Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Prezentare SC ALTUR Saltina

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



1. PREZENTARE S.C. ALTUR S.A SLATINA



1.1. SEDIUL SOCIETATII, SCOP SI OBIECTIVE

Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

Scopul societatii este de a realiza produsele si serviciile din anexa nr. l articolul 6 a Hotararii Guvernului de infiintare a societatii comerciale pe actiuni.

Societatea comerciala pe actiuni ALTUR este o unitate economica cu personalitate juridica si cont in .

Societatea comerciala are: plan propriu, incheind contracte directe cu beneficiarii; are cont la banca, beneficiaza de credite bancare; are relatii directe economice,. financiare §i juridice cu diverse regii autonome, societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente sau profesionale, din tara si strainatate. Utilizeaza formele de salarizare functie de competenta, realizarea atributiilor posturilor, rezolvarea problemelor in limita prescrisa si cu toata responsabilitatea. Exercita controlul asupra tuturor activitatilor pe care le desfasoara. Se organizeaza pe principiul rentabilitatii maxime fara restrictii sau indicatii de ordin organizatoric.

Societatea comerciala pe actiuni poate incheia contracte la intern si export pentru produsele care le realizeaza si serviciile pe care le presteaza; are preocupari intense pentru retehnologizari, reproiectarea produselor si proiectarea altora cu alti parametri.

1.2. CAPITATUL SOCIAL, ACTIUNI

Capitalul social este cel fixat pe baza bilantului prin preluarea activului si pasivului ca parte de administrare la infiintare.

Societate comerciala pe actiuni isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul din anexa l si potrivit regulamentului de organizare si functionare.

Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor, in conditiile si cu respectarea procedurii prevazuta de lege.

Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari confera acestora dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale.

Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la statut.

Drepturile si obligatiile legate de actiune, urmeaza actiuni le in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane.

Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul acesteia, iar actionarii raspund in limita valorii actiuni lor pe care le detin.

Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor. Un creditor al unui actionar poate formula pretentii asupra partii din profitul societatii ce i se va repartiza de catre adunarea generala a actionarilor sau a cotei parti cuvenite acesteia la lichidarea societatii, efectuata in conditiile prezentului statut.

In cazul pierderii uneia sau mai multor actiuni, proprietarul anunta public in presa. Dupa 6 luni va putea detine un „duplicat al actiunii'.

1.3. ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere a societatii ALTUR, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala..

Adunarea generala a actionarilor este de doua feluri : ordinara si extraordinara si are urmatoarele atributii principale:

a) aproba structura organizatorica a societatii si numarul posturi, precum si normativul de

constituire a compartimentelor functionale si de productie;

b) alege membrii Comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanti, le stabileste salarizarea, ii

descarca de activitate si ii revoca;

c) numeste directorul general si adjunctii acestuia, le stabileste indemnizatia, ii descarca de

activitate si ii revoca; directorul general si adjunctii acestuia pot fi numiti si dintre membrii Comisiei de-

cenzori;

d) stabileste competentele si raspunderile Consiliului consultativ, dupa caz, si Comisiei de

cenzori;

e) aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;

f) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii;

g) examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi dupa analizarea

raportului Comisiei de cenzori sau al gestiunii, dupa caz, aproba repartizarea beneficiilor intre actionari;

h) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale filiale si agentii;

i) hotaraste cu privire la marimea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului

de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si la cesiunea actiuni lor;

1.4. CONVOCAREA ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR

Adunarea generala a actionarilor se convoaca de directorul general al societatii pe baza imputernicirii date.

Adunarea generala ordinara are loc o data pe an, la doua luni de la incheierea (exercitiului economic financiar pentru examinarea bilantului si a contului de profit pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetul pe anul in curs.

Adunarile generale extraordinare se convoaca, la cererea actionarilor, reprezentand cel putin 1/3 din capitalul social, la cererea Comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10 % timp de 2 ani consecutiv cu exceptia primilor doi ani de la infiintarea societatii.

Adunarea generala va ii convocata directorul general sau Comisia de cenzori, ori de cate ori va fi nevoie, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.

Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga circulatie raspandite in localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu nominalizarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarilor.

Adunarea generala a actionarilor se intruneste la sediul societatii sau in alt loc, din aceeasi localitate.

Adunarea generala ordinara este constituita valabil si poate lua hotarari daca la prima convocare actionarii prezenti sau reprezentantii detin cel putin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare daca cel putin 1/2 din capitalul social.

Adunarea generala extraordinara este valabil constituita si poate lua hotarari daca la prima convocare actionarii prezenti sau reprezentanti detin cel putin 3/4 din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii care detin 1/2 din capitalul social. Adunarea generala a actionarilor este statutar constituita si ia hotarari cu votul unei treimi din capitalul social.

Adunarea generala a actionarilor este prezidata de unul din reprezentantii F.P.S. pana la privatizare, apoi de un reprezentant al actionarilor.

Adunarea generala alege un secretar care va intocmi procesul verbal al sedintei.

Procesul verbal se va scrie intr-un registru sigilat si parafat. Procesul verbal va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretar.

Hotararile adunarilor se iau prin vot deschis.

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii chiar pentru actionarii absenti sau nereprezentati.

1.5. GESTIUNEA SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A. COMISIA DE CENZORI A SC ALTUR S.A.

Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale:

- in cursul exercitiului financiar, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante casa si registrele de evidenta contabila si prezinta rapoarte de activitate;

- incheierea exercitiului financiar, controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si informatiilor asupra conturilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierderi, prezentand adunarii generale a actionarilor un raport scris, prin care se propune aprobarea sau modificarea bilantului si a contului de profit si pierderi;

la lichidarea societatii controleaza operatiile de lichidare;

prezinta adunarii generale a actionarilor punctul de vedere privind propunerile de reducere a

capitalului social sau de modificarea statutului si obiectului societatii;

Comisia de cenzori se intruneste la sediul societatii si la decizii in unanimitate. Daca nu se realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se inainteaza adunarii generale.

1.6. ACTIVITATEA SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A.

Amortizarea activelor.

La amortizarea activelor se vor avea in vedere urmatoarele:

amortizarea se stabileste prin aplicarea normelor de amortizare (Legea nr. 15/94) asupra valorii de achizitie a activelor si se include, dupa caz, in costul productiei, al prestarilor de serviciu sau in cheltuieli de circulatie si se utilizeaza pentru inlocuirea fondurilor fixe si alte motive ale societatii;

prin valoarea de achizitie a activelor se intelege suma cheltuielilor de cumparare si a altor cheltuieli efectuate pentru punerea in functiune a fiecaruia;

amortizarea se calculeaza de la data punerii in functiune a fondurilor fixe si cu acordul adunarii generate a actionarilor poate fi si variabila, functie de beneficii, dar nu mai mica decat norma fixata pe an, prin Legea nr. 15/94 si a normativelor la aceasta Lege;

cheltuielile efectuate cu intretinerea si repararea dotarii se trec pe cheltuieli de productie in

perioada realizata.

REVIZII GENERALE, REPARATII CAPITALE SI INVESTITI.

Lucrarile de revizii generate si reparati capitale se vor executa pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor. Fondurile necesare se asigura prin includerea cheltuielilor respective, dupa caz, in pretul de cost al productiei , al prestarilor de servicii, sau in cheltuielile de circulatie in anul in care au fost efectuate cheltuielile cu intretinerea curenta se trec pe costuri de productie si se realizeaza cand fondul fix impune interventia.

2. EVIDENTA CONTABILA SI BILANTUL CONTABIL

Societatea comerciala va tine evidenta contabila in lei si va intocmi anual bilantul si contul profit si pierderi, avand in vedere 'Normele metodologice' elaborate de Ministerul Finantelor si va li publicat in Monitorul Oficial.

3. CALCULUI SI REPARTIZAREA PROFITULUI

Profitul societatii comerciale ALTUR S.A. se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea generala a actionarilor. Profitul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual fondul de rezerva care va ii de cel mult 5 % din totalul profitului prezentat in bilantul anual (constituirea lui efectuandu-se pana se va atinge 25 % din capitalul social) precum si alte cote prevazute in reglementarile in vigoare.

Din profitul prevazut in bilant, se scade impozitul legal rezultand profitul, cuvenit actionarilor care se repartizeaza intre acestia proportional cu aportul la capitalul social.

Plata profitului cuvenit actionarilor se face de societate, sub forma de dividende, in conditiile legii in cel mult 2 luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a actionarilor.

In cazul inregistrarii de pierderi, partile se obliga sa analizeze cauzele si, dupa caz, sa ia masuri de recuperare. Suportarea pierderilor de catre actionari se va face proportional cu aportul la capital si in limita capitalului subscris.

4. ORIENTARI GENERALE ALE SC AL TUR S.A.

Structura de organizare si constituirea compartimentelor de munca se stabilesc de conducere si se aproba de Adunarea Generala a Actionarilor, potrivit principiilor generale de organizare, atunci cand prin lege nu se prevede altfel.

in structura de organizare la ALTUR S.A. se concretizeaza in mod distinct functiile cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila, informational-informatii si de resurse umane. Functiile le asigura realizarea obiectivelor unitatii si fiecare in parte constituie obiectul de activitate a cel putin unui compartiment specializat.

Structura de organizare a unitatii este rezultatul unor analize si studii complexe care au in vedere urmatoarele principii generale de organizare si conducere.

Principiul unitatii de comanda, raspundere si actiune, care presupune ca fiecare titular al unei functii de conducere sau de executie si fiecare subdiviziune organizatorica a unitatii sa fie subordonata nemijlocit unui singur Sef, prin care se primesc toate sarcinile, asumandu-si, in comun responsabilitatea realizarii lor;

Principiul competentei profesionale si manageriale care presupune valorificarea experientei si competentei specialistilor din diferite domenii ale activitatii unitatii si in scopul reducerii factorilor de risc in luarea deciziilor;

Principiul divizarii activitatii pe compartimente impune ca in raport cu natura si importanta functiunilor organizatiei, a volumului de munca pe care ii implica realizarea lor, precum si a personalului de care dispune, activitatea acesteia sa se structureze pe compartimente, sectii, ateliere-sectoare.

4.1.COMPARTIMENTELE DE MUNCA IN CADRUL SC ALTUR S.A.

Compartimentul reprezinta subdiviziunea organizatorica formata dintr-un numar de salariati

subordonati unei autoritati unice care realizeaza in mod permanent un ansamblu relativ omogen de

sarcini sau lucrari.

in fiecare compartiment trebuie sa existe o unitate si o linie clara a autoritatii, de la sef pana la fiecare subordonat in parte.

Structura organizatorica la SC ALTUR S.A. cuprinde trei tipuri de compartimente:

a. pentru realizarea activitatilor de baza;

b. auxiliare activitatilor de baza;

c. functionale;

Compartimentele activitatii de baza se pot constitui pe urmatoarele verigi organizatorice:

a. formatia de lucru;

b. atelierul;

c. sectia;

Formatia de lucru este veriga organizatorica de baza a activitatii de productie si este condusa de regula de maistru, in cazul unor procese de productie de complexitate deosebita formatiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Marimea formatiilor de lucru se stabileste in functie de natura si

specificul procesului de productie, precum si de diviziunea muncii corespunzatoare acestuia. Norma de

conducere la acest nivel de organizare este apreciata ca nationala daca la o functie de conducere revin inmedie 10 pana la 40 de executanti.

Atelierul de productie, montaj, service se constituie pentru desfasurarea unor activitati productive similare sau omogene si a caror realizare necesita o conducere unitara si volumul de munca a mai multor formatii de lucru.

Norma de conducere la acest nivel de organizare, recomandata de specialitati ca rationala, este de 3 pana la 5 formatii de lucru.

Atelierul se poate constitui, in functie de natura proceselor de productie, pe orizontala, respectiv pe fiecare schimb, cu acelasi numar de formatii de lucru coordonate de cate un Sef de atelier sau pe verticala, in cazul proceselor de productie desfasurate in foc continuu, Seful de atelier- coordonand formatiile de lucru organizate pe mai multe schimburi.

Atelierul poate functiona atat independent cat si in cadrul sectiilor de productie.

Sectia de productie, montaj, service sau pentru alte activitati productive se poate organiza pentru conducerea unitara a activitatilor legate intre ele din punct de vedere tehnologic. Sectia se poate constitui din ateliere, formatii de lucru sau mixt.

Sectia se poate organiza pe orizontala, respectiv pe fiecare schimb cu acelasi numar de ateliere sau formatii de lucru ori pe verticala, Seful sectiei in acest caz, coordonand atelierele sau formatiile organizate pe mai multe schimburi.

in ramurile cu procese tehnologice de aparatura din chimie, petrochimie, metalurgie, industrie alimentara, energie electrica si altele, activitatea de productie se poate organiza pe instalatii avand in vedere delimitarile tehnologice impuse de realizarea unui produs sau a unor faze legate din punct de vedere tehnologic. Seful de instalatie se asimileaza dupa caz, cu Seful de atelier sau Seful de sectie.

in cazul sectiilor constituite din ateliere norma de conducere apreciata ca rationala este daca Seful de sectie coordoneaza activitatea a 3 pana la 5 ateliere sau 6 pana la l O formatii.

Structura de organizare a unitatilor economice poate cuprinde, in functie de volumul, complexitatea, importanta si specificul activitatii, urmatoarele tipuri de compartimente functionale:

Biroul este compartimentul functional care se poate constitui daca pentru indeplinirea unor lucrari sau activitati omogene este necesara o delimitare organizatorica distincta.

Serviciul este un compartiment functional care se poate organiza pentru indeplinirea unor activitati importante sau complementare ce necesita conducere unitara.

Directia cuprinde, de regula, mai multe servicii si birouri care indeplinesc activitati complementare, in functie de natura si importanta activitatilor se pot constitui directii care nu au in componenta lor birouri si servicii.

4.2. PROIECTAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A.

Societatea comerciala iti desfasoara activitatea conform legii 15/1990 si a legii 31/1990 cu privire la organizarea si conducerea societatilor, avand atributii multiple pentru realizarea produselor solicitate de piata, fiabile, rentabile si anume:

studiaza piata, problemele de marketing, management si design;

utilizeaza eficient resursele societatii legate de materii prime si materiale; dotare; forta de munca;

resursele financiare si informationale; de cercetare si valorificare a tuturor rezervelor existente; aplicarea managementului modern; a ergonomiei muncii si psihosociologici salariatilor;

elaboreaza cu forte proprii sau prin colaborare studii si programe de proiectare privind

dezvoltarea in perspectiva a societatii si a produselor sale;

elaboreaza programe speciale pentru valorificarea superioara a resurselor, utilizarea rationala a capacitatilor de productie, marirea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de productie si de circulatie;

elaboreaza studii, documentatii si proiecte pentru retehnologizare, realizarea de produse noi si modernizarea celor existente, dezvoltarea si modernizarea utilajelor si instalatiilor, reutilari si introducerea unor metode si procedee tehnologice noi;

incheie contracte pentru obiectivele de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de

introducere a progresului tehnic;

elaboreaza documentatia de pregatire a fabricatiei; elaboreaza norme de consum pentru materii prime, materiale, combustibil, energie, precum si norme de consum de manopera; elaboreaza norme

tehnice, prospecte si instructiuni de folosire pentru produsele realizate, in conditii de siguranta si cu

mentenanta minima;

elaboreaza documentatii - prin colaborare sau cu forte proprii pentru dezvoltare capacitati -

reorganizare fluxuri si celelalte activitati specifice ce pot aduce rentabilitate maxima a societatii;

urmareste realizarea investitiilor;

asigura organizarea pe baze rentabile a tuturor activitatilor: de conducere, de productie, de

administratie, prin aplicarea de structuri flexibile, rationalizarea sistemului informational, perfectionarea continua a tuturor activitatilor, lucrarilor si operatiilor din sectiile societatii;

asigura reali/arca productiei conform programelor, coroborate cu cerintele pietei, de termenele contractuale si sursele materiale;

stabileste masuri pentru realizarea de produse fiabile; cu cheltuieli minime prin lucrari de mica mecanizare, optimizari, perfectionari ale personalului, intretinere si reparatii de buna calitate; exploatarea rationala a dotarii;

asigura alimentarea cu combustibili, energie electrica, energie termica, apa si alte utilitati pentru necesitatile societatii; la masuri pentru folosirea rationala a instalatiilor termoenergetice, modernizareaproceselor tehnologice la instalatiile mari consumatoare de combustibili si energie; asigura aplicarea masurilor- pentru reducerea continua a consumurilor- energetice si pentru economisirea combustibililor si energiei;

asigura aplicarea normelor de protectie si igiena a muncii in vederea prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, aplicarea normelor de prevenire si stingerea incendiilor; asigura aplicarea masurilor pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator;

elaboreaza si fiind am enteaza, corespunzator productiei contractate, programul de aprovizionare tehnico-materiala, care cuprinde necesarul din tara si import cat si termenele de livrare, cu respectarea normelor si normativelor de consum si de stoc;

participa la prospectarea pietei interne si externe; asigura reclama si prezentarea produselor;participa la expozitii, demonstratii practice si targuri in tara si strainatate; elaboreaza ,si difuzeazacataloage comerciale;

organizeaza urmarirea si exploatarea instalatiilor- si a produselor livrate, precum si activitatea de „service' potrivit clauzelor contractuale;

rezolva rapid sesizarile cu privire la calitate, ambalaje, termene de livrare sau alte conditii prevazute in contractele economice;

realizeaza reparatiile functie de starea tehnica a utilajelor; asigura pastrarea si conservarea in bune conditii a materiilor- prime, pieselor de schimb si materialelor de protectie;

coopereaza - dupa caz - cu firme straine pentru realizarea si vanzarea produselor sale;

urmareste permanent cresterea eficientei financiar-valutara a operatiilor de comert exterior;

elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli pe societate si-1 imparte pe sectii, ateliere, etc., asigurand echilibrul financiar;

elaboreaza propuneri pentru planul de credite si planul de casa a sporirii acumularii banesti si accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;

asigura crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor- de productie si de circulatie, desfasurarea normala a activitatii economice, constituirea fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare, precum si mentinerea echilibrului intre venituri si cheltuieli;

face periodic inventarierea bunurilor- aflate in patrimoniul societatii ALTUR S.A. si in cazul lipsurilor de valori materiale constatate se imputa celor- vinovati;

organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, incadrarea in munca si promovarea personalului, conform cerintelor stabilite pentru fiecare loc de munca; asigura evidenta salariatilor; la masuri pentru aplicarea unor criterii obiective de aprecieri pe baza competentei;

organizeaza perfectionarea pregatirii personalului prin instruire, specializare, cursuri la societate sau in afara acesteia;

asigura conditii bune pentru derularea programului de lucru prin organizare de cantine, grupuri sociale, asistenta medicala, etc.;

stabileste periodic obiectivele sistemului informatic si aproba programul de activitate privind modul de realizare ah acestuia;

selectioneaza si incadreaza personalul cu calificarea necesara pentru exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor, utilajelor si masinilor cat si organizarea formelor de perfectionare a pregatirii profesionale, precum si a verificarii periodice a cunostintelor si aptitudinilor acestuia;

asigura personalul muncitor- cu echipament de protectie si de lucru specific locurilor de munca, in vederea prevenirii accidentelor, exploziilor si incendiilor.

5. Istoric si activitate

S.C. ALTUR S.A. a fost constituita in 1991 ca societate comerciala pe actiuni, in conformitate cu prevederile Legii 15/1991, prin preluarea activului si pasivului fostei Intreprinderi de Piese Turnate din Aluminiu si Pistoane Auto Slatina( I.P.T.A.P.A ).

Obiectul de activitate, asa cum reiese din prevederilor statutelor si completarilor ulterioare ale acestora, consta in:

proiectarea, producerea si comercializarea de pistoane auto;

proiectarea, producerea si comercializarea de piese turnate din aluminiu;

proiectarea, producerea si comercializarea pieselor turnate din bachelita, mase plastice si fonta;

proiectarea, producerea si comercializarea pieselor de schimb;

comercializarea altor produse si componente auto;

comercializarea produselor prin standuri si piete, comercializarea se face la pretul cu amanuntul si cu ridicata prin magazine proprii ale altor agenti economici, precum si ambulant , in targuri, piete, bazare;

diverse prestari, servicii si asistenta tehnica;

repararea si intretinerea autovehiculelor;

producerea si desfacerea en-gross si en-detail de materii prime, materiale, produse, marfuri obtinute in sistem barter sau indigene;

servicii,prelucrari mecanice, reparatii masini-unelte, utilaje, SDV-uri, tamplarie din lemn, tratamente termice, reparatii aparatura, transport marfuri in trafic intern si international;

reciclarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice;

efectuarea de operatiuni de comert exterior, import-export cu produse diverse;

engeneering;

colaborarea directa cu cu banci de comert exterior;

efectuarea operatiilor valutare;

activitati cu caracter social in favoarea salariatilor.

Pentru industria constructoarea de mijloace rutiere din Romania S.C. ALTUR S.A. este deja considerata si recunoscuta ca producatorul etalon de pistoane auto, seturi motor si piese turnate din aliaje din aluminiu.

Predomina piesele de tipul: carcasa pentru cutii de viteza si ambreaje, pompe de apa, pompe de ulei, pompe de benzina, pompe de frana, pistoane cu diametrul cuprins intre 40mm-200mm si cu lungime de maxim 270mm, carcase si capace de motoare electrice, seturi motor asamblate.

Pistoanele auto fabricate la S.C. ALTUR S.A. sunt destinate sa echipeze motoarele autovehiculelor pe benzina si diesel(ale autoturismelor DACIA, ARO, autocamioanele ROMAN, autobuzele ROCAR, tractoarele de tip UNIVERSAL).

S.C. ALTUR S.A. produce incepand din 1995 seturi motor asamblate (cu elemente omologate: pistoane, cilindri motor, segmenti ti bolturi ) pentru: autoturisme DACIA 1300 si DACIA 1400, autoturisme ARO L27 si ARO D127 , autocamioane ROMAN 135 cp si ROMAN 154 cp(tip SAVIEM); autocamioane ROMAN 215 cp si ROMAN 256 cp(tip MAN); autobuze ROCAR; tractoare U445 si U650.

Avand o bogata experienta in producerea pistoanelor si a pieselor turnate din aluminiu, societatea a continuat sa se dezvolte, sa-si dezvolte, sa-si imbunatateasca calitatea produselor sale pe baza introducerii proiectarii asistate pe calculator, a prelucrarii pistoanelor pe masini cu comanda numerica, a controlului intermediar si folosirii celor mai noi tehnologii in domeniu. Ca o consecinta a intregii activitati a fost implementarea unui sistem de calitatea in conformitate cu ISO 9001, fiind certificata de Societatea Romana de Asigurare a Calitatii (SRAC) de firma germana DAS, devenind membra a IQNET.

Principalii beneficiari sunt:

pe piata interna:

  1. DACIA – RENAULT – PITESTI;
  2. AUTOMOBILE – CRAIOVA;
  3. ARO SA - CAMPULUNG ;
  4. HIDRO-MECANICA S.A., ROMAN S.A. , TRACTORUL S.A. , si ROMARD S.A. – Brasov;
  5. APROMAT S.A. si SPIT BUCOVINA S.A. – Suceava;
  6. AEROMEC – Topoloveni;
  7. ELECTROMOTOR – Timisoara;
  8. PULSOR S.A. – Scornicesti;
  9. AEROTECH S.A. – Bucuresti si altele.

pe piata externa:

TRW AUTOMOTIVE, CHASSIS SYSTEM, LUCAS AUTOMOTIVE GMBH – Germania;

TRW AUTOMOTIVE, LUCAS GIRLING Ltd. – Marea Britanie;

ARCUS STNAL GMBH – Germania;

RUBITECH BV – Olanda;

PAGAZ SL – Spania.

Furnizorul principal de materie prima, aliaje din aluminiu sub forma de lingouri este S.C. ALRO. S.A. Slatina.

6. BAZELE ORGANIZARII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA S.C. ALTUR S.A.

Contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza, de regula, in compartimente distincte conduse de catre cotabilul sef, directorul financiar-contabil sau o alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Organizarea si conducerea contabilitatii generale sau financiare este influentata de o serie de factori, cum sunt:

  • forma de proprietate care influenteaza operatiile ce trebuie reflectate in contabilitate in principal privind constituirea capitalului si organizarea profitului;
  • forma juridica de constituire a societatii comerciale, influenteaza organizarea contabilitatii in probleme legate de limitele raspunderii societatii si actionarilorfata de terti, raporturile societatii cu actionarii si asociatii etc. ;
  • marimea si profitul unitatilor patrimoniale influenteaza in alegerea formei de organizare , sistenului de documentatie si circuitul acestora in vehicularea informatiilor ce trebuie sa furnizeze contabilitatea, precum si alegerea si utilizarea uneia din cele doua variante de organizarea a sistemului contabil de baza sau simplificata.

6.1. ORGANIZAREA CONTABILITATII LA S.C. ALTUR S.A.

La S.C. ALTUR S.A. Slatina desfasurarea activitatii financiar-contabile este asigurata de Directorul Economic care are in subordine Biroul Contabilitate, Biroul Financiar si Biroul Plan , Analiza Economica si Preturi.

Contabilitatea financiara are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor generate, in functie de natura activitatilor(exploatare, financiara, extraordinara) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materia prima, materiale, servicii, amortizare)

Contabilitatea de gestiune urmareste contabilizarea cheltuielilor pe feluri de produse, lucrari si servicii si este organizata la S.C. ALTUR S.A. Slatina la sectiile de productie.

In exercitarea atributiilor ce-i revin, Biroul Contabilitate intra in relatii cu colaboratorii externi, asa cum rezulta din diagrama de relatii.

6.2. BAZELE ORGANIZARII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA S.C.ALTUR S.A.

Biroul Financiar este astfel organizat incat sa evidentieze:

drepturile banesti ale personalului, retinerile din acestea in favoarea diversilor creditori;

calculul contributiilor datorate de unitate la asigurarile sociale, somaj, asigurari de sanatate, fond de risc si accident;

urmarirea platii la scadenta a contributiilor datorate de personal si de unitate;

incasarile si platile prin conturile de la banci si prin casieria unitatii;

vanzarile cu plata in rate;

situatia clientilor pentru produsele expediate, lucrari executate, servicii prestate;

debitorii si creditorii unitatii;

obligatiile fata de bugetul statului si bugetul local si plata acestora.

Relatiile Biroului Financiar cu colaboratorii externi sunt reflectatea in urmatoarea diagrama de relatii:

Cotrolul financiar preventiv este exercitat de Directorul Economic, seful biroului financiar, care verifica respectarea normelor legale privind integritatea modului de pastrare si utilizare a mijloacelor materiale si banesti existente in patrimoniu.

Acest control se efectueaza atat pentru a preveni, cat si pentru a descoperi eventuale pagube si a propune masurile de recuperare corespunzatoare.

Lucrarile de planificare financiara, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, fundamentarea preturilor, se efectueaza de catre Biroul Plan, Analiza Economica, Preturi sub coordonarea Directorului Economic.

In organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor S.C. ALTUR S.A. Slatina ia in considerare:

principiul independentei exercitiului;

principiul prudentei;

principiul necompensarii.

6.3. SITUATIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1) Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichiditatii curente = Active Curente

Datorii Curente

Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente – Stocuri

Datorii curente

2) Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat X 100

Capital Propriu

Nu este cazul, intreprinderea nu are credite peste un an.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

= Profit inaintea plati dobanzii si impozitului pe profit

Cheltuieli cu dobanda

3) Indicatorii de activitate:

Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor

Stocul mediu

Viteza de rotatie a debitelor clienti = Sold mediu clienti     X 365

Cifra de afaceri



Viteza de rotatie a creditelor – furnizori = Sold mediu furnizori X365

Achizitii de bunuri

Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri

Active imobilizate

Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri

Total active

4) Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat =

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit X 100

Capitalul angajat

Marja bruta din vanzare = Profitul brut din vanzare X 100

Cifra de afaceri

6.4. Reflectarea in bilant a mijloacelor fixe

Amortizarea este calculata prin aplicarea metodei lineare in functie de durata normala de viata stabilita conform legislatiei in vigoare(Legea nr. 15/1994 si HG 964/1998).

In anul 2001, spre exemplu, societatea a achizitionat mijloace fixe in suma de 6.612.787 mii lei, a construit in regie proprie echipamente tehnologice in suma de 3.230.158 mii lei si a inregistrat iesiri de mijloace fixe cu o valoare contabila de 101.777 mii lei cu o amortizare cumulata aferenta de 75.256 mii lei.

Imobilizarile in curs de executie in suma de 17.302.799 mii lei sunt prezentate la cost istoric si nu sunt supuse amortizarii decat incepand cu momentul punerii in functiune.

6.5. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Stocurile in contabilitatea financiara a intreprinderii sunt clasificate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza ciclului de exploatare si locul creare a gestiunilor:

a)          materiile prime, care participa direct la fabricarea gasindu-le in competenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;

b)         materialele sau furnituri cuprind materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

c)          produsele sub forma semifabricatelor, produsele finite(produsele care au parcurs intregulproces de fabricatie) si produsele reziduale(rebuturi, material auxiliar, material recuperabil si deseuri);

d)         animalele care nu au indeplinit condisiile pentru a fi trecu la imobilizari,animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

e)          productia in curs de fabricatie reprezinta produse care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, precum si lucrari si servicii in curs de executie sau neterminate;

f)          marfurile, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara sau obtine in vederea vanzarii;

g)         ambalaje(cu excepti ambalajelor de natura obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe) de transport refolosite care insotesc bunuri in procesul circulatiei lor(recuperabile, facturate, consemnate distinct care circula prin restituire sau sunt incluse in pretul marfii si care se pot valorifica sau nu dupa utilizare).

In contabilitatea din tara noastra in sfera stocurilor se includ si materialele de natura obiectelor de inventar si barcamente.

Obiectele de inventar sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita pevazuta de lege pentru a putea fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an, precum si bunurile asimilate acestora: echipament de protectie, echipament de lucru, imbracaminte speciala, scule, instrumentele de lucru, imbracaminte speciala, scule,dispozitive si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele, matrite si alte obiecte asimilate.

6.6. Evaluarea stocurilor

Evaluarea la intrare

La intrare stocurile sunt evaluate la cost istoric identificat dupa caz in:

a)      ce cuprinde pret de cumparare, inclusiv taxe de import si alte taxe nerecuperabile, costuri de transport si manipulare si alte costuri accesori de achizitie imputabile direct cu exceptie rabaturi, risturne, remize primite de la furnizori;

b)      cost de productie ce include:

cost de achizitie materii prime si al materialelor consumate direct pentru productia unui anumit stoc + costuri de prelucrare alcatuite din:

salarii directe si asimilate (contributia unitatii la asigurari si protectie sociala);

alte costuri directe de prelucrare(consum de energie electrica,tehnologica).

costuri indirecte alocate si imputate rational.

Unele elemente de costuri pot fi retinute in formula costului stocurilor ca altrnative in raport cu tratament de baza:

diferentele nefavorabile de curs valutar care au rezultat dintr-o depreciere monetara accentuata pentru care nu exista un mijloc practic de acoperire si care implica datorii ce nu pot fi decontate. Aceste diferente trebuie sa rezulte dintr-o achizitie recenta a stocurilor;

costurile indatorarii si anume costurile cu dobanda si alte cheltuieli bancare recunoscute ca aferente stocurilor cu ciclu lung de fabricatie care au fost finantate din credite.

Evaluarea stocurilor la iesire:

- costul stocurilor la iesire este determinat prin metoda FIFO(primul intrat primul iesit), LIFO(ultimul intrat primul iesit) sau CMP(costul mediu ponderat);

Evaluarea stocurilor la bilant:

nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce poate fi obtinuta prin utilizare sau vanzare(valoarea realizabila neta);

in acest sens apare in bilant valoarea realizabila neta = valoare intrare – provizion

6.6.1. Metode de masurare a costurilor

Se pot folosi doua metode pentru masurarea costurilor:

a)      metoda cost standard;

b)      metoda pret cu amanuntul.

Metoda costului standard:

costul este estimat in functie de materialele si consumabilele apreciate ca normale, de manopera pestabilita si in conditii normale ale eficientei si capacitatii de productie;

reprezinta un cost antecalculat in raport de datele din luna precedenta;

diferenta dintre costul prestabilit si costul efectiv de achizitie se inregistreaza distinct in contabilitate;

repartizarea asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor a diferentelor de pret la marfuri se face dupa formula:

Coeficient Sold initial al + Diferentele de pret aferente intrarilor din cursul

de = diferentelor de pret perioadei de gestiune,cumulate de la inceputul anului

repartizare Soldul initial al + Valoarea intrarilor din cursul perioadei de gestiune,

stocurilor la pret de la pret de inregistrare cumulata de la inceputul anului

inregistrate

- diferentele de pret stabilite la receptia de stocuri se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor efective.

Metoda pretului cu amanuntul

costul stocurilor vandute = pret de vanzare stocuri – valoarea marjei brute;

in cadrul intreprinderilor de comercializare o asemenea metoda este folosita pentru determinarea pretului de vanzare cu amanuntul:

Pret de vanzare = cost de achizitie sau de productie + adaos comercial(marja comerciala) + TVA

cu amanuntul

Orice diferenta intre costul istoric si cel standard nu formeaza obiectul includerii in costul bunului ci in cel al costului perioadei. Deci diferentele de pret constatate la intrare trebuie inregistrate direct in „ conturi de cheltuieli”.

Evaluarea ulterioara a stocurilor

daca valoarea realizabila neta este mai mica dacat costul da achizitir(sau de productie) atunci valoarea realizabila neta ce apare in bilant = valoarea activului – provizion;

provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului cu ocazia inventarului general al patrimoniului;

in cazul in care provizionul ramane fara obiect trebuie reluat la venituri;

daca intreprinderea intentioneaza sa:

a)      utilizeze activul in procesul de productie se compara valoarea de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila;

b)      nu utilizeze activul pentru productie atunci se compara valoarea realizabila neta cu valoarea contabila in conformitate cu IAS 36.

6.6.2.Stocuri

Acestea cuprind totalitatea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar etc. , necesare societatii pentru desfasurarea activitatii, productia in curs de executie si produsele finite.

Exemplu:

-La 31.12.2001, S.C. ALTUR S.A. Slatina dispunea de urmatoarele stocuri:

- mii lei -

Elemente de stocuri

Valoarea la

Ajustari

(deprecieri)

Valoare dupa

ajustari

Materii prime

Materiale consumabile

Obiecte de inventar

Productia in curs de

executie

Produse finite

Marfuri

Ambalaje

Stocuri la terti

Avansuri pentru

cumparari de stocuri

TOTAL STOCURI

Valoarea ajustata a stocurilor este cu 67,73% mai mare la 31.12.2001 fata de 31.12.2000, cresteri insemnate inregistrand productia in curs de executie(+74,6%) si la produse finite(113%), cu mult superioare inflatiei anului 2001(30,3%).

Stocurile de materiale sunt evaluate de societate la nivelul costului istoric. Stocurile de produse finite sunt evaluate si reflectate in situatiile financiare la nivelul costului de productie, care cuprinde costurile aferente achizitiei si prelucrarii materiilor prime si alte costuri suportate pentru aducerea acestora la forma si la locul de depozitare.

Stocurile sunt reflectate in bilant la nivelul valorii contabile, mai putin deprecierea constatata la finele anului.

La iesire stocurile au fost evaluate folosind metoda FIFO pentru materii prime, materiale consumabile si marfuri depozitate, iar la descarcarea gestiunii de marfuri se utilizeaza coeficientul de repartizare.

6.7.Creante

Exemplu:

- mii lei -

Creante

Valoare la

Ajustari

(deprecieri)

Valoare dupa

ajustari

Total, din care:

1.Creante comerciale:

-Clienti

Creante legate de

personal

2.Creante cu statul si

Institutiile publice:

-Impozit / profit

-TVA de recuperat

-Debitori diversi

Din analiza creantelor existente societatea a concluzionat ca exista in sold la 31.12.2001 creante incerte in valoare de 342.821 mii lei.

In structura creantelor ponderea o detin clientii, respectiv 81,63%, in cadrul carora se disting:

  • Clienti interni 15.745.425 mii lei;
  • Clienti externi 11.935.611 mii lei.

6.8.Datorii

Exemplu:

- mii lei -

Datorii

Sold la 31.12.2001

Termen de exigibilitate

Sub 1 an

Peste 1 an

TOTAL, din care:

Sume datorate institutiilor

de credit

Dobanzile la creditele

bancare

Avansuri incasate in contul

comenzilor

Datorii comerciale(furnizori)

Datorii cu personalul si

asigurarile sociale

Alte datorii cu personalul si

asigurarile sociale

Datorii fata de stat si

institutii publice

Creditori diversi

In structura datoriilor ponderea o detin datoriile comerciale respectiv 55,26% si datoriile catre institutiile de credit care detin 28,55%. In cursul anului 2001, S.C. ALTUR S.A Slatina a incheiat cu Banca Comerciala Romana, Sucursala Slatina, contract de credit pe capital de lucru pe termen scurt, pentru suma de 20.000.000 mii lei cu o dobanda de 40% pe an, revizuibila in functie de costul resurselor si serviciul unic al datoriei.

Creditul si dobanzile sunt garantete dupa cum urmeaza:

Ipoteca de rangul intai asupra halei de constructii si instalatii TP, TPS si teren aferent, admisa in garantie la valoarea de 12.800.000 mii lei;

Gaj fara deposedare asupra utilajelor din halele TP si TPS ;

Gaj general asupra intregului patrimoniu prezent si viitor;

Cesionarea obligatorie in favoarea bancii a cash-flow – ului societatii care se va derula prin conturile deschise la BCR.

Termenul scadent este la 15.04.2002.

Datoriile catre personal si asigurarile sociale sunt datorii curente, S.C. ALTUR S.A nu inregistraza datorii restante catre stat si alte institutii publice, inregistrand in schimb plati restante catre furnizori in suma de 8.744.335 mii lei.

6.9. Investitii financiare pe termen scurt

In cadrul investitiilor financiare pe termen scurt societatea detine un numar de 580.165 actiuni SIF OLTENIA S.A. aceste actiuni sunt inregistrate la cost istoric. Acest post nu a suferit nici o modificare la finele anului 2001, determinat de faptul ca la acea data actiunile erau cotate la o valoare mai mare decat cea de achizitie.

6.10. Conturi de trezorerie

Operatiunile de trezorerie vizeaza disponibilitatile in conturile bancare si in casieria unitatii, in lei si in valuta cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a legislatiei in vigoare.

Disponibilitatile banesti sunt evidentiate si contabilizate pe fiecare tip de devize. Evidenta disponibilitatilorin valuta se face atat in lei cat si in valuta respectiva.

Disponibilitatile banesti ale societatii la 31.12.2001 sunt:

Conturi la banci in lei ----- ----- ----- ----- ------ 1.814.065 mii lei

Conturi la banci in devize ----- ----- ----------- 1.158.213 mii lei

Alte valori ----- ----- ----- ----- ------ 4.529 mii lei

Avansuri de trezorerie ----- ----- ----- ----- ------ 255.137 mii lei

Situatia disponibilitatilor banesti pe banci si pe devize in care societatea a realizat tranzactii se prezinta astfel:

Nr. Crt.

Banca

Rol

Eur

USD

GBP

FRF

Trezorerie

BCR

ABM-AMRO

BANK

Disponibilitatile in valuta sunt reflectate in situatiile financiare la cursurile pietei valutare comunicate de BNR la 31.12.2001, si anume:

Curs in lei

1 Euro

EUR

1 USD

USD

1 Lira sterlina

GBP

Soldurile din evidenta contabila,corespund cu soldurile din extrasele de cont la finele anului.

Corespunzator liniei de credit deschise la BCR Slatina, societatea datoreaza la finele anului dobanzi bancare in suma de 307.839 mii lei, iar in cursul anului a inregistrat pe costuri dobanzi bancare in suma de 5.380.832 mii lei.

6.11.Proiecte de investitii (exemple de propuneri)

S.C.

ALTUR

S.A.



INVESTITII

COD AQ-PM-09

REVIZIA 0

DESCRIERE PROCES SI RESPONSABILITATI SPECIFICE

Intrari

Activitati

Responsa-

bilitatea

Iesiri

OBS

De la cine

Ce

Ce

Cui

Sef

Compartim.

Directii

Serv: MEAI

Serv: MEAI

Furnizori

Serv: MEAI

Serv:MEAI

Comisia de

Receptie

Referate de

Necesitate

Programe

de Crestere

economica

Program de

PM si PSI

Planificare

Investitii

AQ-MEAI-

AQ-PM-09-

-F1

Propuneri

Plan

AQ-MEAI-19-

AQ-PM-09-01-

-F8

Plan

Investitii

AQ-MEAI-19-

Oferta

Aviz

Furnizor


Contract

Text Box: DERULARE CONTRACTAprobat

Clauze

Documente

Text Box: RECEPTIAde insotire

Text Box: CONTRACTAREText Box: ANALIZA OFERTELOR

INTOCMIREA CERERILOR DE OFERTA

 

STABILIREA PLANULUI

 

AUTOUTILITARI,

MODERNIZARI

AQ-PM-09-01

 
Text Box: DAText Box: NECESITA
ACHIZITI
NOI
Text Box: ANALIZA CERINTELORText Box: START

Director

Economic

Sef serviciu

MEAI

Sef sectii

Responsabil

MEAI

Responsabil

MEAI

CTE

Responsabil

MEAI

Responsabil

MEAI

Comisia de

Receptie

Propuneri Plan

AQ-MEAI-19-

Lista solicitari

Plan de

Investitii

AQ-MEAI-19-

AQ-PM-09-F6

Cerere de oferta

Aviz furnizor

Contract

Solicitari de

Plata

Nota de intrare-

Receptie

AQ-PS-09-01

Serv: MEAI

AQ-PM-09-01-

-F8

Serv: MEAI

Furnizori

Serv: MEAI

Serv: MEAI

Serviciu

Contabilitate

Serv: MEAI

Magazie


Intrari

Activitati

Responsa-

bilitatea

Iesiri

OBS

De la cine

Ce

Ce

Cui

Serv: MEAI

Serv: MEAI

SIR, SMRA

Serv: MEAI

Serv: MEAI

Serv: MEAI

Serv: MEAI

Cartea

Tehnica a

Masinii

Plan

Amplasare

AQ-PA-01-F9

Deviz de

Lucrari

AQ-MEAI-03

PIF    UTILAJ

AQ-MEAI-20

Proces

Verbal PIF

AQ-MEAI-203

AQ-PM-09-F2

Cartea

Tehnica a

Utilajului

Plan

AQ-MEAI-190

AQ-PA-09-01-

-F8

Text Box: ATRIBUIRE NUMAR DE  INVENTARText Box: PUNERE IN FUNCTIUNE SI PROBAText Box: INSTALARE 
UTILAJ
Text Box: ANALIZA LOCULUI
DE AMPLASARE

DEPOZITARE

AQ-PV-07

 

Responsabil

MEAI, Sefi

Sectii

Productie,

Sefi sectii

SIR, SMRA

Responsabil

MEAI, SIR,

SMRA

Responsabil

MEAI

Proiectant

MEAI

Serv: PM

Responsabil

MEAI

Plan amplasare

Deviz de lucrari

AQ-MEAI-00-

-08

AQ-PA-01-F9

Raport de probe

Si incercari

AQ-MEAI-13-

-01

Proces verbal

PIF

AQ-MEAI-20-

Buletin de

Verificare

AQ-MEAI-13-

Numar de

Inventar

Instructiuni de

Exploatare si

Intrtinere

AQ-MEAI-00-

Instructiuni PM

AQ-MEAI-00-

AQ-PA-01-F53

Raport

AQ-MEAI-19-

AQ-PM-09-04-

-F7

Serv:MEAI

Serv.:MEAI

Serv: MEAI

AQ-PM-09-F7

AQ-PM-09-F8

Serv:MEAI

AQ-PM-09-F9

Sectii de

Productie

Compartimente

Functionale

Director

Executiv

Exemplu 2:

Plan de investitii sectia TS:

1.Investitii

Valoarea totala a investitiilor prevazute pentru anul 2003 pentru realizarea dezvoltarii sectiei TS, este de aproximativ 9.500.000 mii lei, iar pentru anul 2004 de aproximativ 13.000.000 lei.

Nr.

Crt.

Tip utilaj

Bucati

Valoare estimata

- mii lei -

Masini de turnat

Cuptoare de mentinere

Masini de frezat-demaselotat

Cuptoare de tratament

Diametru electronic

Instalati de sablat cu zapada carbonica

Costuri reamplasare flux-tehnologic

Inlocuirea echipamentelor hidraulice

Si electrice actuale ale masinilor de turnat

Instalatie de degazare cu azot-clor/

Argon-clor

2004(trimestru I)

Nr.

Crt.

Tip utilaj

Bucati

Valoare estimata

- mii lei -

Cuptor topit 3-5t tip ZPF

Masini de turnat

Cuptor topit 2,5t tip ZPF realizat

dupa proiect ALTUR

2.Etapele de realizare



2.1.Masini de turnare

Luand in considerare noile repere ce se dezvolta incepand cu 2003 si a caror pregatire de fabricatie este in curs de finalizare inca din acest an, precum si de prognozele pentru 2004, este necesara executia a 6 baterii de turnare echipate cu:

26 masini noi de turnat a caror executie poate fi esalonata:

4 masini de turnat in trimestrul I – 2003 (Etrier Bouzonville);

14 masini de turnat in trimestrul II – 2003 (M/Cyl 2923; 2993; 2721);

8 masini de turnat in trimestrul III – 2003 (Etrier Renault).

12 cuptoare de mentinere echipate cu creuzete de 700 kg a caror executie poate fi esalonata astfel:

2 cuptoare de mentinere in trimestrul I – 2003 (Etrier Bouzonville);

6 cuptoare de mentinere in trimestrul II – 2003(M/Cyl 2923; 2993; 2721/2722);

4 cuptoare de mentinere in trimestrul II – 2003(Etrier Renault).

Este necesara insa si inlocuirea a inca 10 cuptoare de mentinere dotate in acest moment cu creuzete de 350 kg, cu cuptoare dotate cu creuzete de 700 Kg, care au avantajul unui consum unic de energie si reduc la jumatate numarul de probe distructive ca probele pentru verificarea metalografica – probe destructive pentru confirmarea corectitudinii procesului se fac la inceput de turnare – inceput de creuzet si la sfarsit de turnare – sfarsit de creuzet.

2.2.Demaselotare

Pentru asigurarea capacitatii de demaselotare la nivelul prognozat este necesara executia a 5 masini de frezat in urmatoarele etape:

3 masini de frezat in trimestrul II – 2003 (M/Cyl 2923; 2993; 2721);

2 masini de frezat in trimestrul III – 2003 (Etrier Renault).

2.3.Tratament tonic

Pentru asigurarea capacitatii de tratament termic, precum si pentru asigurarea conditiilor de omogenitate a temperaturilor, in toate zonele cuptorului este necesara extinderea capacitatii de tratament termic in urmatoarele etape:

3 cuptoare de tratament termic modernizate in semestrul I – 2003;

5 cuptoare de tratament termic modernizate in semestrul II – 2003.

Pentru monitorizarea computerizata a temperaturilor in cuptoarele de tratament termic pe cinci zone distincte pe cuptor este necesara extinderea la toate cuptoarele de tratament ce urmeaza a fi realizate in acest an .

2.4.Alte investitii

Celelalte pozitii din planul de investitii sunt in testare cu firma LINED Gaz Romania.

6.12. Notiuni privind amortizarea la S.C. ALTUR S.A.

Potivit prevederilor legale amortizarea se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare , conform duratelor normale de functionare, pentru fiecare mijloc fix in parte si nu global pentru intregul volum de active amortizabile din patrimoniu.

In cazul S.C. ALTUR S.A. Slatina se utilizeaza regimul de amortizare liniar.

Regimul de amortizare liniar, proportional, recomandat pentru mijloace fixe care nu prezinta o dinamica accentuata a parametrilor functionali, tehnici si tehnologici, este mai comod, in practica calculul se efectueaza cu prilejul inventarierii patrimoniului, de regula la inchiderea exercitiului fiscal(anual). De mentionat ca se produce totusi o alterare a realitatii intrucat valoarea care se transfera produsului – amortizarea acumulata – este direct proportionala numai cu timpul scurs de la achizitionarea mijlocului fix, fara a se tine seama de actiunea factorilor reali de depreciere, de reabilitare/reparare si eventual de conservare temporara.

Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe si se include in cheltuielile de exploatare.

Cota de amortizare se calculeaza astfel:

C.A.    = 100 .

Durata normala de utilizare din catalog (ani)

Astfel amortizarea liniara se determina prin includere uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe.

Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim liniar.

Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administrtie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Exemplu:

C.A =     100 . = 100 . = 33,3%

Durata normala de utilizare 3

C.A. = cota medie anuala de amortizare

Amortizarea = 33,3% * 9.663.866 = 3.218.067,38

anuala

Amortizarea = 3.218.067,38 = 268.172,28

lunara 12

Valoarea mijloc fix – 9.663.866

Durata normala d folosinta – 3 ani

Se foloseste amortizarea liniara.

6.13. Bugetul de trezorerie

Bugetul de trezorerie este o situatie previzionala intocmita, in general, luna de luna privind incasarile si platile intreprinderii. Utilitatea lui este legata direct de calitatea datelor informationale de care dispune intreprinderea, din bugetul de exploatare si planul de investitii si finantari.

Diferentele lunare cumulate dintre incasari si plati conduc la evolutia previzibila a trezoreriei, care fundamenteaza deciziile de regularizare:

daca diferentele constatate sunt negative, in functie de amploarea si durata lor se va decide fie o sporire a fondului de rulment, fie apelarea la un credit pe termen scurt;

daca diferentele sunt pozitive se creaza posibilitatea de utilizare a acestor excedente, pentru a nu sta nefolosite: plasamente pe termen scurt, extinderea termenului pentru credit – client ce influenteaza pozitiv cifra de afaceri, plata mai rapida a furnizorilor ceea ce contribuie la cresterea credibilitatii si a bonitatii sau reducerea fondului de rulment si eliberarea unor sume in vederea utilizarii lor,eventual pentru investitii.

Bugetul de trezorerie se intocmeste de marile intreprinderi anual sau semestrial cu detalieri lunare. Aceste previziuni permit aproximari ale creditelor pe termen scurt sau posibilitatilor de plasamente pe termen scurt, dar nu dau raspuns mentinerii echilibrului financiar de la o zi la alta.este necesara estimarea cat mai precisa a incasarilor si platilor, zilnic sau saptamanal. A gestiona incasarile si platile zi cu zi inseamna a avansa sau devansa in timp cheltuielile si incasarile intreprinderii de o asa maniera incat, respectand angajamentele asumate, excedentele de trezorerie sa fie generatoare de venituri, iar deficitele de trezorerie sa fie finantate cu costuri minime.

6.14. Fondul de rulment

Este un concept mult utilizat in analiza financiara.el serveste pentru a masura conditiile echilibrului financiar care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita data fondul de rulment reprezinta excedentul activelor pe termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderifondul de rulment desemneaza fondul de casa , suma disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente.

Fondul de rulment este totodata un indicator de lichiditate: cu cat fondul da rulment este mai mare cu atat mai mici vor fi datoriile pe termen scurt pentru finantarea activelor circulante. Estimat in valoare absoluta fondul de rulment are o semnificatie economica mai redusa; de aceea este folosit mai adesea in marime relativa, in raport cu cifra de afaceri(vanzarile):

Fondul de rulment X 360 . = %(procentul) fondului de rulment din Cifra de afacer(CA)

Cifra de afaceri

Capital permanent – Active imobilizate

Fond de rulment =

Active circulante – Resurse de trezorerie

A Bilant P FRP

Active imobilizate

(Ai)

Capital permanent

(Cp)

Active circulante

(Ac)

Resurse de trezorerie

(Rt)

Text Box: Fond de rulment 
Brut


Fondul de rulment brut (FRB) se mai numeste fond de rulment total sau economic si desmneaza toate activele circulante susceptibile a fi transformate in bani intr-un termen mai mic decat un an, adica sa se reinnoiasca, sa efectueze cel putin o rotatie, un rulment.

Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezinta cea mai mare insemnatate din punct de vedere operational si sub aspectul analizei economice. El reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante.

Capital permanent – Active imobilizate

FRN

Active circulante – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment propriu (FRP) defineste excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate si semnifica autonomia de care dispune o intreprindere in materie de finantare a investitiilor.

Capital propriu - Imobilizari

FRP

FRN – datorii la termen

Fondul de rulment strain (FRS) se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la termen sau cu diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu.

Capital permanent – Capital propriu

FRS

Fond de rulment net – Fond de rulment propriu

Ac = Rt FRN = 0 Fond de rulment net neutru

Ac > Rt FRN > 0 Fond de rulment net pozitiv

Ac < Rt FRN < 0 Fond de rulment net negativ

Ac – active circulante

Rt – resurse de trezorerie

A Bilant P

(Ai)

(Cp)

(Ac)

(Rt)

Ac = Rt FRN = 0

Fond de rulment net neutru

A Bilant P

(Ai)

(Cp)

(Ac)

(Rt)

Ac > Rt FRN > 0

Fond de rulment net pozitiv

A Bilant P

(Ai)

(Cp)

(Ac)

(Rt)

Ac < Rt FRN < 0

Fond de rulment net negativ

Excedent de datorii pe termen scurt

Exemplu:

A Bilant P

Active imobilizate    1.100.000

Active circulante    2.500.000

3.600.000

Capital permanent    900.000

Datorii pe termen scurt    2.700.000

3.600.000

FRN = 900.000 – 1.100.000 = - 200.000

sau FRN < 0 ( negativ)

FRN = 2.500.000 – 2.700.000 = - 200.000

Daca termenul de rotatie (realizare) a activelor este de coua luni, iar termenul mediu de plata a datoriilor pe termen scurt este de trei luni, atunci la nivelu unui trimestru avem:

activele circulante se rotesc de 1,5 ori = 2.500.000 X 1,5 = 3.750.000

datoriile pe termen scurt se rotesc o data = 2.700.000 X 1 = 2.700.000.

+1.050.000

7. Aplicatii practice

1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt:cecul de numerar, chitanta pentru incasari de la clienti, debitori etc. , centralizatoare – monetare pentru vanzari, se inregistreaza urmatoarele operatiuni de incasare in lei:

411.1 – incasarea creantei de la „Clienti interni”.. 73.903.011;

411.3 – incasarea creantei de la „Clienti diversi.”. 21.150.000;

411.4 - incasarea creantei de la „Clienti diversi service”.46.873.000;

411.5 – incasarea creantei de la „Clienti diversi – salariati”.. 15.200.582;

411.6 – incasarea creantei de la „Alti clienti”47.417.000;

428.2 – incasarea contravalorii partii din echipamentele de protectie suportata de personal in valoare de .136.120.730;

542 – insasarea avansurilor de trezorerie neconsumate si restituite in valoare de 3.498.000;

581 – cu sumele ridicate de la banca in valoare de 1.130.646.748;

758.8 – donatii in valoare de 40.000.

2. Se inregistreaza operatiunile de plati inscrise in registrul de casa si documente justificative adecvate(foaie de varsamant pentru numerar depus la banca, chitante primite de la terti, state de salarii etc.), astfel:

plata unui furnizor intern si a unui furnizor de mobilier pentru sumele de 21.966.752 si , respectiv 2.235.867;

plata salariilor, a ajutoarelor materiale si avansurilor datorate personalului in valoare de 618.611.642 lei, 48.828.075 lei si 327.638.290 lei;

plata TVA-ului deductibil aferent unor marfuri cumparate cu numerar1.305.515;

restituirea sumelor incasate necuvenit de unitate de la debitori ai service-ui-lui si de la debitori ai cantinei in valoare de 100.906 lei si 25.584.000 lei;

plata timbrelor fiscale si postale in valoare de 6.000.000;

se inregistreaza acordarea avansurilor de trezorerie si depuneri de numerar la banca cu sumele de 171.849.117 lei , respectiv 165.700.000 lei;

se inregistreaza plata cheltuielilor cu alte materiale de consum, cu protocolul, cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, detasari si transferari , cheltuieli cu prestari de servicii cu caracter administrativ si cu donatii si subventii acordate pentru sumele de 504.202 lei, 24.999.500 lei, 47.215.816 lei, 820.000 lei, 6.343.998 lei, respectiv 10.500.000 lei.

3. Se inregistreaza operatiilor de casa in devize corespunzatoarea ridicarii de devize de la banca in valoare de 99.499.400 lei si incasarea unui avans acordat in devize si neconsumat in valoare de 20.779.440 lei.

4. Ulterior se acorda un avans in devize in valoare de 107.444.480 lei, iar restul de 12.278.840 lei se depune in contul de la banca.

5. Se inregistreaza platile facute de unitate , in baza ordinului de plata, dupa cum urmeaza:

plata unui furnizor intern si a unui furnizor de imobilizari pentru sumele de 4.215.950.591 lei , respectiv 149.549.772 lei;

acordarea uni avans catre furnizorii de stocuri si restituirea unui avans primit de la clienti interni pentru sumele de 327.277.543 lei, respectiv 21.075.000 lei;

plata unor rate comerciale ale angajatilor retinute din salarii in valoare de 466.582.504 lei si plata unor datorii fata de personal in valoare de 80.230.330 lei;

plata cotributiei angajatorului la fondul de sanatate in valoare de 12.516.643 lei;

plata prin virament a TVA aferent unei cumparari de stocuri in valoare de 11.176.471 lei;

plata prin virament a fondului de risc pentru mediu in valoare de 4.931.018 lei si a fondului special de solidaritate cu persoanele handicapate pentru suma de 32.710.987 lei;

plata dobanzilor pentru credite pe termen scurt in valoare de 197.234.858 lei, apoi se ramburseaza o parte din credit in valoare de 2.888.257.096 lei;

se ridica bani de la banca si se depun la casierie in suma de 97.000.000 lei;

se platesc prin virament cheltuielile pricinuite de primele de asigurare in valoare de 71.750.000 lei, cheltuielile cu serviciile bancare in valoare de 23.808.295 lei si a cheltuielilor pricinuite de acordarea unor donatii in valoare de 60.000.000 lei.

6. Pe baza extrasului de cont se inregistreaza urmatoarele operatii de incasari in contul de disponibil in lei :

incasarea unei creante de la clienti interni in valoare de 6.000.643.250 lei si a unui avans acordat de acestia in vederea unor cumparari ulterioare pentru suma de 21.075.000 lei;

incasarea unor creante ale personalului in valoare de 1.000.000 lei;

incasarea sumelor datorate de debitorii cantinei pentru suma de 2.584.454 lei;

incasarea unor sume care au fost in curs de clarificare in valoare de 1.000.000 lei;

primirea unui credit bancar petermen scurt in valoare de 1.694.207.404 lei;

incasarea numerarului depus din casierie 939.640.000 lei.

7. In baza ordinului de plata se inregistreaza platile facute de unitate din contul deschis la Raiffeisen Bank pentru:

salariile datorate personalului in valoare de 4.972.151.728 lei, a ajutoarelor materiale datorate in valoare de 78.250.675 lei si a avansurilor in valoare de 3.063.155.843 lei (plati prin carduri);

sume ridicate de la banca si depuse la casierie in valoare de 975.000.000 lei;

comisionul perceput de Raiffeisen Bank pentru operatiile efectuate in valoare de 5.198.000 lei.

8. Se inregistreaza, in baza extrasului de cont, incasarea in contul curent de trezorerie a unor dobanzi in valoare de 113.110 lei.

9. Se inregistreaza dobanda cuvenita bancii, de 199.013.989 lei, pentru credite acordate de aceasta prin contul de disponibil.

10. In baza extrasului de cont de disponibil in valuta, se inregistreaza plati in devize pentru valuta ridicata de la banca si depusa la casierie in valoare de 905.439.400 lei si pentru comisionul oprit de BCR pentru operatiunile efectuate in valoare de 497.497 lei.

11. Se inregistreaza incasarea in contul de devize la BCR, in baza extrasului de cont de disponibil in devize, a sumelor primite de la :

clienti externi .. 2.372.422.903 lei;

diferente favorabile de curs valutar 94.041.022 lei;

dobanzi     297.026 lei;

valuta ridicata de la casierie si depusa la BCR 12.834.360 lei.

12. Se inregistreaza diferente de reevaluare a disponibilitatilor in devize din contul S.C. ALTUR S.A deschis la BCR inregistrandu-se diferente favorabile in luna mai 2004 invaloare de 83.986.210 lei, iar in luna iunie 2004 diferente nefavorabile in valoare de 26.067.714 lei.

13. Se inregistreaza repunerea unui credit pe termen scurt in devize din disponibilul in devize la ABN AMRO pentru suma de 8.053.707.105 lei.

14. Se inregistreaza transferul unui credit in contul de devize de la ABM AMRO in valoare de 7.349.477.548 lei, consemnat in extrasul de cont.

15. Se subscrie un imprumut obligatar, se vand 10.000 de obligatiuni la un pret de emisie de 8000 lei/ obligatiune. Rata de rambursare este de 12.000 lei/ obligatiune, iar VN = 10.000 lei. Durata imprumutului este de 10 ani, iar rambursarea se face in rate constante.

16. Se inregistreaza dobanda aferenta imprumutului obligatar. Rata anuala a dobanzii este de 20% si se ramburseaza anuitatea.

17. Se inregistreaza luarea unui credit bancar in valoare de 2.500.000.000 lei, pe termen de 5 ani cu o dobanda de 15% ce va fi restituit in anuitati constante, in baza extrasului de cont.

18. Se majoreaza capitalul social prin aport la numerar. In acest scop se emit 10.000 de actiuni care se vand la un pret de emisie de 32.000 lei/ actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 31.900 lei/actiune (in baza procesului verbal al AGA, declaratii scrise, extras de cont).

19. Se inregistreaza cheltuieli notariale aferente emisiunii de actiuni pe baza unei facturi in valoare de 1.500.000. Plata se face imediat prin casierie cu chitanta .

20. Se achizitioneaza titluri de participare ale firmei S.C. VAS – AUTO S.A si anume 10.000 de actiuni la cursul de 9.000/ actiune.

21. Clientul S.C. ALTUR S.A Rubitech (Olanda) constateaza la primirea produselor ALTUR rebuturi pe carea le ramburseaza in valoare de 232.325.567 lei din care 2.077.253 lei reprezinta cheltuieli de vamuire, iar suma de 230.248.314 lei reprezinta reclamatiile calitative (inregistrare specifica).

22. Clientul S.C. ALTUR S.A Luc Germania returneaza rebuturi in valoare de 187.054.675 lei , diferente de pret in valoare de 24.695.543 lei.

23. Se inregistreaza, pe baza contractului de inchiriere, chiria datorata unitatii de salariati in suma de 319.328 lei si conform tabelelor nominale si bonului de consum, distribuirea catre angajati a echipamentului de lucru in valoare de 20.198.449 lei, TVA total este de 3.838.378 lei.

24. Se distribuie bilete de odihna si tratament catre salariatii proprii si membrii familiilor acestora in valoare de 127.973.725 lei.

25. Se hotaraste ca biletele de odihna sa fie suportate integral de salariati pentru valoarea 127.973.725 lei .

26. Se inregistreaza TVA neexigibil aferent chiriilor lunare ale salariatiilor ce locuiesc in caminul unitatii, in valoare de 12.656.592 lei.

27. Se inregistreaza in avans in luna noiembrie 2004 venitul caminului unitatii pe luna decembrie 2004 in valoare de 77.684.794 lei.

28. Se inregistreaza in avans in luna noiembrie 2004 cheltuieli ale caminului unitatii cuvenite lunii decembrie 2004, in valoare de 11.595.090 lei.

29. Se inregistreaza factura emisa unui client intern pentru:

vanzarea produselor finite 15.780.952.881 lei;

vanzare de produse reziduale 127.066.930 lei;

executari de lucrari..    3.179.079 lei;

venituri din vanzarea marfurilor.. 4.198.741.827 lei;

ambalaje ce trebuiesc restituite de client ..506.523.219 lei;

TVA aferent total. 3.914.277.898 lei.

, ulterior S.C. ALTUR S.A acorda un scont clientului in valoare de 38.705.650 lei.

30. Se transforma materii prime in valoare totala de 37.489.632 lei, diferente de pret in valoare de 4.500.160 lei. Ulterior se descarca gestiunea cu marfurile vandute in valoare de 37.489.632 lei si cu materialele reziduale vandute la operatia anterioara in valoare de 127.066.930 lei.

31. Se inregistreaza vanzari externe reprezentand:

Vanzari de produse finite in valoare de 33.019.413.930 lei;

Venituri din activitati diverse in valoare de 75.466.224 lei;

Diferente de pret favorabile in valoare de 862.355.271 lei;

TVA aferenta de 533.438.197 lei.

32. Se constituie obligatia unitatii fata de personal privind salariile totale brute, de 12.982.029.156 lei, cuvenite acestuia pe luna decembrie 2004 si inscrise in statele de plata.

33. Pe baza statului de salarii, se inregistreaza crearea obligatiei unitatii privind contributia la asigurarile sociale, datorata bugetului de resort (in valoare de 3.152.210.422 lei).

34. Se inregistreaza contributia unitatii, in cota de 7%, aferenta castigurilor brute ale angajatilor cu contract de munca, la fondul pentru asigurari sociale de sanatate, in suma de 913.827.691 lei.

35. Pe baza statului de salarii, se creaza obligatia unitatii privind contributia la fondul de somaj (3%), in suma de 452.508.336 lei.

36. Pe baza statelor de plata a ajutoarelor materiale, intocmite la 31 decembrie 2004, se inregistreaza contributia unitatii fata de salariati in suma de 64.196.430 lei suportata de unitate pe seama cheltuielilor privind protectia sociala.

37. Se inregistreaza contributia unitatii pentru constituirea fondului pentru incadrarea persoanelor cu handicap in suma de 125.000.000 lei, pentru fondul special privind dezvoltarea sistemului energetic in suma de 32.322.024 lei si pentru fondul special pentru toxicitatea la locul de munca in suma de 64.330.825 lei.

38. Se inregistreaza retinerile din salarii, inscrise in statul de plata, in suma totala de 7.679.500.574 lei, din care: 1.518.027.930 lei impozitul pe salarii, 1.179.120.190 lei contributia salariatilor la pensia suplimentara, 837.055.336 lei contributia angajatului la asigurarile de sanatate, 3.390.794.133 lei avansuri acordate personalului, 459.445.461 lei retineri din salarii datorate tertilor, 12.281.933 avansuri de trezorerie nejustificate de angajat si retinute din salarii, 32.284.428 lei alte creante in legatura cu personalul, 100.121.452 lei contributia salariatilor la fondul de somaj, 5.961.557 lei debite ale salariatilor fata de sevice-ul unitatii oprite din salarii, 82.008.154 lei alte datorii fata de personalul unitatii.

39. Se inregistreaza retinerile inscrise in statul de plata a ajutoarelor materiale, in suma de 22.914.232 lei, din care: 10.409.617 impozitul pe salarii, 5.985.251 lei contributia angajatilor la fondul de sanatate, 6.098.664 lei contributia salariatilor la asigurarile sociale, 420.700 lei retinerea unor creante ale personalului din ajutoarele materiale.

40. Se acorda un avans pentru un utilaj furnizorului S.C. UTILAJ S.A Slatina, pe baza unui cec bancar, in valoare de 40.000.000 lei, TVA 19%.

41. Receptia utilajului intrat in patrimoniul intrprinderii pe baza procesului verbal de receptie si a facturii, care cuprind valoare utilaj 300.000.000 lei si cheltuieli cu transportul facturate de S.C UTILAJ S.A. in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%. Se plateste furnizorul cu retinerea avansului acordat, pe baza de CEC bancar.

42. Se inregistreaza factura emisa de „RENEL S.A” pentru energia furnizata in valoare de 150.000.000 lei, TVA 19%.

43. Se inregistreaza factura ROMTELECOM in valoare totala de 95.200.000 lei, inclusiv TVA. Plata se face din cont bancar(extras de cont).

44. Se vinde un utilaj partial amortizat, factura cuprinde: pret de vanzare 20.000.000, TVA 19%.Cost de achizitie al utilajului a fost de 70.000.000 lei, amortizare cumulata 35.000.000 lei.

45. Se achititioneaza un calculator de la S.C. TRINET S.A in valoare de 35.000.000 lei, TVA 19%, si se da in folosinta.

46. Societatea primeste o factura pentru rata de leasing la un autoturism. Valoarea redeventei este de 53.000.000 lei din care 22.300.000 lei reprezinta dobanda, iar 5.000.000 reprezinta asigurarea autoturismului, TVA 19 %. Plata se face prin ordin de plata.

47. Societatea caseaza un utilaj ce prezinta urmatoarea situatie in contabilitate la scoaterea din functiune : valoarea contabila de 120.000.000 lei, amortizare cumulata de 100.000.000 lei, cheltuieli ocazionate cu casarea 2.000.000 lei; materiale consumabile ; piese de schimb recuperate 15.000.000 lei.

48. Se amortizeaza prima de rambursare a imprumutului din emisiunea de obligatiuni efectuat anterior.

49. Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatarea de diferente si altor documente de intrare in patrimoniu, se inregistreaza operatiile de aprovizionare cu:

Materii prime in suma de 17.262.419.839 lei;

Materiale auxiliare in suma de 860.993.885 lei;

Combustibili – 111.602.780 lei;

Materiale pentru ambalat – 32.855.550 lei;

Piese de schimb – 2.128.845.735 lei;

Oteluri si tabla – 235.731.376 lei;

Alte materiale consumabile – 687.926.892 lei ;

Obiecte de inventar – 272.679.616 lei;

Marfuri – 3.684.456.089 lei;

Ambalaje – 94.344.280 lei;

Alte valori – 80.930.986;

Cheltuieli cu redevente locatii de gestiune si chirii – 5.663.818 lei;

Taxe si comisioane diverse – 38.503.664 lei;

TVA deductibil – 4.811.710.882 lei.

50. Se inregistreaza intrari de materiale de la furnizori interni fara TVA, in valoarea totala de 3.960.341 lei, din care:

Alte valori – 1.336.191 lei;

Combustibili – 2.056.550 lei;

Alte materiale consumabile – 570.600 lei.

Se mai inregistreaza si materiale din dezmembra ri in valoare de 255.000 lei.

51. Se inregistreaza plata a 1.565.161.425 lei din datoria fata de furnizorul intern cu efecte de plata.

52. Se inregistreaza vanzarea de produse alimentare din cantina unitatii cu chitanta in valoare de 393.389.257 lei, TVA 19%.

53. Se inregistreaza vanzarea de produse alimentare din cantina unitatii cu tichete in valoare de 83.166 769 lei, TVA 19%.

54. Se inregistreaza descarcarea gestiunii cu marfa vanduta in suma de 110.431.913 lei, adaos comercial 12.124.113 lei, TVA neexigibila 23.284.974 lei.

55. Se inregistreaza bonuri de masa vandute cu chitanta in valoare de 14.411.831 lei, TVA 19%.

56. Se inregistreaza consumul de :

Materii prime – 22.351.585.752 lei;

Materiale auxiliare – 1.086.834.409 lei;

Combustibili – 167.901.815 lei;

Materiale de ambalat – 26.642.640 lei;

Piese de schimb – 2.732.679.592 lei;

Materiale diverse – 646.556.103 lei.

57. Se dau in consum echipamente de lucru in valoare totala de 359.400.552 lei, din care se supota jumatate de personal.

58. Se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe si anume:

Amortizare constructii – 145.744.638 lei;

Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport – 1.336.565.591 lei;

Amortizarea altor imobilizari corporale – 8.880.859 lei.

59. Se inregistreaza amortizare licente in valoare de 64.144.568 lei.

60. Se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe achizitionate din subventii in valoare de 25.593.461 lei.

61. Se inregistreaza casarea investitiilor in curs in valoare de 82.464.061 lei.

62. Se inregistreaza obtinerea de produse finite in valoare de 49.269.974.018 lei.

63. Se inregistreaza trensferul de la magazinul unitatii la setizare si gestiunea TS de piese de schimb in suma de 2.011.446 lei si produse finite in valoare de 14.869.000 lei, adaos comercial 389.464 lei, TVA neexigibila in valoare de 3.282.090 lei.

64. Se repune productia neterminata de pistoane in valoare de 902.033.534 lei si la sfarsitul lunii productie neterminata de pistoane in valoare de 607.963.818 lei.

65. Se inregistreaza lucrari de investitii prin efort propriu in valoare de 667.638.384 lei. Se face receptia.

66. Se inregistreaza in contabilitate urmatoarele impozite, taxe si varsaminte asimilate:

Impozitul pe cladiri – 96.795.430 lei;

Impozit pe teren – 47.966.434 lei;

Taxa auto – 1.660.500 lei;

Fond pentru mediu – 3.963.665 lei.

67. Se efectueaza regularizarea lunara a TVA in cazul in care TVA deductibila este 4.942.125.868 lei, iar TVA colectata de 4.595.437.476 lei.

68. Se constiutie un provizion pentru deprecierea creantelor debitori camin unitate(debitori diversi) in valoare de 28.408.855 lei si unul pentru un litigiu APAPS in valoare de 631.961.373 lei.

69. Se anuleaza provizioanele din exploatare in suma totala de 231.630.874 lei, din care:

Provizioane pentru deprecierea materiei prime – 20.161.568 lei;

Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile – 58.432.067 lei;

Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar – 5.784.638 lei;

Provizioane pentru deprecierea produselor finite – 105.522.851 lei;

Provizioane pentru deprecierea marfurilor – 41.729.750 lei.

70. Se inregistreaza plus de valoare rezultat din reevaluarea imobilizarilor in valoare totala de 87.708.955 lei, din care:

Diferente la terenuri – 20.830.308 lei;

Diferente la cladiri – 59.837.928 lei;

Diferente la echipamentele tehnologice – 7.040.719 lei.

Ulerior rezervele din reevaluare se transfera la rezerve pentru intreaga valoare.

71. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.

72. Pe baza notei de contabilitate, se inregistreaza obligatia privind impozitul pe profit de 16%, stiind ca s-a realizat un profit de 55.863.977.026 lei. Se deconteaza impozitul pe profit datorat bugetului statului si inscris in extrasul de cont, in suma de 8.938.236.324 lei.

73. Din profitul brut se constituie rezerve legale in suma de 2.793.198.851 lei ( 5% * profitul brut de 55.863.977.026).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1512
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site