Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA TERTILOR

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA TERTILOR

Delimitari privind tertii



Contabilitatea tertilor asigura evidenta creantelor si datoriilor institutiei publice in relatiile acesteia cu institutiile publice subordonate, furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului, debitorii si creditorii diversi, alte decontari. in aceasta categorie se mai includ decontarile dintre exercitiile financiare si operatiile in curs de clarificare.

Decontarile intre institutiile publice cuprind operatiuni de decontare aparute in cursul executiei intre institutii reprezentand valoarea materialelor transmise si primite pentru desfasurarea activitatii institutiei, sumele transmise de institutia superioara catre institutiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala.

Decontarile cu furnizorii si clientii cuprind operatiunile privind cumpararile respectiv vanzarile de produse, lucrari executate, servicii prestate, si alte operatiuni efectuate.

Decontarile cu personalul cuprind drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, alte drepturi in bari si/sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata.

Decontarile cu asigurarile si protectia sociala cuprind datoriile institutiei (angajatorului) si salariatilor (angajatilor) la asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, asigurarile pentru somaj.

Decontarile cu bugetul statului cuprind impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe cladiri si alte impozite, taxe, varsaminte asimilate.

Decontarile cu debitorii si creditorii diversi includ creantele si datoriile fata de alte persoane fizice sau juridice.

2. Evaluarea creantelor si datoriilor

Evaluarea creantelor si datoriilor se efectueaza diferit in raport de momentul la care se refera, astfel:

Evaluarea initiala a creantelor si datoriilor se efectueaza la valoarea nominala.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii tranzactiilor, cat si in valuta.

Evaluarea la momentul decontarii creantelor si datoriilor.

Creantele si datoriile in lei sunt evaluate la valoarea nominala.

Creantele si datoriile in valuta sunt evaluate la cursul de la data efectuarii tranzactiei, in cazul in care acesta coincide cu cel din momentul decontarii.

Daca exista o modificare a cursului de schimb intre data efectuarii tranzactiei si data decontarii oricaror elemente monetare ce rezulta dintr-o tranzactie in valuta, trebuie inregistrate diferente de curs valutar. Acestea trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar, astfel:

- daca tranzactia este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a fost efectuata, diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu;

- daca tranzactia este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar ce intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb aferente fiecarui exercitiu financiar.

Evaluarea la data bilantului

Creantele si datoriile in lei sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la valoarea nominala.

Creantele si datoriile in valuta sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la cursul de schimb publicat de BNR, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Uniunea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD) sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare, la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

3. Contabilitatea creantelor si datoriilor

3.1. Sistemul de conturi privind creantele si datoriile

Creantele si datoriile sunt reflectate in clasa a 4-a "Conturi de terti" a Planului de conturi general.

Conturile de creante au functie contabila de activ. Se debiteaza la constituirea creantelor asupra tertilor. Se crediteaza la incasarea creantelor. Soldul debitor reflecta creantele de incasat de la terti.

Conturile datorii au functie contabil de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate de terti. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Soldul creditor reflecta sumele datorate tertilor.

Contabilitatea analitica a furnizorilor si clientilor grupeaza furnizorii si clientii in furnizori interni si externi, clienti interni si externi, iar in cadrul acestora pe termen de plata, respectiv incasare: sub 1 an si peste 1 an.

De asemenea, se includ si provizioanele pentru deprecierea creantelor, evidentiate in conturile din grupa 49 "Provizioane pentru deprecierea creantelor".

Sunt conturi de pasiv. In credit se inregistreaza valoarea provizioanelor constituite pentru clienti incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu. In debit se inregistreaza diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea creantelor. Soldul creditor reflecta valoarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor existente.

3.2. Documente specifice creantelor si datoriilor

Principalele documente in care se consemneaza creantele si datoriile sunt: factura, avizul de insotite, dispozitia de livrare, care au fost prezentate anterior.

Statul de salarii serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor si a contributiei angajatorului si angajatilor la bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Lista de avans chenzinal serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale, pentru retinerea din statele de plata a avansurilor chenzinale platite, si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Fisa de evidenta a salariilor reflecta timpul lucrat efectiv si salariile in scopul calcularii indemnizatiilor pentru concediul de odihna, precum si sumele care se retin esalonat (rate, chirii etc).

3.3. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clientii

Furnizorii reprezinta datorii ale institutiei publice fata de terti, generate de cumpararile de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, cu plata ulterioara.

Decontarile cu furnizorii pentru stocurile achizitionate, lucrarile executate, serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi sunt reflectate in contabilitate in contul 408 "Furnizori - facturi nesosite". Este cont de pasiv. In credit se inregistreaza sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au intocmit facturi. In debit se inregistreaza valoarea facturilor sosite. Soldul creditor exprima datoriile fata de furnizori pentru care nu s-au intocmit facturi.

Avansurile acordate furnizorilor pentru bunurile livrate, lucrarile executate, serviciile prestate sunt evidentiate in contabilitate in contul 409 "Furnizori -debitori". Este cont de activ. In debit inregistreaza avansurile platite furnizorilor. in credit inregistreaza regularizarea avansurile la primirea bunurilor. Soldul debitor reflecta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Exemplu:

O institutie publica finantata de la bugetul local a efectuat pe trim.III exercitiul N urmatoarele operatiuni:

1. Acorda un avans in valoare de 300 lei, societatii comerciale "A" pentru achizitionarea de tipizate:

Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

Finantare de la bugetul local

2. Achizitioneaza tipizate conform facturii in valoare de 400 lei:

Alte materiale consumabile

Furnizori

Achita datoria fata de furnizor, retinandu-se avansul acordat:

Furnizori

Furnizori-debitori pentru cumparari

Finantarea de la bugetele locale

4. Achizitioneaza un calculator conform facturii in valoare de 2.000 lei:

Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Furnizori de imobilizari

Clientii reprezinta creante ale institutiei publice fata de terti generate de vanzarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii cu incasare ulterioara.

Decontarile cu clientii pentru bunurile livrate serviciile prestate, lucrarile executate pentru care nu s-au intocmit facturi sunt evidentiate in contul 418 "Clienti - facturi de intocmit". Este cont de activ. In debit inregistreaza valoarea bunurilor livrate, a serviciilor efectuate pentru care nu s-au intocmit facturi. In credit inregistreaza valoarea facturilor intocmite catre clienti. Soldul debitor reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate pentru care nu s-au intocmit facturi.

Avansurile incasate de la clienti sunt evidentiate in contul 419 "Clienti creditori". Este cont de pasiv. In credit inregistreaza avansurile incasate de la clienti, in debit decontarea avansurilor primite de la clienti. Soldul creditor reprezinta avansurile primite de la clienti si nedecontate.

Exemplu:

O institutie publica finantata din venituri proprii a efectuat urmatoarele operatiuni pe trimestrul I exercitiul N:

1. Incaseaza avansuri de la clienti 400 lei pentru efectuarea de cursuri de pregatire:

Disponibil din venituri proprii

Clienti - creditori

2. Inregistreaza efectuarea cursurilor de pregatire conform facturii in valoare de 500 lei:

Clienti

Venituri din lucrari executate si servicii prestate

3. Incaseaza creanta de la clienti, retinandu-se avansul primit:

Clienti

Clienti - creditori

Disponibil din venituri proprii

4. Inregistreaza chiria aferenta unei cladiri, pentru care nu s-a intocmit inca factura in valoare de 300 lei:

Clienti - facturi de intocmit

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

5. Ulterior se emite factura in valoare de 300 lei:

Clienti

Clienti - facturi nesosite

3.4. Contabilitatea efectelor comerciale

Efectele comerciale sunt titluri de credit care imbraca forma cambiei, biletului la ordin, cecului si atesta angajamentul clientului de a efectua o plata la scadenta inscrisa pe efectul comercial.

Exemplu:

Un spital a efectuat pe trim .I exercitiul N urmatoarele operatiuni:

1. Achizitioneaza lenjerii si accesorii de pat conform facturii in valoare de 400 lei:

Materiale de natura obiectelor de inventar

Furnizori

2. Pentru decontarea facturii, se accepta la plata o cambie scadenta peste 10 zile:

Furnizori

Efecte de platit

3. Inregistreaza plata la scadenta a cambiei:

Efecte de platit

Finantarea de la bugetele locale

4. Inregistreaza efectuarea de servicii medicale pentru pacientii neasigurati ai unei companii (aceasta suporta cheltuielile cu spitalizarea) conform facturii in valoare de 200 lei:

Clienti

Venituri din lucrari executate si servicii prestate

5. Decontarea facturii se efectueaza prin acceptarea unui bilet la ordin scadent peste 5 zile:

Efecte de primit

Clienti

Inregistreaza incasarea biletului la ordin la scadenta:

Disponibil din venituri proprii

Efecte de primit

3.5. Contabilitatea decontarilor cu personalul, asigurarile si protectia sociala

Decontarile cu personalul sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul urmatoarelor conturi:

- 641 "Cheltuieli cu personalul" - reflecta cheltuielile cu salariile personalului;

- 421 "Personal- salarii datorate" - reflecta salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor;

- 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" - reflecta ajutoarele de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a altor ajutoare acordate;

- 425 "Avansuri acordate personalului" - reflecta avansurile acordate din salarii angajatilor;

- 426 "Drepturi de personal neridicate" - reflecta salariile si ajutoarele materiale neridicate in termenul legal;

- 427 "Retineri din salarii datorate tertilor" - reflecta retinerile din salarii datorate tertilor;

- 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" - reflecta debitele provenite din avansurile de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipament de lucru, din pagube materiale precum si sumele ce urmeaza a fi incasate de la salariati aferente exercitiului curent.

Salariul (venitul brut) cuprinde: salariul de baza cuvenit salariatului, sporuri si adaosuri, indemnizatii si alte sporuri acordate pentru conducere, pentru concediul de odihna, avantaje in natura, alte drepturi de personal.

Nu sunt incluse in veniturile salariale:

- ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii sau alte persoane, conform contractului de munca. Cadourile oferite de angajatori (institutiile publice) copiilor minori ai angajatilor cu ocazia "Pastelui", zilei de "1 Iunie", ,,Craciunului", angajatelor cu ocazia zilei de "8 Martie" sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane nu depaseste 150 lei.

- tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor conform legislatiei in vigoare;

- cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii conform legislatiei in vigoare;

- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

- cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

- alte elemente prevazute de codul fiscal.

Pentru determinarea salariului net se iau in considerare deducerea personala si impozitul pe salarii. Deducerea personala se acorda persoanelor fizice care au un venit brut de pana la 1.000 lei inclusiv, la locul unde se afla functia de baza astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei;

- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei;

- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere -450 lei;

- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei.

Sunt considerate persoane in intretinere sotia/sotul, copiii sau alti membrii ai familiei, rudele contribuabilului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri impozabile/neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.

Contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 lei si 3.000 lei inclusiv, beneficiaza de deduceri personale degresive stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice; pentru veniturile brute lunare salariale mai mare de 3.000 lei nu se mai acorda deducere personala.

Impozitul pe salarii se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei impozabile.

Relatiile de calcul a bazei impozabile si a salariului net sunt:

Salariu de incadrare:

+ sporuri si adaosuri

+ avantaje in natura

+ alte drepturi de personal

= Venit brut total

- contributia personalului la asigurarile sociale de stat

- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate

- contributia personalului la ajutorul de somaj

= Venit net

- Deduceri

= Baza impozabila

- Impozit pe salariu

= Salariu net

Rest de plata = Venit net - avansuri acordate personalului - retineri datorate tertilor - avantaje in natura -impozit pe salarii.

Decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala, reprezentate de contributii ale institutiei si salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, asigurarile de somaj, sunt reflectate in conturile:

- 6451 "Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile sociale";

- 6452 "Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile de somaj";

- 6453 "Cheltuieli cu contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate";

- 6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala";

- 4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale";

- 4312 "Contributia individuala de asigurari sociale";

- 4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate";

- 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate";

- 4371 "Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj";

- 4372 "Contributia individuala de asigurari pentru somaj";

- 4381 "Alte datorii sociale".

Contributiile angajatorului la asigurarile sociale de stat, de sanatate, la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale si ajutor de somaj se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra fondului total de salarii brute realizate lunar.

Contributiile angajatilor la asigurarile sociale de stat, de sanatate se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului brut realizat lunar.

Contributia angajatilor la fondul de somaj se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare asupra salariului de incadrare.

Contributiile angajatorului si angajatilor la asigurarile si protectia sociala trebuie achitate lunar de institutie pana cel mai tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributiile.

Exemplu: - contabilitatea salariilor si a contributiilor la asigurari si protectie sociala.

a) In luna februarie, o institutie publica finantata de la bugetul local prezinta urmatoarele informatii:

- fond brut de salarii 7.000 lei;

- avansuri acordate salariatilor 1.400 lei;

- retineri in favoarea tertilor 200 lei;

- contributiile personalului sunt: CAS 9,5%; CASS 6,5%; ajutor de somaj 3%;

- impozit pe salarii 300 lei;

- salarii neridicate 400 lei;

- contributiile institutiei sunt: CAS 22%; CASS 7%, ajutor de somaj 3%;

- contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale 35 lei.

Reflectati in contabilitate, operatiunile privind salariile.

1. Se inregistreaza avansurile acordate personalului:

Avansuri acordate personalului

Casa in lei

2. Se inregistreaza statul de plata a salariilor:

Cheltuieli cu personalul

Personal - salarii datorate

3. Se inregistreaza retineri din salariile personalului:

Personal - salarii datorate

Contributia individuala de asigurari sociale



Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia individuala de asigurari pentru somaj

Impozitul pe venit de natura salariala

Retineri din salarii datorate tertilor

Avansuri acordate personalului

4. Se inregistreaza contributiile institutiei la asigurari si protectie sociala: 1.540 lei

Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile de somaj

Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj

Cheltuieli cu contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Alte datorii sociale

5. Se inregistreaza plata salariilor 3510 lei si salariile neridicate 400 lei.

Personal - salarii datorate

Casa in lei

Drepturi de personal neridicate

Se inregistreaza virarea obligatiilor pe destinatii:

Finantarea de la bugetele locale

Contributia individuala de asigurari sociale

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia individuala de asigurari pentru somaj

Impozitul pe venit de natura salariala

Retineri din salarii datorate tertilor

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Alte datorii sociale

b) O institutie publica finantata din venituri proprii acorda unui salariat, in luna martie, urmatoarele drepturi salariale: salariu de incadrare 1000 lei, spor de vechime 10%, telefon 100 lei, depasire 50 lei, bunuri primite in natura pe langa salariu 90 lei, cadou de 8 martie 150 lei, tichete de masa 23 x 68.000 lei. Salariatul are in intretinere un copil minor si mama pensionara (primeste pensie in valoare de 300 lei).

Sa se calculeze salariul cuvenit angajatei si sa se reflecte in contabilitate operatiunile corespunzatoare.

Salariu de incadrare    1.000 lei

+ Spor de vechime 100 lei (1000 lei 10%)

+ Avantaje in natura     290 lei

telefon 50 lei

cadou de 8 martie 150 lei

bunuri primite pe 90 lei

langa salariu

= Total venituri brute

1390 lei

- CAS (9,5% 1390 lei)

132,05 lei

- CASS (6,5%1390 lei)

90,35 lei

- Somai (1% 1000 lei)

10.00 lei

Total

1157,6 lei

- deducere (1 persoana)    290,0 lei

(mama nu este considerata persoana in intretinere,

deoarece venitul sau depaseste 250 lei)

- Alte deduceri (cadou)    150,0 lei

= Baza impozabila    717,6 lei

Impozit pe salarii 114,816 lei(716,6 16%)

= Salariu net 602,784 lei

Rest de plata = 1157,6 lei - 290 lei - 114,816 lei = 752,784 lei

Se inregistreaza statul de plata:

Cheltuieli cu personalul

Personal - salarii datorate

2. Se inregistreaza retineri din salariile personalului:

Personal - salarii datorate

Contributia individuala de asigurari sociale

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia individuala de asigurari pentru somaj

Impozitul pe venit de natura salariala

3. Se inregistreaza retributiile institutiei la CAS 22%, CASS 7%, somaj 1%, fondul pentru accidente de munca si boli profesionale 6,95 lei.   

Cheltuieli cu contributia    unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile de somaj

Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj

Cheltuieli cu contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Alte datorii sociale

4. Se ridica numerar si se achita salariile:

Casa in lei

Disponibil din venituri proprii

Personal - salarii datorate

Casa in lei

Alte venituri din exploatare

5. Se achita obligatiile la buget:

Disponibil din venituri proprii

Contributia individuala de asigurari sociale

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

Contributia individuala de asigurari pentru somaj

Impozitul pe venit de natura salariala

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru somaj

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate



Alte datorii sociale

Indemnizatiile de maternitate si cele de ingrijire a copilului se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Acestea se acorda numai daca angajata a realizat la bugetul asigurarilor sociale de stat cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului si sunt scutite de retineri (CAS, CASS, ajutor de somaj, impozit pe salarii). Se reflecta in contabilitate astfel:

Contributia unitatii la asigurari sociale

Personal - ajutoare materiale

Imputarea minusurilor constatate in gestiune se efectueaza la valoarea actuala. Diferenta dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea contabila (mai mica) a bunului imputat reprezinta o datorie fata de buget ce urmeaza a fi achitata; aceasta se reflecta in contul 4481 "Alte datorii fata de buget", iar valoarea contabila a bunului imputat, in creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare".

Exemplu: - contabilitatea minusurilor imputabile constate in gestiune

La un ordonator tertiar de subordonare centrala, gestionarului magaziei de materiale i se imputa un minus, valoarea actuala 50 lei, valoarea contabila 35 lei. Gestionarul isi recunoaste vina si depune banii.

a) se inregistreaza imputarea lipsei:

Alte creante in legatura cu personalul

Alte venituri din exploatare

Alte datorii fata de buget

b) se inregistreaza incasarea pagubei:

Casa in lei

Alte creante in legatura cu personalul

c) se inregistreaza depunerea numerarului:

Finantare de la bugetul de stat

Casa in lei

d) se inregistreaza achitarea obligatiei la buget:

Alte datorii fata de buget

Finantarea de la bugetul de stat

In cazul in care imputatiile urmeaza sa fie solutionate de instantele judecatoresti, pana la decizia acesteia, pentru suma depusa de vinovat se va utiliza contul 462 "Creditori diversi".

Solutionarea cazului poate avea doua variante:

- declararea vinovatiei gestionarului;

- declararea nevinovatiei gestionarului.

Reluand exemplul anterior, presupunem:

- gestionarul contesta imputatia in instanta; aceasta decide vinovatia gestionarului

a) se inregistreaza imputarea lipsei:

Alte creante in legatura cu personalul

Alte venituri din exploatare

Alte datorii fata de buget

b) se inregistreaza incasarea imputatiei:

Casa in lei

Creditori diversi

c) se inregistreaza depunerea numerarului:

Finantarea de la bugetul de stat

Casa in lei

d) gestionarul este declarat vinovat si prin urmare se va inregistra compensarea creantei asupra gestionarului cu datoria institutiei publice fata de acesta:

Creditori diversi

Alte creante in legatura cu personalul

e) se inregistreaza achitarea obligatiei la buget:

Alte datorii fata de buget

Finantarea de la bugetul de stat

- in cazul in care instanta decide nevinovatia gestionarului, operatiile sunt:

a) se inregistreaza imputarea lipsei:

Alte creante in legatura cu personalul

Alte venituri din exploatare

Alte datorii fata de buget

b) se inregistreaza incasarea imputatiei:

Casa in lei

Creditori diversi

c) se inregistreaza depunerea numerarului:

Finantarea de la bugetul de stat

Casa in lei

d) se inregistreaza restituirea sumei gestionarului:

Creditori diversi

Casa in lei

e) se inregistreaza anularea operatiunii de imputatie:

Alte creante in legatura cu personalul

Alte venituri din exploatare

Alte datorii fata de buget

f) se inregistreaza minusul de materiale pe cheltuiala institutiei publice:

Cheltuieli cu materialele consumabile

Materiale consumabile

3. Contabilitatea decontarilor cu bursierii si doctoranzii

Evidentiaza decontarile cu elevii, studentii, doctoranzii pentru bursele cuvenite.

Exemplu:

1. O institutie de invatamant preuniversitar inregistreaza bursele lunii martie, in valoare de 3000 lei.

Cheltuieli privind transferurile neconsolidabile

Bursieri si doctoranzi

2. Se inregistreaza ridicarea de numerar 3.000 lei pentru plata burselor:

Casa in lei

Finantare de la bugetul local   

3. Se inregistreaza plata burselor 2.500 lei, restul bursei neridicate:

Burse si doctorand

Casa in lei

Creditori diversi

4. Se inregistreaza plata burselor neridicate:

Creditori diversi

Casa in lei

3.7. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului

In cadrul decontarilor cu bugetul statului se includ impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugata, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, alte datorii cu bugetul statului.

Impozitul pe salarii cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra bazelor impozabile ale salariatilor institutiilor. Modalitatile de calcul si contabilizarea impozitului pe salarii au fost prezentate anterior.

Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect datorat bugetului de stat, de catre institutiile finantate din venituri proprii. Cu exceptia acestora celelalte institutii publice nu reflecta distinct in contabilitate taxa pe valoarea adaugata.

Documentele obligatorii ce trebuie intocmite de platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt jurnalul pentru vanzari (stabileste TVA colectata), jurnalul pentru cumparari (stabileste TVA deductibila) si decontul pentru TVA.

Cotele de taxa pe valoarea, adaugata sunt: cota de 19% aplicata asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de TVA sau nu este supusa cotei reduse de TVA si cota de 9% aplicata asupra bazei de impozitare pentru anumite categorii de bunuri si servicii (medicamente, livrarea de manuale scolare etc). De asemenea, exista si operatiuni scutite de TVA (spitalizarea, centre de ingrijire si diagnostic etc).

Evidentierea in contabilitate a operatiunilor privind taxa pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul conturilor: 4423 "TVA de plata", 4424 "TVA de recuperat", 4426 "TVA deductibila", 4427 "TVA colectata", 4428 "TVA neexigibila".

4423 "TVA de plata" reflecta taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat. Este cont de pasiv. In credit se inregistreaza la sfarsitul lunii taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului statului, calculata ca diferenta intre soldul creditor al contului 4427 "TVA colectata" (mai mare) si soldul debitor al contului 4426 "TVA deductibila" (mai mica). In debit se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata platita bugetului de stat. Soldul creditor reprezinta taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.

4424 "TVA de recuperat" reflecta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. Este cont de activ. In debit se inregistreaza la sfarsitul lunii taxa pe valoarea adaugata calculata ca diferenta intre soldul creditor al contului 4427 "TVA colectata" (mai mic) si soldul debitor al contului 4426 "TVA deductibila" (mai mare). In credit se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata recuperata de la bugetul statului. Soldul debitor reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. Soldul creditor reprezinta taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.

4426 "TVA deductibila" reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor achizitionate si serviciilor primite de la terti.

Este cont de activ. In debit se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare bunurilor si serviciilor achizitionate. In credit se inregistreaza suma dedusa din taxa pe valoarea adaugata ce urmeaza a se recupera de la bugetul statului. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

4427 "TVA colectata" evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor vandute si serviciilor prestate. Este cont de pasiv. In credit se inregistreaza taxa pe valoarea, adaugata corespunzatoare vanzarilor de bunuri si prestarilor de servicii. In debit se inregistreaza dreptul institutiei de a deduce taxa pe valoarea adaugata si taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat. Nu prezinta sold.

4428 "TVA neexigibila" evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau livrate cu plata in rate precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la institutiile care evidentiaza marfurile la pretul ele vanzare cu amanuntul. Este cont bifunctional. In credit se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise pentru bunurile livrate sau serviciile prestate, ce urmeaza a se incasa in lunile urmatoare prin decontari succesive si taxa pe valoarea adaugata aferenta pretului de vanzare cu amanuntul. In debit se inregistreaza taxa pe valoare adaugata aferente: vanzarilor de bunuri si servicii cu plata in rate devenite exigibile, cumpararilor de bunuri si servicii cu plata in rate, marfurilor vandute la pretul de vanzare cu amaruntul. Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

Exemplu:

O institutie publica finantata din venituri proprii a efectuat urmatoarele operatiuni:

1. Se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile conform facturii in valoare de 300 lei, TVA 19%:

Furnizori

Materiale consumabile

TVA deductibila

2. Se inregistreaza achizitionarea unui calculator cu plata in rate, conform facturii in valoare de 2000 lei, TVA 19%:

Furnizori de imobilizari

Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

TVA neexigibila

3. Se inregistreaza plata primii rate 200 lei, TVA 19%:

Furnizori de imobilizari

Disponibil din venituri proprii

TVA deductibila

TVA neexigibila

4. Se inregistreaza vanzarea de produse finite conform facturii in valoare de 800 lei, TVA 19%, valoarea la cost de productie a produselor finite vandute 500 lei.

Clienti



Venituri din vanzarea produselor finite

TVA colectata

"Variatia stocurilor"

"Produse finite"

5. Se inregistreaza inchiderea conturilor de TVA:

4427 "TVA colectata" > 4426 "TVA deductibila" =>

4423 "TVA de pata" = TVA colectata - TVA deductibila = 152 - 95 = 57 lei

4427

TVA colectata

TVA deductibila

TVA de plata   

Se inregistreaza plata TVA:

TVA de plata

Disponibil din venituri proprii

In cazul in care 4426 "TVA deductibila" > 4427 "TVA colectata"

T 4424 "TVA de recuperat" = TVA deductibila - TVA colectata

TVA deductibila   

TVA colectata

TVA de recuperat

- se inregistreaza incasarea TVA de recuperat:

"Disponibil din venituri proprii"

"TVA de recuperat"

Sau:

- se inregistreaza compensarea cu TVA de plata din lunile urmatoare:

TVA de plata

TVA de recuperat

In categoria alte impozite, taxe si varsaminte asimilate se includ taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Acestea se detaliaza in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat si bugetelor locale.

Exemplu:

1. Se inregistreaza achizitionarea din import de materiale consumabile in valoare de 300 euro, cursul de schimb 3,7 lei, taxe vamale 80 lei:

"Materiale consumabile"

"Furnizori"

"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

2. Se inregistreaza impozitul pe cladiri 100 lei:

"Alte cheltuieli operationale"

"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

3.8. Contabilitatea decontarilor cu debitorii si creditorii diversi

Contul 461 "Debitori diversi" evidentiaza debitorii din pagube materiale create de terti, sumele imputate persoanelor vinovate pentru pagubele aduse institutiei publice, sumele rezultate din vanzarea activelor imobilizate.

Exemplu:

1. Se inregistreaza o lipsa de materiale, imputabila, valoarea actuala 300 lei, valoarea contabila 25 lei. Vinovatul nu este salariat al institutiei:

Debitori diversi

Alte venituri din exploatare

Alte datorii fata de buget

2. Se inregistreaza vanzarea unui mijloc de transport, (finantat din venituri proprii) conform facturii in valoare de 3.000 lei; valoarea de intrare 2.800 lei, amortizarea calculata si inregistrata 2.600 lei:

a) se inregistreaza vanzarea mijlocului de transport:

Debitori diversi

Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital

c) se inregistreaza scoaterea din evidenta a mijlocului de transport:

Mijloace de transport

Amortizarea mijloacelor transport

Alte cheltuieli operationale

d) Se inregistreaza incasarea facturii:

Disponibil din venituri proprii

Debitori diversi

e) Se inregistreaza penalizari in valoare de 100 lei datorate de terti:

Debitori diversi

Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati

3.9. Contabilitatea decontarilor intre exercitiile financiare si a operatiilor in curs de clarificare

Decontarile intre exercitiile financiare sunt reflectate in contul 472 "Venituri inregistrate in avans" si includ veniturile incasate in perioada curenta dar care sunt aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare (venituri din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor urmatoare). Este cont de pasiv, in credit evidentiaza veniturile inregistrate in avans si veniturile de realizat aferente perioadelor urmatoare. In debit evidentiaza veniturile inregistrate in avans aferente perioadei curente. Soldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans.

Exemplu:

O institutie de invatamant superior incaseaza in luna decembrie N, 3.000 lei chirie pentru salile de curs ce urmeaza a fi puse la dispozitia CECCAR in luna ianuarie N+1:

Disponibil din venituri proprii

Venituri inregistrate in avans

In ianuarie N+1, se transfera veniturile inregistrate in avans, la venituri curente:

Venituri inregistrate in avans

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

Decontarile din operatiile in curs de clarificare includ operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, fiind necesare clarificari ulterioare; sumele corespunzatoare acestor operatiuni trebuie clarificate de institutie in maximum 3 luni de la data constatarii. Sunt reflectate in contul 473 "Decontari din operatii in curs de clarificare". Este cont bifunctional. In debit inregistreaza sumele in curs de clarificare. In credit inregistreaza sumele clarificate. Soldul contului reprezinta sumele neclarificate.

Exemplu:

O institutie finantata de la bugetul local achita factura de telefon in valoare de 2.000 lei; deoarece valoarea facturii este mare institutia depune o contestatie la Romtelecom, asteptand clarificarea acesteia in termen de 30 zile:

Decontari din operatii in curs de clarificare

Finantare de la bugetul local

Ulterior, se primeste raspunsul de la Romtelecom conform caruia valoarea facturii este reala si se inregistreaza pe cheltuieli:

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

Decontari din operatii in curs de clarificare

3.10. Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice

Decontarile intre institutiile publice sunt reflectate in contabilitate in contul 481 "Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate" si evidentiaza raporturile de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii, reprezentand valoarea materialelor transmise si primite pentru desfasurarea activitatii acestora, sumele transmise de institutia superioara catre institutiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile. Este cont bifunctional. In debit se inregistreaza valoarea materialelor si a sumelor transmise (la institutia care transmite), iar in credit valoarea materialelor si a sumelor primite (la institutia care primeste).

Decontarile intre institutiile publice se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea unitatii debitoare cat si a celei creditoare.

Exemplu:

Se inregistreaza transfer de materiale consumabile in valoare de 1.000 lei:

- in contabilitatea institutiei publice superioare:

Decontari privind stocurile

Materiale consumabile

- in contabilitatea institutiei publice subordonate:

Materiale consumabile

Decontari privind stocurile

Se inregistreaza transfer de numerar 1.500 lei:

- in contabilitatea institutiei publice superioare

Decontari privind operatiunile financiare

Casa in lei

- in contabilitatea institutiei publice subordonate:

Casa in lei

Decontari privind operatiunile financiare

3.11. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor

Provizioanele pentru deprecierea creantelor se constituie la sfarsitul exercitiului financiar, cand se estimeaza probabilitatea de incasare a creantelor.

Provizion pentru    = Valoarea creantei Probabilitatea de

deprecierea creantelor    neincasare a creantei

Exemplu:

O institutie publica are de incasat de la clientul "X" o factura in valoare de 300 lei, reprezentand contravaloarea chiriei pentru o cladire. La sfarsitul exercitiului N, se constata ca gradul de recuperabilitate al creantei este 70%. in exercitiul N+l clientul "X" plateste 100 lei, restul fiind irecuperabil.

Reflectarea in contabilitate a provizioanelor pentru deprecierea creantelor se poate realiza prin doua metode: metoda reluarii provizioanelor si metoda anularii globale a provizioanelor.

Exemplul mentionat se va incadra in metoda reluarii provizioanelor:

31.12.N

1. Se inregistreaza creanta incerta:

Clienti incerti

Clienti

2. Se inregistreaza provizionul pentru deprecierea creantelor (300 lei 30%):

Cheltuieli operationale privind provizioanele

Provizioane pentru deprecierea creantelor

31.12.N+1

3. Se inregistreaza incasarea partiala a creantei incerte:

Disponibil din venituri proprii

Clienti incerti

4. Se Inregistreaza pierderea creantei 200 lei = 300 lei - 100 lei:

Pierderi din creante

Clienti incerti

5. Se inregistreaza anularea provizionului pentru deprecierea creantelor, ramas fara obiect:

Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti

Venituri din provizioane privind activitatea operationala





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1381
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved