Tehnologia de prelucrare pentru bucsa

1. Analiza constructiv - tehnologica a desenului de executie

Sa se intocmeasca procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere a piesei "Bucsa Dreapta"din desen, in conditiile fabricarii unui lot de serie mijlocie(tabelul 1.1), intr-o intreprindere mica ce are in dotare echipamentul tehnic necesar: fierestrau mecanic alterntiv, strung normal SN 400, si masina de rectificat universala RU350R.

Valorile diametrelor si lungimilor piesei se vor calcula cu relatiile:

D=N_D+2 n_i;

L=N_D+5 i;

În care:

-N_D- valoarea nominala a dimensiunii piesei de pe desen;

-i- grupa de dotare a intreprinderii(i=2);

-n_i-numarul de ordine (n_i=1);

Etapele proiectarii tehnologiei de prelucrare a piesei sunt:

- analiza desenului de executie si stabilirea partilor distinctive ale piesei;

- stabilirea tipului de productie;

- stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare si a echipamentului tehnologic utilizat;

- determinarea adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru fiecare parte distinctiva;

- alegerea formei si a dimensiunilor semifabricatului;

- stabilirea parametrilor regimului de aschiere pentru fiecare operatie de prelucrare;

- determinarea normei tehnice de timp pentru fiecare operatie;

- intocmirea planurilor de operatii.

Desenul de executie al piesei si inscrierea datelor acestuia este conform standardelor de intocmire a desenelor de executie si nu ridica probleme de interpretare.

Desenul sugereaza clar modul de prelucrarea al piesei precum si tipul si succesiunea prelucrarilor care urmeaza a fi executate.Conform alcatuirii acestuia se pot folosi unelte si instrumente de masura si control standardizate.

Piesa analizata are o forma constructiva simpla in trepte in ce priveste profilul interior si exterior, iar partile acesteia se pot obtine prin urmatoarele procedee de prelucrare, dupa cum urmeaza:

Strunjire prinderea 1:

- suprafetele frontale

si

la rugozitatea

R_a= 6,3 m

se pot obtine prin strunjire frontala, din doua prinderi, si se utilizeaza ca baze de masurare;

- suprafetele cilindrice interioare

x 23 ; x 5 si x 5

la rugozitatea

R_a= 6,3 m

se pot obtine prin strunjire interioara, din prima prindere, dupa operatia prealabila de gaurire de ebosare ,

-suprafata cilindrica exterioara

x 47

se poate obtine prin strunjire si rectificare exterioara ca operatie finala;

-suprafata de trecere 52 se excuta tot prin strunjire interioara

- cele doua tesituri de 1x45⁰ se realizeaza din prima prindere , dupa finalizarea strunjirii exterioare

- degajarea 86 x 3 la rugozitatea R_a= 6,3 m se poate obtine prin strunjire de canelare;

Strunjire prinderea 2:

-strunjire exterioara longitudinala 115 mm

-strunjire frontala a gulerului 115 x 6 mm

-strunjirea interioara a cotelor 65 x 5mm si 70 x 8mm

2. Determinarea tipului de productie

Piesa de prelucrat face parte din categoria pieselor usoare cu greutate sub 3 kg, iar la o cerere de 100 de buc,conform tabelului 1.1 se incadreaza in productia serie mica.

3. Alegerea formei si dimensiunilor semifabricatului

S-a ales un semifabricat din otel rotund laminat la cald STAS 333-88, avand diametrul de 120 mm si lungimea de 59 mm(cf.pct.a)

Coeficientul de utilizare a materialului se calculeaza cu relatia

in care: m_p - masa piesei, in kg; m_s - masa semifabricatului, in kg.

Rezultand

K_m=41%.

4. Stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare si a echipamentului tehnologic

4.1. Itinerarul tehnologic

a) Debitarea semifabricatului;

b) STRUNJIRE A pentru gaurirea 52 x 53 mm, prelucrarea suprafetelor frontala si cilindrica exterioara respectiv exterioara    100 p6 x 47, strunjirea interioara si tesirea, cu urmatoarele faze:

- orientarea si fixarea piesei in mandrinul cu 3 bacuri;

- strunjire frontala de degrosare;

- strunjire frontala de finisare;

- gaurire I;

- gaurire II;

-strunjire interioara de finisare

- strunjire exterioara de degrosare;

- strunjire exterioara de finisare;

-strunjire interioara de degrosare;

- strunjire interioara de finisare;

-strunjire interioara de canelare

- desprinderea piesei.

c) Strunjire II pentru prelucrarea suprafetelor frontala 115 x 6mm si a cotelor interioare 65 E8 x 5 mm, 70 x 8 mm cu urmatoarele faze:

- orientarea si fixarea piesei in mandrin pe suprafata exterioara 100 x 47mm;

- strunjire frontala de degrosare;

- strunjire frontala de finisare;

- strunjire exterioara de degrosare;

- strunjire exterioara de finisare;

- strunjire interioara de degrosare;

- strunjire interioara de finisare;

- desprinderea piesei.

4.2. Alegerea masinilor - unelte

În proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica, alegerea masinilor - unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele:

posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim

masina - unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse piesei

masa de lucru a masinii - unelte sa permita amplasarea obiectului de lucru

capacitatea de lucru a masinii - unelte sa concorde cu programul de productie impus

schema cinematica, sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere

Datorita tipului productiei, a marimii intreprinderii si dotarii tehnice a acesteia se alege un proces tehnologic cu diferentierea operatiilor, cu reducerea la minim a numarului de prinderi a piesei.

Semifabricatul folosit pentru executarea piesei este bara de otel rotund laminat la cald STAS 333-87conform tabelului 1.2

Pentru obtinerea rugozitatii suprafetelor libere de R_a = 6,3 m sunt necesare, conform tabelului 1.9, faze de degrosare si finisare.

Prelucrarile se executa pe urmatoarele masini-unelte:

-fierestrau alternativ L 250

- strungul normal SN 400

CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE MASINII DE PRELUCRAT PRIN STRUNJIRE STRUNG NORMAL SN 400

4.3. Alegerea sculelor

Sculele aschietoare si aparatura de control necesare fiecarei faze a procesului tehnologic se stabilesc in etapa de determinare a parametrilor regimului de aschiere.

Determinarea adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare

Pentru stabilirea adaosurilor de prelucrare se foloseste metoda experimental analitica prin aceasta folosind date din tabele si analizand parametrii dimensionali ai piesei si a tipul materialului de prelucrat.

a)Adaosurile de prelucrare pentru suprafetele frontale

se alege din tabelul 2.1,de unde pentru debitarea semifabricatului cu ferastrau alternativ,adaosul de prelucrare Ap=3 mm, rezultand apoi lungimea semifabricatului

l=l+2Ap

l=53+(2 3)=59 mm.

Adaosul pentru strunjirea de finisare se alege din tabelul 2.2 in functie de grosimea si lungimea piesei prelucrate,

Ap_finisare = 0,8 mm,

rezultand un adaos pentru strunjirea de degrosare frontala

Ap_degrosare = 3 - 0,8 = 2,2 mm.

b) Adaosurile de prelucrare pentru suprafata cilindrica exterioara de 100 mm

- la piesele prelucrate din semifabricate laminate, adaosul de prelucrare nominal total (2Ap_{t nom} , Ap_{t nom} ) se calculeaza cu relatiile:

- pentru adaosuri simetrice (2.2)

- dimensiunile nominale ale semifabricatelor laminate se determina cu relatiile: - pentru suprafete exterioare (2.4)

- pentru suprafete interioare (2.5)

- dimensiunile semifabricatelor rezultate se rotunjesc in plus pentru piesele de tip arbore si in minus pentru cele de tip alezaj la valori standardizate d_STAS, date in tabele

- valoarea finala a adaosului de prelucrare total (2Ap_t , Ap_t )se determina cu relatiile:

- pentru suprafete exterioare (2.6)

- pentru suprafete interioare (2.7)

Adaosul de degrosare se indeparteaza intr-una sau mai multe treceri, in functie de rigiditatea sistemului masina-scula-dispozitiv-piesa si reprezinta aproximativ 60 . 70% din adaosul total de prelucrare.

Pentru strunjirea exterioara de finisare, din tabelul 2.4, rezulta un adaos

2Ap=1,1 1,3=1,43 ≈ 1,5 mm.

Dimensiunea intermediara, inainte de strunjirea de finisare, este

d_sd=100+1,5=101,5 mm,

la o precizie, dupa strunjirea de degrosare de IT13 (conform tabelului 1. ), de 0,230 mm. Conform tabelului 2.3 adaosul minim pentru strunjirea exterioara de degrosare este

2Ap=1,1 mm,

pe baza acestuia, a abaterii inferioare a semifabricatului din otel rotund laminat la cald Ai=1,3 (tabelul 1.6) si a relatiilor (2.2) si (2.4) rezulta dimensiunea nominala necesara la semifabricat

d_snom=115+1,5+1,1+1,3=118,9 mm.

Din tabelul 1.6 se alege diametrul nominal al semifabricatului de 120mm. Adaosul pentru strunjirea de degrosare este

2Ap=120-115=5 mm.

c) Adaosurile de prelucrare pentru alezajul

pentru strunjire interioara, conform tabelului 2.5, adaosul de prelucrare de finisare 2Ap= 2 mm. Dimensiunea intermediara inainte de strunjire, dupa gaurire, este Ds=52mm-2mm=50 mm . Pentru reducerea momentului de torsiune la gaurire, aceasta se realizeaza din doua treceri, prima reprezentand aproximativ o treime din sectiunea gaurii de prelucrat rezultand diametrul burghiului

d₁=0,577 50=28.85≈ 29 mm.

d₂ =52-2=50 mm

Adaosul de prelucrare la gaurirea 2 este

2Ap = 50 - 29 = 21 mm

Burghiele se aleg din tabelul 1:5 STAS 575-80

d) Adaosurile de prelucrare pentru suprafata cilindrica interioara de 85 H 7 mm

la strunjirea de finisare este la fel ca in cazul c), adaosul de prelucrare de finisare

2Ap= 2 mm.

rezultand o dimensiune intermediara de finisare

d_sf=85-2=83mm.

Adaosul pentru strunjirea de degrosare este

2Ap_d=83-52=31 mm.

e) Adaosurile pentru prelucrarea suprafetei interioare Φ70 x5mm

pentru strunjirea de finisare se determina adaosurile ca in cazurile c) si d), fiind

2Ap=2 mm si Ap=1mm,

rezultand dimensiunile intermediare de finisare

d_sf=70-2=68 mm.

Iar adaosul pentru degrosare

2Ap_d=68-52=16 mm.

f )Adaosurile de prelucrare pentru suprafata cilindrica interioara de 65 E8x5 mm

pentru strunjirea de finisare se determina adaosurile ca si in celelalte cazuri, fiind

2Ap=2 mm

rezultand dimensiunile intermediare de finisare

d_sf=65-2=63 mm.

Iar adaosul pentru degrosare

2Ap_d=63-52=11 mm.   

g) Adaosurile pentru prelucrarea canalului interior de 86 x 3 mm

se prelucreaza cu un cutit de latime corespunzatoare la o singura trecere cu avans transversal al sculei.

2Ap = 86 - 85 = 1 mm

h)Adaosurile pentru prelucrarea suprafetelor interioare din prinderea 2

acestea sunt identice cu suprafetele in similare din prinderea 1 a piesei

6. Stabilirea parametrilor regimului de aschiere

STRUNJIRE A

A1) Strunjirea frontala de degrosare

Se alege un cutit frontal dreapta

20x20 STAS 6382-89/P10, α=6º, γ=12º, χ=90º, χ₁=5º, r=0,8 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

T_ec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere la degrosare pe partile frontale ale piesei

t=Ap=2.2 mm,

se realizeaza la o singura trecere.

Avansul de degrosare se adopta din tabelul 3.3 la valoarea de

s=0,6 mm/rot,

iar din gama de avansuri transversale ale strungului SN 400 se alege avansul

s=0.8 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.8,

v=148 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.8, 3.10 si 3.11,cu ajutorul formulei

(K_tot=k₁ k₂ k₈).

De unde rezulta

K_tot= 1,175 1,16= 0,942, rezultand v= 139.4 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

(3.13)

in care: D - diametrul semifabricatului sau al sculei aschietoare, in mm; v - viteza de aschiere, in m/min.rezultand

n= 443.94 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2 turatia strungului SN 400 de

n=480 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere cu relatia

rezultand

v_r=150.72 m/min,

cu ajutorul careia se calculeaza abaterea cu formula   

(3.21)

rezultand

Δv=1.83 %. Δv<5%

A2) Strunjire frontala de finisare

Se alege un cutit frontal dreapta

20x20 STAS 6382-89/P10, =6º, =12º, =90º, =5º,r=1

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1)..

Adancimea de aschiere t=Ap=0,8 mm, realizandu-se la o singura trecere.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri transversale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,126 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.8,

v=320 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele3.8, 3.10 si 3.11,

K_tot= 1,175

Rezultand

v= 290.4 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13), rezultand

n= 892.7 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=955 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=299.8 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=3.24 %; v<5%

A3) Gaurire de trecere

Se alege din tabelul 1.5, un burghiu elicoidal cu coada conica

29 SR 575-93/Rp3,

cu o durabilitate economica

Tec=22min, tabelul 3.2.

Adaosul de prelucrare la gaurire in plin

t=D/2=14.5 mm

si se realizeaza la o singura trecere i=1.

Gaurirea se face pe strung,din prima prindere ,dupa flancare si strunjirea cotei de 100mm, iar avansul se realizeaza manual cu ajutorul pinolei din papusa mobila.

Turatia la gaurire pe strung se alege din tabelul 3.12, fiind de

n=180 rot/min,

care se corecteaza cu coeficienti dati in tabelul 3.12,

K=0,95

, rezultand

n=171rot/min.

Din gama de turatii a strungului SN 400 se alege turatia

n=185rot/min.

A4) Gaurire de largire de trecere

Se alege din tabelul 1.5, un burghiu elicoidal cu coada conica

50 SR 575-93/Rp3,

cu o durabilitate economica

Tec=60 min, tabelul 3.2.

Adaosul de prelucrare la largire

t=(50-29)/2=10.5 mm

si se realizeaza la o singura trecere i=1.

Gaurirea se face pe strung, iar avansul se realizeaza manual cu ajutorul pinolei din papusa mobila.

Turatia la gaurire pe strung se alege din tabelul 3.12, fiind de

n=125rot/min,

care se corecteaza cu coeficienti dati in tabelul 3.12,

K=0.95 rezultand n=118.75rot/min.

Din gama de turatii a strungului SN 400 se alege turatia

n=120 rot/min.

A5) Strunjire interioara de finisare

Se alege un cutit pentru interior

20x20 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=1 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere t=Ap/2=1 mm, realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=200 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v= 152 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 930 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=955rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=159 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=2.5%. v<5%

A6) Strunjirea exterioara de degrosare la 100 x47mm

Se alege un cutit lateral dreapta

20x20 STAS 6381-89/P10, =6º, =12º, =90º, =5º, r=0,8 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica Tec=90 min (tab. 3.1)..

Numarul de treceri de degrosare se poate determina cu formula

i = Ap/t

de unde adancimea de aschiere

t=Ap/i=18,5/4≈ 4.6mm,

realizandu-se in patru treceri.

Avansul de degrosare se adopta din tabelul 3.3 la valoarea de

s=0,6 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,64 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.6,

v=143 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.6 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v= 116,1 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13), rezultand

n= 492,7 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2 turatia strungului SN 400 de

n=480 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=113,1 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=2,6%. v < 5%

A7) Strunjire exterioara de finisare la 100x47

Se alege un cutit lateral dreapta

20x20 STAS 6381-89/P10, =6º, =12º, =90º, =5º, r=0,8 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min.

Adancimea de aschiere

t=Ap=0,75 mm,

realizandu-se la o singura trecere.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat s=0,12 mm/rot

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.6,

v=313 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.6 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v= 233.8 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.9), rezultand

n= 744.5 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=240.2 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=2,74%. v<5%

A8) Strunjirea de tesire 1x45º

Se alege un cutit incovoiat pentru degrosare

20x20 STAS 6377-89/P10, =6º, =12º, =45º, =45º, r=0,8 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min.

Adancimea de aschiere

t=Ap=1 mm,

realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de prelucrare se adopta din tabelul 3.4 la valoarea de

s=0,1 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,1 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.6,

v=313 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.6 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v= 233.8 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.9), rezultand

n= 744.5 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=240.2 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=2,74%. v<5%

A9) Strunjirea interioara de degrosare 65E8x33mm

Se alege un cutit pentru interior

25x25 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=0.5 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adaosul de prelucrare de degrosare este

Ap=65-2-52=11mm

Adancimea de aschiere

t=Ap/i=11/3=3.6 mm, i=3.

Avansul se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,15mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,16 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=167m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v= 144.9 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 714.5 rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=154 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=8.

A10) Strunjirea interioara de degrosare 70x28mm

Se alege un cutit pentru interior

25x25 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=0.5 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adaosul de prelucrare de degrosare este

Ap=70-2-63=5mm

Adancimea de aschiere

t=Ap/i=5/2 =4mm, i=2

Avansul se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,15mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,16 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=159 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1

rezultand

v= 159 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 723.38rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=168.14m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=7 %

A11) Strunjirea interioara de degrosare 85H7x23mm

Se alege un cutit pentru interior

25x25 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=0.5 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adaosul de prelucrare de degrosare este

Ap=85-2-68=15mm

Adancimea de aschiere

t=Ap/i=15/4=3.7mm, i=4

Avansul se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,15mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,16 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=159 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1

rezultand

v= 159 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 5972/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=600 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=160.14m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=0.71%

A12) Strunjire interioara de finisare 85 H7x 23 mm

Se alege un cutit pentru interior

20x20 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=1 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere t=Ap/2=1 mm, realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=218 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v=190m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 711rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=204 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=7.3%.

A13) Strunjire interioara de finisare 70x5mm

Se alege un cutit pentru interior

20x20 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=1 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere

t=Ap/2=1 mm,

realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=218 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v=190m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 864.4rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=955rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=209.9 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=10%.

A14) Strunjire interioara de finisare 65E8x5mm

Se alege un cutit pentru interior

20x20 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=1 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere

t=Ap/2=1 mm,

realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=218 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v=190m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 930.9rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=955rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=194.9 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=2.57%.

A15) Strunjirea suprafetelor tesite interioare 1 x45º

Se alege un cutit incovoiat pentru degrosare

20x20 STAS 6377-89/P10, =6º, =12º, =45º, =45º, r=0,8 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere

t=Ap=1 mm, realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de prelucrare se adopta din tabelul 3.4 la valoarea de

s=0,1 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.9,

v=93 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.9 si 3.10

K_tot= 1,175

rezultand

v= 93 m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13), rezultand

n= 348.4rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=380 rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=101.42 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=9%.

A16) Strunjirea suprafetei canelate interioare 86x3mm

Se alege un cutit pentru canelat interior

20x20 STAS 6384-89/P10, =6º, =8º, =75º, =15º, r=1 mm,

conform tabelului 1.4, ce are o durabilitate economica

Tec=90 min (tab. 3.1).

Adancimea de aschiere t=Ap/2=1 mm, realizandu-se la o singura trecere i=1.

Avansul de finisare se adopta din tabelul 3.5 la valoarea de

s=0,12 mm/rot,

iar din gama de avansuri longitudinale ale strungului SN 400 se alege avansul cel mai apropiat

s=0,12 mm/rot.

Viteza de aschiere se alege din tabelul 3.7,

v=218 m/min

si se corecteaza cu coeficientii de corectie dati in tabelele 3.7 si 3.10,

K_tot= 1,175

rezultand

v=190m/min.

Turatia semifabricatului se calculeaza cu relatia (3.13),

rezultand

n= 711rot/min.

Se alege din tabelul 1.2, din gama de turatii a strungului SN 400,

n=765rot/min.

Cu aceasta turatie se calculeaza viteza reala de aschiere

v_r=204 m/min,

cu care se calculeaza abaterea

v=7.3%.

Dupa aceasta prelucrare se intoarce piesa in universal si se trece la strunjirea din a doua prindere

STRUNJIRE B

In acest caz datorita simetriei dimensionale a suprafetelor de prelucrat 70x8mm si 65E8x5mm operatiile se executa identic cu cele descrise la aceste cote din prinderea 1

7. Determinarea normei tehnice de timp/operatie

Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei operatii in conditii tehnico-organizatorice determinate si cu folosirea cea mai rationala a tuturor mijloacelor de productie.

În norma tehnica intra o suma de timpi, astfel:

(4.1)

in care:

T_n - timpul normat pe operatie;

T_b - timpul de baza (tehnologic, de masina);

T_a - timpul auxiliar (ajutator);

T_on - timpul de odihna si necesitati firesti;

T_d - timpul de deservire tehnica si organizatorica (timp de prindere si desprindere al piesei);

T_pi - timpul de pregatire-incheiere;

n - numarul de piese din lot ce se prelucreaza la aceeasi masina in mod continuu. T_b+T_a - timp efectiv sau operativ.

(4.2)

unde:

L - lungimea suprafetei prelucrate;

L₁ - lungimea de angajare a sculei aschietoare (0,.. 3) mm;

L₂ - lungimea de iesire a sculei aschietoare (1 4) mm;

i - numarul de treceri; n - numarul de rotatii pe minut;

s - avansul, in mm/rot.

În cazul productiei de unicate, serie mica si mijlocie, pentru sporirea operativitatii la determinarea normei de timp s-au intocmit tabele normative pentru alegerea directa a timpului unitar incomplet sau a timpului operativ incomplet.

Timpul unitar incomplet reprezinta timpul normat pe bucata, mai putin timpul de pregatire-incheiere si timpul de prindere si desprindere a piesei:

(4.3)

Timpul operativ incomplet reprezinta timpul efectiv (operativ), mai putin timpul de prindere-desprindere a semifabricatului:

(4.4)

STRUNJIRE A

Din tabelul 4.5 se ia timpul ajutator pentru prinderea si desprinderea semifabricatului:

T_pd=1.01 min.

Din tabelul 4.6 se ia timpul de pregatire incheiere se compune din: timpul de primire si studierea documentatiei, in functie de numarul fazelor si numarul sculelor folosite la prelucrare,

T_pi1=6 min;

timpul ce depinde de modul de prindere a piesei T_pi2=6,13 min.

T_pi=6.13 min.

A1) Strunjire frontala de degrosare

Din tabelul 4.l se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0,90min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat), K₃=0,92 (strunjire frontala), K₄=n_nomativ/n_masina = 0.92

T_ui=0.90 0.92=0,6 min. T_ui1=0,6min.

A2) Strunjire frontala de finisare

Din tabelul 4.l se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.90 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=0,92 (strunjire frontala),

K₄=n_nomativ/n_masina = 780/1200=0,65;

T_ui=0,90 0,0.93=0,61min. T_ui2=0,61 min.

A3) Gaurire de trecere

Din tabelul 4.4 se alege timpul unitar incomplet in functie de diametrul si lungimea gaurii prelucrate:

T_ui=3.8 min.

Coeficientului de corectie este dat in acelasi tabel in functie de calitatea materialului, astfel: K=0,87.

T_ui=3.8 0,87=3.30 min. T_ui6=3.30 min.

A4) Gaurire de largire de trecere

Din tabelul 4.4 se alege timpul unitar incomplet in functie de diametrul si lungimea gaurii prelucrate:

T_ui=5,07 min.

Coeficientului de corectie este dat in acelasi tabel in functie de calitatea materialului, astfel: K=0,87.

T_ui=5,07 0,87=4,41 min. T_ui6=4,41 min.

A5) Strunjire interioara de finisare

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.90 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat), K₃=1,3 (strunjire interioara), K₄=n_nomativ/n_masina = 0.97

T_ui=0.90 0,97=0.68 min. T_ui5=0.68 min

A6) Strunjirea exterioara de degrosare la 100 x47mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0,83 min.

Prelucrarea se face in doua treceri

T_ui=0.83 4=3.32 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²; K₂=l (laminat),

K₃=1 (strunjire longitudinala),

K₄=n_nomativ/n_masina = 1.026

T_ui=3.32 1=0.67 min. T_ui6=2.65 min.

A7) Strunjire exterioara de finisare la 100x47

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0,83 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu σ_r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=1 (strunjire longitudinala),

K₄=n_nomativ/n_masina 0.97

T_ui=0.83·0,80·0.97=0.75 min.

T_ui7=0.68min.

A8) Strunjirea de tesire 1x45º

Din tabelul 4.3 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea degajarii si adancimea de aschiere,

T_ui=0,64 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (fara crusta).

T_ui=0,64 =0,28 min. T_ui8=0,28 min

A9) Strunjirea interioara de degrosare 65E8x33mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.74x3= 2.22 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat), K₃=1,3 (strunjire interioara), K₄=n_nomativ/n_masina = 1400/1500=0,93.

T_ui=2.22

T_ui9=2.14 min

A10) Strunjirea interioara de degrosare 70x28mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.74x2=1.48 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=1,3 (strunjire interioara),

K₄=n_nomativ/n_masina = 1400/1500=0,93.

T_ui=1.48 0,93=1.43min.

T_ui10=1.43 min

A11) Strunjirea interioara de degrosare 85H7x23mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.74x4=2.96 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=1,3 (strunjire interioara),

K₄=n_nomativ/n_masina = =0,93.

T_ui=2.96 0,93=2.86min. T_ui11=2.86 min

A12) Strunjire interioara de finisare 85 H7x 23 mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.74 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat), K₃=1,3 (strunjire interioara),

K₄=n_nomativ/n_masina = =0,93.

T_ui=0.74·0,80·1,3·0,93=0.71min. T_ui12=0.71 min

A13) Strunjire interioara de finisare 70x5mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.67 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu σ_r< 65 daN/mm²;    K₂=l (laminat),

K₃=1,3 (strunjire interioara),

K₄=n_nomativ/n_masina = 0.97

T_ui=0.67 0,97=0.67 min. T_ui13=0.67 min

A14) Strunjire interioara de finisare 65E8x5mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0.64min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=1,3 (strunjire interioara),

K₄=n_nomativ/n_masina = 0.97

T_ui=0.64 0,97=0.65 min. T_ui13=0.65 min

A15) Strunjirea suprafetelor tesite interioare 1 x45º

Din tabelul 4.3 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea degajarii si adancimea de aschiere,

T_ui=0,64 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (fara crusta).

T_ui=0,64 =0,28 min. T_ui8=0,28 min

A16) Strunjirea suprafetei canelate interioare 86x3mm

Din tabelul 4.3 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea degajarii si adancimea de aschiere,

T_ui=0,52 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (fara crusta).

T_ui=0.52 =0,41min. T_ui8=0,41min

STRUNJIRE B

Pentru strunjirea suprafetei frontale sunt valabili timpi calculati la prinderea 1

Pentru strunjirea cotei 65 E8x5mm sunt valabili timpii calculati la prinderea 1

B1) Strunjire frontala

T_ui=0,52 min.

B2) Strunjire exterioara de degrosare 115x6mm

T_ui=0,52 min. Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0,83 min.

T_ui=0.83.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²; K₂=l (laminat),

K₃=1 (strunjire longitudinala),

K₄=n_nomativ/n_masina = 1.026

T_ui=0.83 1=0.67 min. T_ui6=0.67 min.

B3) Strunjire exterioara de finisare 115x6mm

Din tabelul 4.1 se alege timpul unitar incomplet, in functie de diametrul piesei, lungimea de prelucrat si adancimea de aschiere,

T_ui=0,83 min.

Se corecteaza cu urmatorii coeficienti din acelasi tabel:

K₁=0,80 pentru oteluri cu _r< 65 daN/mm²;

K₂=l (laminat),

K₃=1 (strunjire longitudinala),

K₄=n_nomativ/n_masina =0.97

T_ui=0.83 0.97=64 min.

T_ui7=0.64min.

B4)Strunjire interioara de degrosare 65 E8x13mm

T_ui=2.14 min.

B5) Strunjire interioara de degrosare 70x8mm

T_ui=1.43 min.

B6) Strunjire interioara de finisare 70x8mm

T_ui=0.67 min.

B7) Strunjire interioara de finisare 65 E8x5mm

T_ui=0.65 min.