea releului S 7.35.3 si graduatorul se opreste pe treapta 3 comanda realizandu-se identic cu cea pentru pozitia 3 a controlerului.

Din pozitia 2 controlerul se trece in pozitia 1.

Releul S 7.35.3 de trecere graduator primeste alimentare prin:MS2,inversor de sens F 1.1.l,controler F 1.1.2,conductor 916 dupa care se intra pe circuitul prezentat anterior. Cand graduatorul trece de treapta 2 catre treapta l se deschide contactul cu cama T 3.3 p care intrerupe alimentarea bobinei releului S 7.35.3 care se declemeaza iar graduatorul trece cu viteza redusa si se opreste la treapta l.

La trecerea graduatorului de la treapta 2 la treapta l se inchide contactul cu cama T 3.3 e (plansa 8 708-709) iar cand trece catre treapta l se inchide si contactul cu cama T 3.3 d (plansa 8 707-708) care permite alimentarea bobinei releului S 7.36.1 pentru COMANDA TRACTIUNE.

Dupa deschiderea contactului T 3.3 e releul se automentine astfel ca asigura continuitatea circuitului prin contactele 807-816 pentru contactoarele de linie chiar daca contactele cu cama T 3.3 a (plansa 9 799-810) s-au deschis.

Din pozitia l controlerul se trece in pozitia O.Se deschid contactele 701-703 si 701-707 intrerupand alimentarea releelor S 7.35.1 si S 7.36.l(plansa 8).Dupa deconectarea acestor relee vor deconecta si contactorii de linie.Daca graduatorul se afla mai sus de treapta 6 si controlerul se inchide se produc urmatoarele:

-releul S 7.35.1 si S 7.36.1 deconecteaza.

-contactul MS2-916 al releului S 7.35.1 se inchide alimentand bobina releului S 7.35.14 care va comanda scaderea treptelor la graduator.

Bobina contactorilor de linie raman alimentate prin contactul cu cama T 3.3 c (inchis de la treapta 6 la 40) si T 3.3 a (799-810 inchis de la treapta l la l i/2).

Controlerul fiind inchis,contactul T 3.3 c se va deschide si contactorii de linie vor deconecta.Lampa F 1.2.25 (control contactoare de linie) se va aprinde.

CIRCUITUL DE COMANDA A GRADUATORULUI LA ACTIONARE MANUALA

La aparitia unui defect in circuitul graduatorului ansamblul grad-selector poate fi actionat manual in urmatoarele conditii:

-respectarea NPM (manusi, galos i)

-pana la prima statie

-sa nu se depaseasca treapta 15

Se trece comutatorul S 7.30.29 in pozitie „manual' apoi se introduce cheia speciala in locas si se roteste:in sens orar pentru crestere si antiorar la scaderea treptelor.

La crestere se aprinde lampa T 3.5 de culoare albastra din capatul tamburului T 3.3 iar la scadere se aprinde lampa T 3.6 alba de culoare alba.

Actionarea manuala a graduatorului pentru cresterea treptelor se face treapta cu treapta pentru a evita reactii in corpul trenului.

Se va urmari de asemenea ca trecerile de la o treapta la alta sa se execute intr-un interval de timp mai mic de 4,5 s,iar opririle sa se faca numai in dreptul gradatiilor O si 180°.

in caz contrar intra in actiune releul pentru pozitia de mentinere a graduatorului S 7.36.9 care produce deconectarea disjunctorului.

Alimentand conducta generala 4 implici! cresti; pres'iiinca in partea superioara a pistonului l dia tripla valva 6.

v-Crcstcrca presiunii in partea superioara n pistonului l, cumulata
i    cu forta claia de pres i u nea'(fi n cilindrul de frana 35 si leii:» i-u nea resorlimi •
8 dcyin superioare presiunii din camera de comanda 13. In aceasta
situatie ansamblul tripla valva 6 coboara, de/lipind tija jjortln ele pe •
supapa 7 si aerul din cilindrul de frana 35 iese in atmosfera pi in tija
ca l re conducta generala 4.

De asemenea, camera 13 este feri la. si de supraincarcari, alimentarea faeandu-se pana la o anumita presiune prin cele dona r-aiiulc 2bsi2c. -

Pentru situatia cand s-ar da un soc de umplere in vederea; slabiri i filmelor, pistonul l este impins brusc in jos, acoperind canalul 2b, .dimiiuiinclu-se posibilitatea de supraincarcare.

Dea totusi in timp camera 1.3 este supraincarcata se poalo'lace o v c:^ali/.arc a diferentelor de presiune datorita unor nceoncordanle la .mijloacele de actionare , prm actionarea valvelor de descarcare.'.

l.2-/M/S'/W/il/nVKUI. IM FRANA Kl<>

Distribuitoarele de aer KLI1 asigura conditia de tmificiirc, m ca, oricare ar fi dimensiunea cilindrului* de frana, acelasi distribuitor asigura presiunea constanta fara alte modificari constructive. Aceasta inseamna ca timpii de strangere si slabire realizati i:u nodalii 'distribuitor sunt independenti de marimea cilindrului de frana si c)c cursa pistonului; de asemenea timpii de .umplere a rezervorului n lAIliar :>imt independenti (k; volumul acestuia.

! Aceasta functionare a distribuitorului este obtiiuila cu ajutorul
ui releu,    ' / -/a/s q f

jq veeWtlQ % *•

.Ca si principiu de functionare, K Li l a este identic cu K.L'',(), avand in plus ventiltil releu, formal din:

pistonul cu membrana 30;

1ij.:i goala 32 prevazuta cu canalul 41 si arc de readucere:,



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2751
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site