Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

Descrierea generala a avionului BOEING 737 - Echiparea cu aparate de bord a aeronavelor

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MANEVRE DE REMORCAJ IN PORTURI SI RADE MARITIME - Importanta remorcajului
CL215 Panel information
ASIGURAREA MARITIMA - Principiile asigurarii maritime
HARTI MARINE - Generalitati asupra hartilor. Scara hartii
Specificatii de calitate ale benzinelor fabricate in Romania
SIGURANTA LA BORDUL NAVEI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII LOCALE SI REGIONALE
ANDOCAREA NAVEI
DISPOZITII REFERITOARE LA TRANSPORT, INCARCARE, DESCARCARE SI MANIPULARE A MARFURILOR PERICULOASE
CONOSAMENTUL

TERMENI importanti pentru acest document


Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/replace_diacritice.php on line 116
:

Descrierea generala a avionului BOEING 737

Generalitati

Aparatele de bord sunt destinate masurarii, conversiei, transmiterii la distanta si a afisarii marimilor fizice care caracterizeaza evolutia aeronavelor si a agregatelor de bord. Dispozitivele similare aparatelor de bor, dar care nu asigura afisarea informatiilor, ci elaboreaza la iesire semnale electrice se numesc transmitatoare. Se poate spune ca atat aparatele de bord, cat si transmitatoarele, sunt dispozitive dinamice care asigura conversia marimii numita de intrare, x(t), intr-o alta marime fizica numita de iesire, y(t), care poate fi perceputa de om prin organele de simt sau care poate fi utilizata direct prin comanda aeronavei sau prin agregatele acesteia.




In componenta aparatelor de bord intra:

elemente sensibile – ES

traductoare – T

scheme de masurare – SM

amplificatoare – A

dispozitive de afisare (indicare) – DA

In afara semnalului util x(t) – presiuni, temperaturi, viteze, etc. – asupra aparatului actioneaza si semnale parazite h(t) numite si zgomote, care cauzeaza aparitia erorilor. Intre aceste marimi exista relatia:

,

in care: si sunt functiile de transfer ale aparatului in raport cu semnalul util x(s) si, respectiv, in raport cu zgomotul sau perturbatia h(s).

Functionarea aparatelor de bord mai este influentata si de parametrii x ai mediului ambiant si ai interactiunii cu aeronava, parametri care provoaca, de asemenea, aparitia unor erori de masurare.

Totalitatea componentelor unui aparat de bord care contribuie la masurarea marimilor fizice se mai numeste, in general, element de masurare. Numarul si natura acestora poate fi mai mic sau mai mare in functie de metoda si principiul de masurare adoptate. Din acestea fac parte elementele sensibile, traductoarele, mecanismele de transmitere si multiplicare, dispozitivele de afisare, etc.

Echiparea cu aparate de bord a aeronavelor

Aparatele de bord pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii:

a)      destinatie;

b)      natura semnalelor de iesire;

c)      afisarea informatiei;

d)      distanta la care se transmit informatiile.

a) Dupa destinatie, aparatele de la bordul aeronavelor se impart in patru grupe dupa cum urmeaza:

grupa     a I-a: aparatele si transmitatoarele pentru pilotaj si navigatie;

grupa a II-a: aparatele si transmitatoarele pentru controlul regimurilor de functionare a sistemelor de propulsie ale aeronavelor si a celorlalte agregate de bord;

grupa a III-a: aparatele si transmitatoarele cu destinatie medical-biologica;

grupa a IV-a: aparatele si transmitatoarele pentru masurarea parametrilor ce caracterizeaza mediul ambiant precum si parametrii aeronavei care influenteaza functionarea aparatelor de bord.

Aparatele din grupa I sunt destinate pentru masurarea coordonatelor lineare si unghiulare ce caracterizeaza pozitia aeronavei in spatiu precum si a derivatelor acestor coordonate. Tinuta aeronavei in zbor este definita prin unghiurile de tangaj, ruliu si giratie. Miscarea de rotatie a aeronavei in raport cu axele sale este determinata de vitezele si acceleratiile unghiulare. Pozitia centrului de masa se defineste cu ajutorul a trei coordonate: l j si altitudinea H, daca se considera sistemul de coordonate geografice, sau distantele x, h, z, daca se utilizeaza sistemul de coordonate orizontal. Deplasarea centrului de masa este definita de primele doua derivate ale coordonatelor lineare. La aceste coordonate se adauga unghiurile de glisada, incidenta si de deriva, precum si coordonatele ce definesc pozitia aeronavei in raport cu tinta: azimutul, inaltarea si distanta inclinata.

Se mai utilizeaza si aparate perfectionate cum ar fi centralele aerodinamice si centralele giroscopice care asigura masurarea mai multor parametri de zbor, simultan. De asemenea, se mentioneaza existenta sistemelor complexe de navigatie.

Aparatele din grupa a II-a masoara parametrii fizici care caracterizeaza regimurile de functionare ale sistemelor de propulsie, functionarea surselor electroenergetice, precum si functionarea unor agregate auxiliare (sistemele de franare, de escamotare a trenului de aterizare, instalatiile de climatizare a cabinelor aeronavelor etc.). Cu acesti parametri se masoara presiuni, temperaturi, nivele, turatii, tensiuni, frecvente etc.

Grupa a III-a cuprinde aparate ce masoara parametri ce intereseaza aproape exclusiv navele cosmice si in particular unele aeronave experimentale.

Ultima grupa se refera la parametrii mediului ambiant. Cunoasterea acestora este necesara atat pentru scopuri de navigatie (viteza v si directia d ale vantului), cat si pentru climatizarea cabinelor aeronavelor. Acestea ofera si parametrii referitori la vibratii care pot dauna atat structurii de rezistenta a aeronavei cat si aparatelor de bord.   

b) In functie de natura semnalului de iesire, aparatele de bord se impart in urmatoarele grupe:

aparate cu semnale de iesire care se adreseaza organului vizual al pilotului: deplasarea acului indicator, a fasciculului luminos, a spotului pe un tub catodic, etc.;

aparate la care semnalele purtatoare de informatie sunt receptionate de pilot cu ajutorul organului auditiv. Semnalul de iesire se distinge prin intensitatea sau tonalitatea sunetului, prin intermitenta acestuia, etc.;

aparate ale caror semnale de iesire sunt receptionate cu ajutorul organelor palpare.

c) In functie de procedeul de afisare a informatiilor, se deosebesc:

aparate de bord la care afisarea se face analogic cu ajutorul unui dispozitiv de indicare format din cadran circular sau dreptunghiular si ac indicator; cadranele pot avea si forma sferica;

aparate la care afisarea se asigura cu ajutorul unor cadrane avand imprimate imagini grafice sugestive; ele ofera o imagine calitativa, sintetica asupra evolutiei aeronavei in zbor;

aparate cu afisarea numerica a informatiei vizuale in cod zecimal sau in cod binar;

aparate cu afisare mixta a informatiilor; se manifesta tendinta ca pe cadranul aceluiasi aparat sa se afiseze mai multe informatii, fie sub forma analogica, fie numai numerica, fie mixta; este vorba de asa-numitele aparate indicatoare mixte; alteori aparatul afiseaza imagini sugestive combinate cu indicatii analogice sau numerice, acestea sunt cunoscute sub denumirea de aparate indicatoare integrate;

aparate care afiseaza calitativ numai diferenta dintre valoarea programata (necesara) si cea reala a parametrului masurat. Ele sunt aparate de zero sau aparate directoare; ele sunt comode in exploatare, caci pilotul trebuie sa actioneze astfel incat sa mentina indicatia aparatului la zero.

d) Dupa distanta la care se transmit indicatiile, aparatele de bord se impart in doua grupe:

aparate la care semnalul se afiseaza chiar la locul de masurare a informatiei;

aparate cu transmiterea la distanta a informatiei.

Aparatele de bord se pot clasifica si dupa criterii date de constructor. Din acest punct de vedere se deosebesc aparate de bord mecanice, electromecanice si electronice. In realitate, cu unele exceptii, aparatele de bord au o constructie complexa care include atat componente mecanice cat si componente electrice, electronice sau optoelectronice.

Functiile indeplinite de pilot si de aeronava

Functiile indeplinite de pilot:

receptionarea informatiilor – se face cu ajutorul organelor de simt. Prezentarea informatiilor la receptie se face sub forma de stimuli de obicei vizuali – indicatiile de pe tabloul de bord prin intermediul aparatelor de masura si control – si auditivi;

stocarea informatiilor – este functia care realizeaza fixarea in memorie a informatiilor primite si se realizeaza la nivelul sistemului nervos central (creier);

prelucrarea informatiilor si decizia – este functia cea mai performanta, ea asigurand coordonarea functionarii sistemului pentru ca acesta sa-si indeplineasca scopul pentru care a fost creat;

executia deciziei – reprezinta acte motorii efectuate cu ajutorul membrelor superioare si/sau actiuni de comunicare verbala.

Functiile indeplinite de aeronava:

primirea si transmiterea comenzilor;

executia comenzilor;

prelucrarea modului de executie al comenzilor – este functia indeplinita de aeronava pentru ca pilotul sa cunoasca in permanenta modul cum se executa comenzile, controland astfel modul de functionare al sistemului. Aceasta functie o realizeaza tabloul de bord prin intermediul diverselor aparate de masura si control.

Conceptia ergonomica a dispozitivelor de indicare mecanice

Dispozitivele mecanice prezinta pilotului informatii calitative si cantitative si se impart in urmatoarele categorii, functie de forma:    

a)      dispozitive circulare,

b)      semicirculare,

c)      tip fereastra;

d)      dispozitive dreptunghiulare amplasate:

orizontal,

vertical.

Dispozitivele mecanice de forma circulara si dreptunghiulara pot avea: scala fixa si indicatorul mobil sau scala mobila si indicatorul fix.

Pentru a decide care element al dispozitivului este in miscare (scala sau acul indicator) se pot lua in considerare urmatoarele:

Se prefera utilizarea dispozitivelor care au scala fixa si ac indicator mobil cand:

este necesara o informatie numerica imediata, se utilizeaza tip fereastra;

cand informatia este data in raport cu un punct fix se prefera ac indicator mobil;

pentru perceperea cu mai multa precizie a variatiilor unui parametru de calitate se va folosi acul indicator mobil.



a)      Dispozitive de forma circulara (scalele fixe cu acele indicatoare mobile). In conceptia ergonomica a acestor dispozitive trebuie sa se aiba in vedere:

o crestere a valorii parametrului afisat sa fie marcata pe scala prin deplasarea acului indicator in sensul de rotatie a acelor de ceas;

cand parametrul poate lua valori pozitive si negative, pozitia „zero” sa fie pe cifra 9 sau 12 (de la ceas). Cresterea in valoare pozitiva sa fie marcata in sensul de rotire al acelor de ceas, iar cresterea valorii negative in sens invers rotirii acelor de ceas;

intre inceputul si sfarsitul indicatiilor de pe scala, in afara de aparatele la care acul indicator parcurge de mai multe ori cercul, sa ramana o pauza minima de un arc de cerc egal cu 20˚;

ori de cate ori este necesara citirea informatiilor cu un grad mare de precizie, sa nu fie montate coaxial mai mult de doua indicatoare;

numerele diviziunilor sa fie scrise vertical (indiferent de pozitie) si in afara gradatiilor, avand grija sa nu fie acoperite de acul indicator;

cand sunt obtinute informatii de la un grup de dispozitive cu scale circulare, acele sa arate pozitia normala de functionare: pe cifra 9 cand sunt citite orizontal, pe numarul 12 cand sunt citite vertical, pe cifra 9 (de preferinta) cand sunt citite in matrice (si orizontal si vertical);

b)      Dispozitivele de forma semicirculara dau o precizie de citire de 83 %. Sunt utilizate in general pentru a prezenta date exacte, relative. Se vor evita scale mobile, iar pentru receptionarea cat mai rapida a informatiei, scala va fi impartita in zone marcate, de exemplu in culori.

c)      Dispozitive de tip fereastra sunt utilizate pentru informatii calitative. Avand o precizie mai mare de citire de 99 %, se vor utiliza cand informatiile se cer citite cu un grad mare de precizie. In fereastra dispozitivului nu vor aparea mai mult de doua cifre vizibile, ordinea crescatoare a cifrelor fiind in sensul acelor de ceasornic.

d)      Dispozitive de forma dreptunghi orizontal dau o precizie de citire de 72 %, incadrandu-le in dispozitivele care dau informatii cantitative exacte. Dispunerea cifrelor se face de la stanga la dreapta, in ordine crescatoare. Se recomanda, de asemenea, folosirea uni ac indicator mobil si scara fixa. Sunt utilizate pentru date exacte, relative si de control.

Dispozitive de tip dreptunghi vertical dau o precizie de citire de 64 %. Sunt utilizate pentru date exacte, relative sau de control. Dispunerea cifrelor se face de jos in sus in ordine crescatoare. Se recomanda a se utiliza scala fixa si indicator mobil.

Dimensionarea partilor componente si a inscriptiilor de pe dispozitivele mecanice

Este necesar a se preciza diametrul scalei, dimensiunile si pozitiile acului indicator, numarul si dimensiunile gradatiilor, dimensiunile literelor si cifrelor, precum si modul de amplasare al acestora. Aceste dimensiuni sunt in general calculate functie de distanta la care se percepe informatia (distanta de citire).

Cifrele si literele vor fi scrise cu caractere drepte, asigurandu-se un font cat mai mare. inaltimea lor se poate calcula cu formula: h = distanta de citire (cm) / 200, celelalte dimensiuni se vor calcula astfel:

latimea = 2/3 h

grosimea liniei = 1,6 h

distanta dintre doua litere = 1/5 h.

Gradatiile sunt de inaltime mare (majore), intermediare si minore. Dimensiunile gradatiilor (inaltime, grosime) si distanta dintre ele pot fi calculate functie de diverse distante de citire (S). Numarul necesar de gradatii influenteaza diametrul scalei.

In tabelul de mai jos sunt date valorile necesare pentru determinarea diametrului optim al scalei, functie de numarul de gradatii si de distanta de citire.

Distanta

de citire

Nr. de gradatii



Acul indicator, indiferent de dispozitiv, trebuie sa indeplineasca conditiile:

latimea varfului sa nu fie mai mare decat latimea gradatiei celei mai mici si nu mai mare decat latimea gradatiei celei mai mari;

distanta minima dintre varful acului indicator si gradatii sa fie de 1,6 mm;

culoarea acului indicator sa fie asortata cu culoarea gradatiilor, iar culoarea cumpenei acului indicator sa fie asortata la culoarea scalei;

simplitatea formei acului indicator asigura rapiditatea si precizia perceptiei.

Forme recomandate ale acelor indicatoare:

Recomandari privind marcarea scalelor spre a usura perceptia

a)      la dispozitivele care folosesc ace indicatoare mobile, cifrele vor fi scrise vertical;



b)      cand numarul gradatiilor minore este mare, acestea vor fi intrerupte intre inceput si sfarsit cu cel putin spatiul dintre doua gradatii principale;

c)      la dispozitivele cu cadran mobil, cifrele vor fi orientate radial, iar marcarea punctului zero trebuie sa corespunda numarului 12 de la ceas;

d)      la dispozitivele cu cadran mobil, tip fereastra, cifrele vor fi orientate in asa fel incat la fereastra sa para in pozitie verticala;

e)      cand un singur ac indicator este folosit pentru mai multe scale, fiecare scala va avea o culoare ce va corespunde culorii indicate de butonul selector;

f)       pe cadrane zonele pot fi marcate cu culori pentru ca perceperea eventualelor disfunctii sa fie mai rapida. Codul de culori intrebuintat poate fi rosu – pericol, galben – atentie, verde – normal;

g)      pentru masurarea altitudinii H este necesara: o scala mare care masoara de la 0 la 1000 m echipata in exterior cu diviziuni din 100 in 100 m numerotate si o scala mica ce masoara altitudinea in km de la 0 la 30 km, cu diviziuni din km in km numerotate;

h)      pentru viteza V, este necesara o singura scala cuprinzand domeniul de la 0 la 2500 km/h, cu diviziuni din 10 in 10 km/h si numerotata din 100 in 100 km/h;

i)        pentru indicatorul numarului Mach este necesara o singura scala cuprinzand domeniul 0 – 2,5 M cu diviziuni din 0,02 M in 0,02 M si numerotata din 0,1 M in 0,1 M;

j)       pentru temperatura T – 60˚C – 50˚C cu diviziuni din grad in grad si numerotata din 10 in 10˚C

Semnalele luminoase

Semnalele luminoase sunt de obicei produse de dispozitive de forma circulara, emitand o lumina continua sau intermitenta de diverse culori. Utilizarea acestor semnale se face in scopul atragerii atentiei pilotului asupra modului cum poate actiona in continuare.

Factorii de luminozitate (intensitatea luminii si culoarea) au foarte mare importanta in receptionarea informatiilor. Codificarea culorilor depinde de la echipament la echipament, mentinandu-se insa semnificatia culorii verde, galben si rosu. Stralucirea semnalelor nu trebuie sa permita perceperea acestora eronata de catre pilot. Perceperea mai rapida a semnalelor luminoase poate fi realizata prin combinarea lor cu semnale acustice sau prin utilizarea luminii intermitente. Fondul negru mareste eficacitatea.

Prezentari combinate ale informatiilor

Combinarea diferitelor tipuri de prezentari vizuale intr-un aparat sau a mai multor aparate, cum este cazul tabloului de bord, se va face pe baza urmatoarelor reguli:

– sa nu se combine surse de informatii care au un principiu comun de afisare;

– sa se aleaga un singur factor comun pentru interpretarea informatiilor;

– sa se reduca la minim posibilitatile de erori de paralaxa;

– sa nu incarce operatorul (pilotul) decat cu strictul necesar de informatii;

– folosirea unui aparat unic in care sunt combinate informatii cifrice si figurative reduce timpul de perceptie al pilotului;

– nu este indicata folosirea a mai mult de doua ace indicatoare la un singur dispozitiv;

Marcaje pe butoane

Pe butoanele de comanda si reglare ale dispozitivelor de prezentare vizuala a informatiilor, se practica inscriptii sau marcaje pentru a sugera si facilita pilotului modul lor de manevrare cat mai rapid si mai sigur. Inscriptiile practicate pe butoane se vor scrie drept si nu in curba, receptia mesajului facandu-se fara erori. Pentru comenzile cu doua pozitii (pornit - oprit), inscriptia ce indica pornirea se va scrie sus sau la dreapta, si cea care indica oprirea jos sau la stanga. Cand nu este posibil a se executa o inscriptie, se vor practica marcaje:

Butoane

Butoane rotative selectoare prevazute cu indicator si cu modul de actionare in trepte – sunt utilizate pentru a schimba un anumit parametru al unui aparat, la o valoare fixa, valoare usor identificabila de catre operator (pilot).

Forma cea mai raspandita este urmatoarea:

Butoane rotative de reglare continua – pot fi actionate cu doua degete. Modul de actionare este functie de forta necesara de manevrare a dispozitivului, care este in stransa legatura cu gradul de finete al miscarii. Se folosesc de obicei la aparate care au scale fixe si au indicatoare mobile si sunt amplasate unele langa altele fie pe orizontala, fie pe verticala.

Butoane rotative suprapuse concentric – indeplinesc tot functii de reglare si au avantajul economisirii spatiului din cadranul tabloului de comanda. Se pot suprapune maxim trei asemenea butoane, dar este recomandabil sa se utilizeze numai doua. Pentru a evita pericolul antrenarii accidentale cu mana si a altui buton, fiecare buton trebuie sa aiba cupluri de rezistenta diferite. Foarte importanta este asocierea comenzilor date de butoane cu aparatele comandate.

Butoane actionate cu un singur deget vor avea suprafata de contact cu degetul, concava, avand forma extremitatii acestuia, sau rugoasa pentru a impiedica alunecarea degetului pe buton. Pentru a preintampina actionarea accidentala a butoanelor, se procedeaza la introducerea butonului in tabloul de bord.

Butoane actionate cu mai multe degete – spre a se deosebi de butoanele actionate cu un deget, au de obicei forma patrata. Amplasarea acestor butoane se va face unul langa altul pe orizontala si nu pe verticala. Cand numarul de butoane este mare, ele se pot amplasa pe mai multe randuri orizontale, iar cand butoanele grupate indeplinesc functii diferite pentru fiecare grupa in parte, acestea vor fi separate prin distanta, chenare sau fondul tabloului. In cazul in care o comanda este principala, va fi amplasata separat si va avea forma rotunda sau dreptunghiulara pentru a se deosebi de celelalte comenzi sau va avea o alta culoare. Cand butoanele trebuie sa fie actionate intr-o anumita ordine, ele se vor amplasa in ordinea de operare.

Influenta analizei ergonomice asupra minimizarii timpului necesar pilotului pentru identificarea unui anumit proces

Un criteriu major privind amplasarea aparatelor pe tabloul de bord il reprezinta timpul total t necesar pilotului pentru:

a)      citirea unei indicatii Dti;

b)      deplasarea privirii de la un aparat la altul DTi;

c)      formarea modelului informational al procesului tm;

d)      identificarea procesului tv.

Daca se noteaza cu „ki” periodicitatea controlului, si cu „n” numarul de aparate indicatoare observate, se poate scrie:

Pentru a se reduce acest timp este necesar sa se micsoreze duratele Dti, DTi, tm si td precum si numarul „n” de aparate citite.

Reducerea lui Dti – se are in vedere conceptia ergonomica a sistemului de afisare al fiecarui aparat in parte, prezentarii informatiei, a codificarii ei, a dimensiunilor scalei acului indicator, a iluminarii.

Reducerea lui Dti – consta in amplasarea ergonomica a indicatoarelor aparatelor, avandu-se in vedere consideratiile antropologice.

Reducerea lui Dtm – este necesar sa se afiseze informatiile in asa fel incat sa se usureze procesul cerebral de formare a modelului informational. In acest scop se folosesc indicatoarele combinate si integrate care afiseaza cativa parametri ce se gasesc in interdependenta sau aparate care redau modelul informational, spre exemplu un ecran pe care apare modelul spatial-temporal al avionului.

Reducerea lui Dtd – se reduce prin instruirea temeinica si antrenamentul sistematic al pilotilor.

Combinarea analogica a imaginilor

Proiectantii sistemelor de afisare pentru navigatia militara si mai nou cei din aviatia civila se confrunta cu necesitatea stringenta de a prezenta pilotului o cantitate din ce in ce mai mare, mai variata de informatii, intr-o forma cat mai usor perceptibila si in limitele stranse ale cabinei (care este deja destul de incarcata cu diverse pupitre de comanda).

Unul dintre cele mai semnificative progrese in domeniul afisarii informatiilor este introducerea sistemelor de tip „head-up” care au o utilitate deosebita pentru navigatia aeriana si pentru tragere, putandu-se combina intr-o forma coerenta informatiile instrumentelor de zbor cu cele de navigatie si cu cele necesare ochirii.

Afisarea de tip „head-up” (HUD – Head Up Display) este folosita mai ales in cazul avioanelor de lupta si consta, in esenta, in proiectarea imaginii afisajului multifunctional in campul vizual al pilotului pe directia axei longitudinale a avionului, prin intermediul unui combinator de imagine care este fixat rigid in partea din fata a cabinei aeronavei.

Exista mai multe sisteme de acest tip, dezvoltate in special pentru misiunile de noapte sau conditii meteo grele, dar care aduc o usurare considerabila a sarcinilor pilotului si la zborul pe timp de zi.

Utilizand un astfel de sistem de afisare, combinat cu un senzor de imagine optoelectronic (LLTV sau FLIR – in cazul in care aeronava este dotata cu radiolocator, imaginea corespunzatoare acestuia va fi afisata, de asemenea, pe afisajul „head-up”) pilotul poate vedea pe timpul noptii o imagine foarte asemanatoare cu ceea ce este el obisnuit sa vada ziua, recurgand asadar, cu foarte putine modificari, la aceleasi tehnici de pilotaj ca si pe timp de zi.

In cazul utilizarii in plus a unui sistem autonom de navigatie bazat pe o harta tridimensionala digitizata din memoria calculatorului, obtinuta prin mijloace de teledetectie prin satelit (cartografie numerica), devine posibil zborul la joasa altitudine, fara a fi necesara emisia de radiatie in spatiul inconjurator, emisie care ar putea fi detectata de sistemele de contramasuri inamice. In aceste sisteme, destinate in special misiunilor secrete de atac la sol, se utilizeaza, totusi, o sursa de radiatie care este radarul altimetric. Acesta determina nu doar inaltimea medie fata de sol, precum radioaltimetrul, ci configuratia hipsometrica a terenului survolat. Prin corelatie cu harta tridimensionala memorizata, se stabileste cu mare precizie locul avionului, pe ecranul de tip „head-up” proiectandu-se harta portiuni imediat urmatoare. Imaginea afisata nu seamana nici pe departe cu harta topografica uzuala, ci mai curand cu un desen in spatiu al zonei survolate, in care sunt evidentiate in mod foarte sugestiv formele de relief si diversele obstacole artificiale. Este posibila astfel continuarea misiunii chiar in conditii de intuneric extrem sau de conditii meteo, naturale sau artificiale, nefavorabile. Suprafata iradiata de radarul altimetric este foarte redusa, datorita altitudinii foarte mici, facand practic imposibila detectia prezentei avionului.

Din cele enuntate mai inainte rezulta necesitatea suprapunerii a doua imagini, una generata la bord si imaginea naturala care este vazuta in mod normal de catre pilot prin cupola.

In principiu, un sistem de afisare de tip „head-up” este compus din doua unitati relativ distincte: unitatea optica de afisare (OHU – Optical Head Unit – afisajul multifunctional si sistemul optic propriu-zis) si calculatorul de afisare (HUDC – Head Up Display Computer

Cu toate ca sistemul optic capteaza in mod deosebit atentia, trebuie retinut ca el nu este decat o parte dintr-un intreg in care partea electronica (hard si soft) are o importanta egala in asigurarea cerintelor functionale, fezabilitatii si mentenabilitatii sistemului de ansamblu.

Echipamentul electronic al acestui sistem foloseste din plin rezultatele de varf ale microelectronicii, calculatoarelor si dispozitivelor de redare a imaginilor (memorii rapide si de mare capacitate, arii logice programabile, microprocesoare puternice, circuite hibride, etc.)

Sistemul de afisare a cantitatii de combustibil



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1598
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site