Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


LUCRARILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



LUCRARILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

Obiectivul situatiilor financiare este de a oferi informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii (Cadrul general, paragraful 12). Pentru ca acest obiectiv sa poata fi indeplinit, este necesar ca informatiile care stau la baza intocmirii situatiilor financiare sa reflecte valori reale ale elementelor cuprinse in situatiile financiare. Exista cazuri in care datele inregistrate in contabilitate nu corespund, din diverse motive, situatiei reale. De aceea, redactarea situatiilor financiare este precedata de o serie de lucrari preliminare al caror scop este de a verifica datele inregistrate in conturi si de a elimina eventualele diferente existente intre valoarea reala a activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturilor sau cheltuielilor si valoarea lor contabila, cu conditia respectarii principiilor contabile general admise.



Lucrarile preliminare, denumite si lucrari de inchidere a exercitiului, pot fi structurate astfel:

þ      Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.

þ      Inventarierea generala a activelor si datoriilor.

þ      Contabilitatea operatiilor de regularizare la inventar.

þ      Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.

þ      Determinarea rezultatului exercitiului, distribuirea profitului sau finantarea pierderii.

þ      Stabilirea balantei finale a conturilor, la data inchiderii exercitiului financiar.

Dupa realizarea acestor lucrari, informatiile din contabilitate corespund realitatii, astfel incat se poate trece la redactarea propriu-zisa a situatiilor financiare.

Balanta conturilor inainte de inventariere cuprinde valoarea reflectata in contabilitate, la un moment dat, a tuturor elementelor de activ, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli. Pentru exemplificare, presupunem ca societatea ALFA S.A. prezinta urmatoarea balanta a conturilor inainte de inventariere:

S.C. ALFA S.A.   

Balanta de verificare

- lei -

Simbol cont

Denumire cont

Solduri initiale

Rulaje cumulate

Total sume

Solduri finale

D

C

D

C

D

C

D

C

Capital

Rezerve

Terenuri

Echipamente tehnologice

Amortizarea imobilizarilor corporale

Materii prime

Produse finite

Marfuri

Furnizori

Clienti

TVA deductibila

TVA colectata

TVA de plata

Cheltuieli in avans

Conturi curente la banci

Casa

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli privind marfurile

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din vanzarea produselor finite

Variatia stocurilor

Total

Balanta contine informatii aferente intregului exercitiu financiar, astfel: soldurile initiale la 1 ianuarie, preluate din exercitiul precedent; rulajele cumulate ale conturilor, pentru exercitiul curent, in perioada 01 ianuarie - 31 decembrie, inainte de inventariere; total sume ale exercitiului curent; soldurile finale inainte de inventariere.

Inventarierea reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste si se consemneaza situatia reala a activelor si datoriilor, pornind de la marimea faptica a acestora si prin evaluare la nivelul valorii actuale la data inventarierii. Marimea faptica a activelor si datoriilor se poate stabili prin observare directa (numarare, cantarire, masurare etc.) in cazul activelor corporale ca imobilizari, stocuri sau pe baza unor documente confirmate de terti, pentru bunurile necorporale, creante si datorii. Evaluarea se face la valoarea actuala la data inventarierii, estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului, starea si amplasamentul acestuia. Valoarea astfel determinata la data inventarierii pentru elementele de activ si datorii este denumita valoare de inventar.

Contabilitatea operatiilor de regularizare la inventar se refera la: plusurile sau minusurile constatate la inventar, diferentele de curs valutar, delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli etc.

Prin compararea valorilor de inventar cu valorile contabile ale diverselor elemente de active si datorii, se pot constata diferente in plus sau in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila.

Daca diferentele sunt de natura cantitativa (de exemplu, se poate constata lipsa unei anumite cantitati dintr-un stoc de marfuri sau existenta unui echipament tehnologic utilizat in activitatea de productie dar care nu figureaza in evidentele contabile), ele se recunosc in contabilitate astfel: plusurile se inregistreaza ca intrari, iar minusurile ca iesiri. In masura in care pentru minusurile cantitative se poate identifica persoana responsabila, ele se imputa.

Daca diferentele sunt de natura valorica, avand la origine variatia pretului de piata al elementului evaluat, ele se separa in plusuri si minusuri valorice la inventar; conform principiului prudentei, prezentat in capitolele anterioare, activele sunt mentinute in contabilitate la valoarea minima dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. De aceea, plusurile valorice constatate la inventar nu se inregistreaza. Minusurile valorice constatate la inventar pentru elementele de activ se inregistreaza, de obicei, ca provizioane pentru depreciere.   

Exemple

In urma operatiilor de inventariere, la S.C. ALFA S.A. s-au constatat si s-au inregistrat urmatoarele diferente:

û       un minus cantitativ de materii prime in valoare de 1.000 lei, datorat lipsei din gestiune a unei cantitati de 100 kg materie prima, pret unitar 10 lei.

Cheltuieli cu materiile prime

Materii prime

1.000 lei

û       un plus cantitativ de marfuri in valoare de 2.000 lei.

Marfuri

Cheltuieli privind marfurile

2.000 lei

û       o reducere de 3.000 lei a valorii de piata a unui teren: valoarea contabila a terenului este de 10.000 lei, iar la data inventarierii s-a stabilit pe baza pretului de piata o valoare de inventar de 7.000 lei.

Cheltuieli privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor

Ajustari pentru deprecierea terenurilor

3.000 lei

û       o crestere a valorii de piata a unui echipament tehnologic de 2.000 lei, astfel: echipamentul a fost achizitionat la pretul de 10.000 lei, valoarea amortizarii inregistrate pana in prezent este de 1.000 lei, iar valoarea de piata este de 11.000 lei. Conform principiului prudentei, acest plus de valoare nu se recunoaste in contabilitate.

Diferentele de curs valutar sunt diferente rezultate din raportarea aceluiasi numar de unitati ale unei valute in moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite. Diferentele de curs valutar aferente creantelor, datoriilor si disponibilitatilor pastrate in valuta apar deoarece la data recunoasterii in contabilitate, aceste elemente au fost evaluate la cursul valutar al zilei, iar la data intocmirii situatiilor financiare trebuie raportate la cursul de inchidere. In cazul in care diferentele sunt favorabile, ele trebuie recunoscute ca venituri, iar daca sunt nefavorabile, reprezinta cheltuieli financiare ale exercitiului.

Exemple

La data inventarierii, societatea ALFA are creante fata de clientii externi in valoare de 15.000 lei (5.000 USD x 3 lei/USD cursul valutar din ziua inregistrarii creantei) si datorii fata de furnizori externi in valoare de 6.200 lei (2.000 USD x 3,1 lei/USD cursul valutar din ziua inregistrarii datoriei). La data inventarierii, cursul valutar (de inchidere) este de 3,5 lei/USD.

û       in cazul creantelor se constata o diferenta de curs valutar de 5.000 USD x 0,5 lei/USD = 2.500 lei, favorabila. Ea este determinata de faptul ca, in bilant, creanta in valoare de 5.000 USD x 3 lei/USD (15.000 lei) trebuie prezentata la cursul de inchidere: 5.000 USD x 3,5 lei/USD (17.500 lei).

Clienti

Venituri din diferente de curs valutar

2.500 lei

û       in cazul datoriilor se constata o diferenta de curs valutar de 2.000 USD x 0,4 lei/USD = 800 lei, nefavorabila. Ea este determinata de faptul ca, in bilant, datoria in valoare de 2.000 USD x 3,1 lei/USD (6.200 lei) trebuie prezentata la cursul de inchidere: 2.000 USD x 3,5 lei/USD (7.000 lei).

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Furnizori

800 lei

In sfera operatiilor de separare sau delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor se cuprind: operatiile privind regularizarea cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans, operatii privind inregistrarea cheltuielilor si a veniturilor aferente exercitiului curent si pentru care nu s-au primit/intocmit documentele corespunzatoare (facturi neprimite/neintocmite).

Exemplu

In perioadele precedente, societatea ALFA a achitat chiria aferenta spatiului productiv in valoare de 10.000 lei, in avans. Aceasta suma a fost evidentiata, la data platii, ca o cheltuiala inregistrata in avans (A +), in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans si, concomitent, in creditul contului 531 Casa (A -).

Formula contabila la data platii a fost urmatoarea:

Cheltuieli inregistrate in avans

Casa

4.000 lei

La data inventarierii se stabileste ca suma de 1.500 lei reprezinta chiria aferenta exercitiului curent si suma de 2.500 lei este chiria aferenta exercitiilor viitoare. Chiria aferenta exercitiului curent, in valoare de 1.500 lei, este recunoscuta ca o cheltuiala cu chiriile.

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Cheltuieli inregistrate in avans

1.500 lei

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie la sfarsitul exercitiului pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare, ca de exemplu: litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor.

Exemplu

La data inventarierii se estimeaza ca valoarea cheltuielilor cu reparatiile in perioada de garantie aferente produselor vandute de societatea ALFA (electronice si electrocasnice) va fi de 600 lei. Valoarea cheltuielilor s-a estimat pe baza informatiilor disponibile referitoare la volumul vanzarilor efectuate in cursul exercitiului curent, calitatea produselor si valoarea cheltuielilor cu reparatiile in perioada de garantie care au fost suportate pentru produsele vandute in perioada precedenta.

Cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

600 lei

Balanta conturilor dupa inventariere se intocmeste dupa ce s-au inregistrat in contabilitate toate operatiile de regularizare la inventar. Ea reprezinta suportul informational pentru determinarea rezultatului exercitiului si pentru completarea situatiilor financiare.

In cazul societatii ALFA S.A., balanta conturilor dupa inventariere se prezinta astfel:

S.C. ALFA S.A.

Balanta de verificare

- lei -

Simbol cont

Denumire cont

Solduri initiale

Rulaje

Total sume

Solduri finale

D

C

D

C

D

C

D

C

Capital

Rezerve

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

Terenuri

Echipamente tehnologice

Amortizarea imobilizarilor corporale

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

Materii prime

Produse finite

Marfuri

Furnizori

Clienti

TVA deductibila

TVA colectata

TVA de plata

Cheltuieli in avans

Conturi curente la banci

Casa

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

Venituri din vanzarea produselor finite

Venituri din vanzarea marfurilor

Variatia stocurilor

Venituri din diferente de curs valutar

Total

Rezultatul exercitiului este un rezultat net (impozitat) care se determina pornind de la rezultatul contabil, calculat ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale ale exercitiului financiar, din care se scade impozitul pe profit. Pentru calculul impozitului pe profit se foloseste rezultatul impozabil sau fiscal, determinat pornind de la rezultatul contabil, conform prevederilor Codului fiscal. Daca rezultatul exercitiului este pozitiv (profit net), el poate fi repartizat astfel: pentru constituirea rezervelor, pentru acoperirea pierderilor din exercitiile precedente, pentru acordarea de dividende sau alte destinatii prevazute de lege. Profitul net pentru care nu s-a luat decizia de repartizare se reporteaza in exercitiul urmator. Daca rezultatul exercitiului este negativ (pierdere neta), se reporteaza in exercitiul urmator, urmand a fi acoperit din profiturile viitoare obtinute, din rezerve sau din capitalul social.

Pentru determinarea rezultatului exercitiului se realizeaza urmatoarele operatii:

û       Inchiderea conturilor de venituri.

Profit si pierdere

142.500 lei

Venituri din vanzarea produselor finite

100.000 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

10.000 lei

Variatia stocurilor

30.000 lei

Venituri din diferente de curs valutar

2.500 lei

û       Inchiderea conturilor de cheltuieli.

Profit si pierdere

41.900 lei

Cheltuieli cu materiile prime

33.000 lei

Cheltuieli privind marfurile

3.000 lei

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

1.500 lei

Cheltuieli din diferente de curs valutar

800 lei

Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

3.600 lei

û       Calculul rezultatului contabil.

Rezultatul contabil = Venituri totale - Cheltuieli totale

Rezultatul contabil = 142.500 lei - 41.900 lei = 100.600 lei

û       Calculul rezultatului impozabil sau fiscal. In exemplul prezentat, toate cheltuielile sunt deductibile fiscal si veniturile sunt impozabile, astfel incat ajustarile aplicate asupra rezultatului contabil pentru determinarea rezultatului fiscal sunt nule.

Rezultat fiscal = Rezultat contabil+ Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale

Rezultatul fiscal = 100.600 lei + 0 - 0 = 100.600 lei

û       Calculul impozitului pe profit.

Impozit pe profit = Cota de impozitare x Rezultatul fiscal

Impozit pe profit = 16% x 100.600 lei = 16.096 lei

û       Inregistrarea impozitului pe profit datorat.

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Impozit pe profit

16.096 lei

û       Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit.

Profit si pierdere

Cheltuieli cu impozitul pe profit

16.096 lei

û       Calculul rezultatului net al exercitiului.

Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul contabil (brut) - Impozitul pe profit

Rezultatul net al exercitiului = 100.600 lei = 16.096 lei = 84.504 lei

û       Repartizarea profitului net de 84.504 lei pe destinatiile stabilite de Adunarea generala a actionarilor: suma de 10.000 lei pentru majorarea rezervelor si suma de 20.000 lei pentru distribuirea catre actionari sub forma de dividende.

Repartizarea profitului

30.000 lei

Rezerve

10.000 lei

Dividende de plata

20.000 lei

Restul profitului net ramas nerepartizat, in suma de 54.504 lei, se va reporta in exercitiul viitor.

In cazul societatii ALFA S.A., balanta finala a conturilor, intocmita la data de 31 decembrie se prezinta astfel:

S.C. ALFA S.A.

Balanta de verificare

intocmita la data de 31.12.200N

- lei -

Simbol cont

Denumire cont

Solduri initiale

Rulaje

Total sume

Solduri finale

D

C

D

C

D

C

D

C

Capital

Rezerve

Profit si pierdere

Repartizarea profitului

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

Terenuri

Echipamente tehnologice

Amortizarea imobilizarilor corporale

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

Materii prime

Produse finite

Marfuri

Furnizori

Clienti

Impozit pe profit

TVA deductibila

TVA colectata

TVA de plata

Dividende de plata

Cheltuieli in avans

Conturi curente la banci

Casa

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Cheltuieli din diferente de curs valutar

Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din vanzarea produselor finite

Variatia stocurilor

Venituri din diferente de curs valutar

Total

Redactarea situatiilor financiare presupune utilizarea de informatii preluate, in principal, din balanta finala a conturilor si din situatiile financiare ale exercitiului precedent.

In Romania, pentru calculul impozitului pe profit se folosesc veniturile si cheltuielile cumulate, de la inceputul anului si pana la finele perioadei de referinta.

Cheltuielile nedeductibile sunt cele pe care autoritatea fiscala nu le recunoaste ca fiind reale, adica necesare pentru obtinerea veniturilor impozabile. In aceasta categorie intra cheltuieli nedeductibile partial sau nedeductibile total, printre care:

amenzi, penalitati datorate autoritatilor publice (100%);

cheltuieli cu stocurile degradate sau constatate minus la inventar, neimputabile, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare si TVA aferenta acestora;

cheltuielile cu diurna peste limita legala (de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit sau nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul pierderii)

cheltuielile de protocol peste limita legala ( cota de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit);

cheltuielile cu sponsorizarea care depasesc limita de 5% din profitul brut;

perisabilitatile peste limita legala;

cheltuielile cu provizioanele si ajustarile pentru depreciere peste limita legala (se admite deductibilitate fiscala doar pentru provizioane pentru reparatii in perioada de garantie si pentru ajustarile pentru deprecierea creantelor clienti - in cazul clientilor falimentari);

In categoria veniturilor neimpozabile amintim:

veniturile din dividende (pentru a se evita dubla impozitare)

veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere, daca la constituirea lor cheltuiala nu a fost deductibila;

5% din profitul brut utilizat pentru majorarea rezervei legale, pana cand aceasta atinge limita de 20% din capitalul social.

Prezentam in continuare un exemplu de calcul al impozitului pe profit in cazul in care exista diferente intre rezultatul contabil si cel fiscal/impozabil.

O societate comerciala a realizat venituri de 200.000 lei si cheltuieli de 120.000 lei in cursul anului 2005. Din totalul veniturilor, suma de 30.000 lei reprezinta dividende incasate de la o entitate afiliata, impozitate cu 16% la sursa. Din totalul cheltuielilor, relevante pentru calculul impozitului pe profit sunt:

cheltuieli de protocol 10.000 lei;

amenzi 2.000 lei;

cheltuieli cu ajustari pentru depreciere nedeductibile, conform legii 3.000 lei.

Rezultat contabil = 200.000 lei - 120.000 lei = 80.000 lei

Venituri neimpozabile:

30.000 lei (venituri din dividende)

Cheltuieli nedeductibile

2.000 lei (amenda)

3.000 lei (cheltuieli cu ajustari pentru depreciere, cf. legii)

8.800 lei (cheltuieli de protocol peste limita legala)

Partea deductibila a cheltuielilor de protocol: 2%[(200.000 - 30.000) - (120.000 - 10.000)] = 2% x 60.000 = 1.200 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile fiscal = 10.000 - 1.200 = 8.800 lei

Rezultat fiscal = Rezultat contabil + Cheltuieli nedeductibile - Deduceri fiscale =

= 80.000 + (2.000 + 3.000 + 8.800) - 30.000 = 63.800 lei

Impozit pe profit = 63.800 x 16% = 10.208 lei

Inregistrarea impozitului pe profit:

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Impozit pe profit

10.208 lei

Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

Profit si pierdere

Cheltuieli cu impozitul pe profit

10.208 lei



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1176
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved