Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Procesele economice ale unitatii patrimoniale

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Procesele economice ale unitatii patrimoniale

Reproductia sociala nu este o notiune abstracta, ci ea se infaptuieste concret de agentii economici, prin reluarea neintrerupta, ciclica, a activitatii economice, producand bunuri materiale, executand lucrari sau prestand servicii. Aceasta inseamna ca agentii economici din sfera productiei si din sfera circulatiei, organizeaza si executa o serie de procese interne care aduc transformari calitative si cantitative in starea activelor de care dispun agentii economici. Contabilitatea urmareste si aceste procese interne, numite generic ,,procese economice", pentru care si-a creat instrumente metodice generale in conformitate cu continutul economic al lor.



In contabilitate aceste procese interne sunt urmarite prin structurile proprii patrimoniului fiecarei unitati.

Procesele economice sub forma de cheltuieli

Cheltuielile exprima desigur in expresie baneasca o seama de procese fundamentale ce au loc atat in unitatile ce actioneaza in sfera productiei cat si la cele ce-si desfasoara activitatea in sfera circulatiei.

In contabilitate, sensul notiunii de cheltuiala este mai larg, avand in vedere semnificatia de 'consumuri' si semnificatia de 'plati'. Se consuma materie prima, energie etc. iar in ceea ce priveste platile, se platesc salariile, se platesc furnizorii etc. Consumurile si platile se dimensioneaza in timp, in raport de specificul activitatii economice. Uneori o plata reprezinta premiza pentru un consum ulterior, deoarece intai se plateste furnizorul cu materii prime iar materia prima cumparata se consuma ulterior; in alte cazuri se manifesta mai intai consumul, ca de exemplu consumul de energie, iar plata are loc ulterior.

Procesele economice sub forma de cheltuieli sunt numeroase, motiv pentru care le clasificam in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare. Acest mod de impartire a cheltuielilor corespunde si modului in care agentii economici isi raporteaza activitatea la sfarsit de exercitiu financiar. Principalele cheltuieli ale agentilor economici sunt:

a. Cheltuieli de exploatare

- Cheltuieli cu materiile prime este cea mai importanta cheltuiala in cele mai multe unitati patrimoniale atat in ceea ce priveste valoarea cat si frecventa inregistrarii lor.

- Cheltuieli cu materialele consumabile - consumul de materii auxiliare, de combustibil, piese de schimb etc.

- Cheltuieli privind obiectele de inventar - cheltuieli cu SDV-urile, cu echipamentele de protectie si de lucru etc. Este de remarcat faptul ca acest consum imbraca forma uzurii obiectelor de inventar si se inregistreaza fie integral la darea in folosinta, fie in cote lunare fara a depasi insa perioada de 3 ani.

- Cheltuieli privind energia si apa.

- Cheltuieli privind marfurile, specifice pentru unitatile din comert, se foloseste pentru a descarca gestiunea cu marfurile vandute.

- Cheltuieli de intretinere.

- Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si.

- Cheltuieli cu comisioanele.

- Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate.

- Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal efectuate de unitatile patrimoniale, de regula cu unitati de transport specializate.

- Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari - cheltuieli pe care le efectueaza agentii economici atunci cand salariatii sai se deplaseaza in alte localitati pentru a rezolva probleme ale unitatii, atunci cand acestia sunt detasati sau transferati.

- Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii efectuate de unitati pentru corespondenta, pentru telefon, radio etc.

- Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate sunt comisioanele pe care banca le percepe pentru orice operatie efectuata din contul curent al acesteia.

- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte - cheltuielile unitatii cu impozitul pe cladiri, impozitul pe autovehicule, taxe asupra terenurilor, contributia unitatii pentru riscuri si accidente, precum si alte contributii platite numai de unele unitati.

- Cheltuieli cu remuneratiile personalului este o foarte importanta cheltuiala a unitatilor patrimoniale care au angajati si carora trebuie sa le plateasca salariile pe luna curenta. Aceasta cheltuiala se formeaza la sfarsitul fiecarei luni.

- Cheltuielile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

- Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele este prezentata in economia oricarei unitati care are imobilizari si trebuie sa le amortizeze lunar si pentru formarea de provizioane de exploatare.

- Cheltuieli cu impozitul pe profit - o importanta cheltuiala a oricarei unitati patrimoniale,.

b. Cheltuieli financiare, din care fac parte:

- Cheltuieli cu dobanzile - prezente in economia oricarui agent economic, deoarece mai toti agentii economici folosesc credite bancare pentru care se platesc dobanzi considerate cheltuieli.

- Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele pentru amortizarea si pentru constituirea de provizioane financiare.

c. Cheltuieli extraordinare

- Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de categoria costurilor cu forta majora (pierderi din calamitati etc.).

- Cheltuieli extraordinare privind amortizarile si provizioanele se refera la inregistrarea amortizarii si constituirea de provizioane pentru evenimente extraordinare.

Procesele economice sub forma de venituri

Se formeaza in timpul activitatilor economice in urma actului de vanzare. Veniturile sunt consecinta necesara si fireasca a cheltuielilor pe care trebuie sa le depaseasca in marime pentru ca activitatea sa aiba sens.

Unitatile patrimoniale obtin in urma activitatii relativ multe venituri, de aceea pastram categorisirea si le grupam in venituri de exploatare, venituri financiare si venituri exceptionale.

a. Venituri din exploatare:

- Veniturile din vanzarea produselor finite este cel mai important venit pentru majoritatea unitatilor patrimoniale din sfera productiei, deoarece cele mai multe produc produse finite pe care le vand clientilor si astfel obtin venituri.

- Venituri din vanzarea semifabricatelor si ele destul de frecvent pentru acele unitati care produc si vand semifabricate, de regula subansambluri ale unor produse complexe care se asambleaza in alte unitati.

- Venituri din vanzarea produselor reziduale se formeaza atunci cand unitatile patrimoniale vand deseuri sau eventual rebuturi.

- Venituri din lucrari executate si servicii prestate este un foarte important venit ce se formeaza la unitatile specializate in executia de lucrari si prestari de servicii, acest sector al prestarilor de servicii fiind foarte dezvoltat in alte tari si la noi este incurajat si va deveni amplu.

- Venituri din studii si cercetari se formeaza la institutiile de cercetare-dezvoltare, dar si la alte unitati care au un asemenea sector care executa proiecte, studii de fiabilitate etc., evident comandate de clienti.

- Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, oarecum nou pentru economia tarii noastre dar, specific pentru economia de piata.

- Venituri din vanzarea marfurilor este caracteristic pentru unitatile patrimoniale care isi desfasoara activitatea in comertul en-gross sau cel cu amanuntul.

- Venituri din operatiuni diverse se formeaza din operatiuni diverse cum ar fi punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii, venituri din valorificarea ambalajelor etc.

- Venituri din productia de imobilizari necorporale se considera venituri din productia de imobilizari necorporale prin efort propriu, cum ar fi obiective pentru cercetare-dezvoltare, brevete, programe informatice etc.

- Venituri din productia de imobilizari corporale se considera astfel de venituri, productia de mijloace fixe prin efort propriu sau lucrarile de imbunatatiri funciare efectuate prin efort propriu in urma carora creste valoarea terenurilor.

- Venituri din productia stocata - cresc aceste venituri atunci cand se obtin stocuri din activitatea de productie, cum ar fi produse finite, semifabricate etc., asa cum aceste venituri scad atunci cand se descarca gestiunea cu stocurile din productia proprie iesite din gestiune, de regula prin vanzare.

- Alte venituri din exploatare se considera astfel de venituri cele datorate de personal privind debitele, sporuri sau adaosuri necuvenite sau sumele datorate de debitori diversi pentru pagubele produse.

- Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare sunt veniturile care se formeaza atunci cand se anuleaza provizioane de exploatare.

b. Venituri financiare

- Venituri din participatii sunt dividendele la care au dreptul unitatile patrimoniale care detin titluri de participare.

- Venituri din alte imobilizari financiare sunt de asemenea dividende la care au dreptul unitatile patrimoniale care detin titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu.

- Veniturile din creante imobilizate, sunt in cele din mai multe cazuri dobanzi la care au dreptul agentii economici care au acordat imprumuturi pe termen lung altor unitati.

- Venituri din dobanzi sunt venituri cuvenite si incasate de la banci unde unitatile isi pastreaza disponibilitatile.

- Venituri financiare din provizioane se formeaza atunci cand se anuleaza provizioanele financiare.

c - Venituri extraordinare - se numesc astfel deoarece au un caracter extraordinar si destul de rar:

- Venituri din subventii primite pentru acoperirea unor cheltuieli cu evenimentele extraordinare (calamitati etc.).

- Venituri extraordinare din provizioane se formeaza atunci cand se anuleaza provizioane exceptionale.

Provizioanele ce pot fi constituite de agentii economici

Legea contabilitatii permite agentilor economici sa-si constituie provizioane pentru a face fata unor cheltuieli neprevazute sau pentru a face fata deprecierii valorice a unor elemente patrimoniale. Principalele provizioane ce se pot constitui sunt:

a - Provizioane de exploatare:

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de agentii economici pentru garantii acordate clientilor pentru litigii, pierderi din schimb valutar.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale are ca scop ca agentul economic sa faca fata deprecierii valorice a acestor imobilizari.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale pentru deprecierea valorica a mijloacelor fixe sau terenurilor.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs care sunt necorporale si corporale si ele se pot deprecia.

- Provizioane pentru deprecierea stocurilor se constituie pentru ca unitatea sa faca fata deprecierii materiei prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, produselor etc.

- Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti.

b - Provizioane financiare:

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de asemenea pentru cheltuieli sau pierderi financiare neprevazute.

- Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare care si ele se pot deprecia , ba chiar riscul deprecierii lor valorice este mai mare.

- Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, adica actiunile proprii rascumparate, actiuni achizitionate, obligatiuni etc.

c - Provizioane extraordinare

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, un provizion care are si continut de exploatare si continut financiar si acum si exceptional.

Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitatii numai in cazul in care el este investit, adica utilizat in activitatea economica in vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vanzarii, cumpararii, ori in activitati administrative si social - culturale prin care se satisfac necesitati reale ale societatii.

Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate - ca si la conceptie economico - juridica - este aceea a unei balante cu doua parti egale. In mod conventional, parte din stanga egalitatii poate fi denumita patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalitatii, patrimoniu juridic. Deci, egalitatea generalizatoare este:

Patrimoniul economic = Patrimoniul juridic

Continutul juridic are ca fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material concret al continutului juridic ca provenienta sau sursa de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete, aflate in stanga egalitatii.

● Patrimoniul economic este format, deci, din bunuri economice, ca obiecte de drepturi si obligatii, evaluabile in bani. Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului, concretizata in bunuri materiale sau corporale (cladiri, masini, materiale, marfuri, etc.) si ca bunuri nemateriale sau necorporale (creante, valori in curs de decontare, brevete de investitii, etc. ).

● Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile cu valoare economica care reprezinta cauza, provenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete si formeaza substanta juridica a patrimoniului.

Rezultatele financiare - obiect al reflectarii contabile

Patrimoniul aflat in administrarea agentilor economici sufera miscari si transformari complexe in timpul derularii obiectului lor de activitate.

Asemenea modificari ale elementelor patrimoniale are drept tinta obtinerea unor rezultate financiare.

Rezultatul poate fi o marime valorica pozitiva, denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, in situatia inversa.

Deci, alaturi de patrimoniu considerat obiect al contabilitatii, si efectul miscarii, respectiv al transformarii lui prin operatii care genereaza fie cheltuieli, fie venituri, intra in obiectul aceleiasi contabilitati.

Cheltuielile agentilor economici reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea patrimoniala, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale. De asemenea, in cadrul cheltuielilor se mai cuprind amortizarile si provizioanele constituite, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.

Veniturile agentilor economici sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si din avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca; executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor, din productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, vanzarea activelor cedate si din alte operatii extraordinare.

Atat cheltuielile cat si veniturile inregistrate in contabilitate se inchid prin rezultatul exercitiului. Ca atare, rezultatul exercitiului, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor.

Rezultatul exercitiului poate face obiectul mai multor ecuatii de echilibru si anume:   

pentru determinarea lui pe baza conturilor de rezultate:

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

sau

Venituri = Cheltuieli Rezultat

pentru determinarea lui pe baza bilantului contabil patrimonial (facand abstractie de retragerile/aporturile de capital ale asociatilor):

Rezultat = Capitaluri proprii la - Capitaluri proprii la

finele exercitiului finele exercitiului

"N" "N-1"

Elementele extrapatrimoniale - obiect al reflectarii contabile speciale

Intreprinderile se pot afla in situatia in care unele drepturi si obligatii, precum si unele bunuri sa nu poata fi integrate in activul si pasivul unitatii patrimoniale, fiind considerate extrapatrimoniale. In aceasta categorie se cuprind:

angajamente (giruri, cautiuni, garantii) acordate sau primite in relatiile cu tertii;

mijloace fixe luate cu chirie;

valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie;

debitori scosi din activ, urmariti in continuare;

redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate;

stocuri de natura obiectelor de inventar;

efecte scontate neajunse la scadenta;

alte valori extrapatrimoniale.

Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizeaza cu ajutorul conturilor in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

Contabilitatea financiara studiaza raporturile de schimb     proprii patrimoniului.

Din ecuatia de echilibru a patrimoniului se poate stabili drepturile (D) sau patrimoniul net (Pn).

Bunuri (B) = Drepturi (D) + Obligatii (O) B = D + O => D = B - O Sau Pn = B - O

Exemplu: Se considera:

Valoarea bunurilor     200 RON

Valoarea drepturilor     150 RON

Valoarea obligatiilor     50 RON

Astfel: B = 150 + 50 = 200 si Pn = 200 - 50 = 150 lei

Patrimoniul net calculat prin contabilitate reprezinta gradul de independenta financiara al intreprinderii care se apreciaza ca este buna atunci cand obligatiile sunt relativ mici.

Potrivit conceptiei economice patrimoniul se intemeiaza pe structura calitativa de resurse.

Din acest punct de vedere, patrimoniul delimiteaza valorile economice ale unei entitati privite prin prisma resurselor si utilizarilor.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1142
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved