Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Lumina ca factor de vegetatie

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



Lumina ca factor de vegetatie

Lumina este esentiala pentru desfasurarea procesului de fotosinteza, energia luminoasa solara fiind transformata in acest proces in energie biochimica. In prezenta luminii si a clorofilei, dioxidul de carbon preluat din aer de catre frunze si apa absorbita de radacini, formeaza substante organice din ce in ce mai complexe (monozaharide, ulterior polizaharide).



Energia necesara fotosintezei provine de la soare, care reprezinta practic, o sursa inepuizabila si gratuita.

Lumina influenteaza plantele prin intensitate, durata si calitate.

Intensitatea luminii influenteaza infratirea, cresterea, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, compozitia chimica a recoltei, culoarea si gustul fructelor etc.

Intensitatea luminii este determinata de latitudine (este maxima la ecuador si scade spre poli), de altitudine (cu care este direct proportionala), de nebulozitate (este invers proportionala cu gradul de acoperire a cerului cu nori), de anotimp (vara are valori maxime) si de ora din zi (creste de dimineata spre pranz, apoi descreste spre seara).

Unitatea de masura a intensitatii luminii este luxul. Intensitatea medie preferata de cele mai multe plante de cultura este cuprinsa intre 8000 si 12000 de lucsi.

In evolutia lor ca specii, in decursul timpului, plantele s-au adaptat la intensitati diferite ale luminii. Unele plante, numite fotofile sau heliofile, cum sunt vita de vie, bumbacul, floarea-soarelui, arahidele, sfecla de zahar etc., prefera o lumina intensa. Altele, numite umbrofile sau sciatofile, cum sunt dovleacul, bobul, fasolea, inul pentru fibre, trifoiul, etc., prefera o lumina mai slaba, difuza.

Intensitatea luminii are influenta directa asupra procesului de fotosinteza. Fotosinteza maxima are loc, in cazul plantelor heliofile, la o intensitate a luminii de 50000 de lucsi, in timp ce plantele sciatofile au nevoie pentru a ajunge la fotosinteza maxima de numai 10000 lucsi. Valoarea intensitatii luminoase la punctul de compensare (intensitatea luminii la care fotosinteza si respiratia se afla in echilibru) este de 1000 lucsi pentru plantele sciatofile.

Durata iluminarii reprezinta numarul de ore din zi in care plantele beneficiaza de actiunea luminii. Ea este determinata de latitudine, anotimp, nebulozitate si expozitia versantului.

Se cunoaste ca la ecuator zilele sunt egale cu noptile pe parcursul intregului an. Pe masura ce inaintam spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si mai scurte iarna. Asadar, se pot delimita pe glob zone cu zile lungi si zone cu zile scurte. Unele plante s-au adaptat sa creasca si sa se dezvolte in conditii de zile scurte, altele in conditii de zile lungi. Acest proces de adaptare poarta numele de fotoperiodism. Din acest punct de vedere plantele de cultura pot fi clasificate in:

-plante de zi scurta (care infloresc si fructifica in conditii de zi scurta): porumbul, soia, meiul, sorgul, tutunul, orezul, crizantemele etc.;

-plante de zi lunga (care infloresc si fructifica in conditii de zi lunga): graul, orzul, ovazul, secara, inul, mazarea, lucerna, trifoiul, mustarul, sfecla, varza, salata, morcovul, spanacul, ridichea, capsunul etc.;

-plante indiferente (care nu reactioneaza la durata de iluminare): floarea soarelui, bumbacul, hrisca, vinetele.

Calitatea luminii din intregul spectru al radiatiilor ce compun lumina solara prezinta interes pentru viata plantelor radiatia fotosintetic-activa. Aceasta reprezinta regiunea spectrului electromagnetic care induce fotosinteza si include radiatiile cu lungime de unda cuprinsa intre 380 si 780 nm.

Absorbtia radiatiilor din spectrul vizibil se realizeaza cu viteze mari, apropiate de viteza luminii si variaza in functie de lungimea de unda.



Radiatiile albastre, care au cea mai mare cantitate de energie, determina realizarea unui maxim fotosintetic si stimuleaza sinteza proteinelor. La cele mai multe specii de plante radiatiile rosii si galbene au cea mai mare importanta pentru fotosinteza si favorizeaza sinteza hidratilor de carbon.

Calitatea luminii este diferita in functie de latitudine, altitudine, anotimp si ora de zi. In zonele nordice lumina este mai saraca in radiatii albastre, violete si ultraviolete comparativ cu zonele sudice. Vara, lumina este mai bogata in radiatii albastre si ultraviolete decat iarna. Dimineata si seara lumina este mai bogata in radiatii rosii si portocalii, iar la amiaza in ultraviolete.

Metode agrotehnice de dirijare a regimului de lumina

1.Zonarea culturilor reprezinta amplasarea acestora pe terenurile in panta cu diferite expozitii, in functie de cerintele fata de lumina.

2.Culturile duble sau succesive prelungesc perioada de valorificare a luminii, a caldurii, apei, etc. Dupa plantele care se recolteaza la sfarsitul primaverii sau inceputul verii (borceag, rapita, mazare, cartof timpuriu, orz, grau etc.), se seamana o a doua cultura pentru ingrasamant verde, pentru furaj, pentru boabe sau legume. O garantie a reusitei culturilor duble in zonele cu precipitatii insuficiente in timpul verii o reprezinta irigatiile.

3.Orientarea randurilor de plante pe directia N-S. Dimineata si seara razele soarelui cad aproximativ perpendicular pe randuri si lumineaza mai bine plantele, iar la pranz plantele se umbresc reciproc, fiind protejate de caldura excesiva.

4.Cantitatea de samanta si metoda de semanat trebuie sa asigure o repartizare uniforma si o desime optima a plantelor.

5.Culturile intercalate, de exemplu fasolea si dovlecii prin porumb, amestecurile de plante furajere, etc. permit ca lumina neinterceptata de unele plante sa fie folosita de altele.

6.Dirijarea intensitatii luminii la organele care trebuie sa fructifice. In acest scop se executa taierile de rodire la pomii fructiferi si vita de vie, copilitul si ciupitul bumbacului, copilitul tomatelor etc.

7.Fertilizarea, irigarea, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor favorizeaza cresterea viguroasa a plantelor, cu foliaj bogat, care capteaza mai multa lumina.

8.Crearea si cultivarea unor soiuri sau hibrizi de plante cu directia frunzelor apropiata de verticala, pentru a putea fi mai uniform luminate, iar intreaga planta sa capteze o cantitate mai mare de energie luminoasa.

9.Dirijarea exacta a factorului de vegetatie lumina se poate realiza in sere, solarii, rasadnite si in special in fitotroane, prin utilizarea unor surse suplimentare.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2807
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site