Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Sistemul GSM (Global System for Mobile Communications)

retele calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistemul GSM (Global System for Mobile Communications)

Telefonia mobil reprezint unificarea in conditii tehnice exceptionale a celor dou mari descoperiri de la sfarsitul secolului 19:




telefonul inventat in anul 1876 de c tre Alexander Graham Bell si

radioul inventat dup anul 1880 de c tre Nikolai Tesla, construit si prezentat in anul 1894 de italianul Guglielmo Marconi.

Primele radio-telefoane au fost instalate in S.U.A. in automobile si foloseau ca intermediar pentru comunicatie o anten mare si amplasat la mare in ltime in mijlocul orasului; gandit pentru o zon geografic cu raza de aproximativ 70 Km, sistemul impunea o putere mare de emisie pentru statia mobil (4 watts) si un num r limitat de canale pentru tot orasul (aproximativ 25 de canale); aceste restrictii reduceau drastic num rul celor care doreau sa devina utilizatori (abonati). Saltul urias in raspandirea sistemului de telefonie mobila s-a realizat in momentul in care s-a gandit divizarea orasului in zone mici, numite celule ceea ce a permis reutilizarea frecventelor de c tre mai multe celule.

Sistemul GSM a fost introdus in exploatarea curenta pe la mijlocul anilor 1980 si in prezent este cel mai raspandit standard pentru telefonia mobila; cand ne referim la GSM, intelegem de obicei sistemul original GSM 900 (lucra in banda de frecventa 900 Mhz).

Pentru a mari capacitatea si implicit numarul de abonati, au fost dezvoltate alte doua sisteme:

GSM1800 (sau DCS1800) si

GSM1900 (sau PCS 900).

Comparate cu GSM 900, GSM1800 si GSM1900 se deosebesc in primul rand prin interfata cu mediul aerian de comunicatie:

folosesc alta banda de frecventa,

folosesc o structura formata din celule radio mici (o arie   mai mica acoperita de semnal).

Cele doua caracteristici ale noilor variante GSM impun doua consecinte antagoniste din punct de vedere economic:

J           favorizeaza reutilizarea frecventelor in mai multe zone (celule) si astfel se mareste numarul de abonati mobili;

L prezinta dezavantajul introdus implicit de mediului aerian de comunicatie, care atenueaza mai puternic semnalele de frecventa mai mare.


Componentele sistemului GSM

Inainte de aparitia si standardizarea retelor GSM, existau retele publice radio-mobil (celulare) care utilizau tehnici analogice si echipamente diverse, avand ca rezultat o calitate slaba a sunetului si utilizarea strict locala a telefonului mobil.

Prin standardizarea sistemului GSM, s-a putut realiza un sistem unitar de numerotare internationala care asigura utilizarea aceluiasi telefon mobil oriunde in lume.

ETSI (European Telecommunications Standardization Institute) a adoptat standardul GSM in anul 1991 si acum este raspandit in peste 140 de tari; GSM ofera o serie de servicii suplimentare fata de convorbirile telefonice si anume:

servicii de transmisie asincrona si sincrona de date cu rate de 2,4 kbps; 4,8 kbps; 9,6 kbps;

acces la reteaua publica de transmisie bazata pe pachete;

servicii telematice (SMS, fax, videotext, etc.);

multe facilitati in utilizarea telefonului mobil (Call Forwarding, Caller ID, voice mailbox);

posta electronica (e-mail) si conexiune Internet;

Servicile suplimentare sunt optionale si oferta depinde de operatorul GSM.

O retea GSM este formata din patru elemente bine conturate (figura 4.15):

Statia mobila -Mobile Station (MS).

Subsistemul Statia Baza -Base Station Subsystem (BSS).

Reteaua si subsistemul de comutatie - Network and Switching Subsystem (NSS).

Centrul de management si operare sau Subsistemul de asistenta si operare - Operation and Support Subsystem (OSS).

Statia mobila – MS

Mobile Station (MS).

Orice statie mobil si abonat inclusi in sistemul de telefonie mobil are asociate numere (coduri) pentru identificarea echipamentului mobil, a abonatului si a furnizorului de servicii.

O statie mobila (MS) contine modulul (cartela) de identificare a abonatului SIM (Subscriber Identity Module); SIM ofera mobilitate si securitate utilizatorilor si echipamentelor deoarece:

Cartela SIM este personalizata de catre utilizator printr-un numar de patru cifre numit PIN (Personal Identification Number);

PIN este singurul element care identific un terminal astfel ca abonatul poate avea acces la furnizorul s u de servicii GSM de la oricare terminal daca foloseste cartela sa SIM.

Fiecare cartela SIM are un numar de identificare unic numit IMSI (International Mobile Subscriber Identity).

Tot in scop de protectie fiecare statie mobila are asociat un identificator hardware unic numit IMEI (International Mobile Equipment Identity).

MS este un termen generic, nu neap rat cunoscutul telefon mobil; poate fi la fel de bine un calculator laptop care se comport ca o interfa GSM si prin reteaua f r fir realizeaz comunicatii de date.

Un “mobil” are un transceiver pentru transmisie si receptie si indeplineste sarcini foarte complexe: autentificarea, predarea monitorizarii catre alta celula, codificarea si decodificarea mesajelor.

Subsistemul Statia Baza - BSS

BSS conecteaza Statia Mobila cu NSS (figura 4.15) si asigura transmisia si receptia mesajelor; BSS contine doua componente si anume:

Base Transceiver Station (BTS) sau Base Station.

Base Station Controller (BSC).

BTS contine toate transceiverele (transmitatoare si receptoare radio), antenele din fiecare celula a retelei,

interfata cu modulele suport pentru PCM (Pulse Code Modulation), etc. si este de obicei plasata in centrul celulei. Fiecare BTS are intre 1 si 16 transceivere in functie de densitatea utilizatorilor din celula; puterea de emisie a Statiei Baza (BTS) determina de fapt dimensiunea geografica a celulei. Intre functiile indeplinite de BTS se numara codarea/decodarea si criptarea/decriptarea informatiei care se vehiculeaza pe canalul radio aerian.

BSC gestioneaza un grup de BTS-uri si administreaza resursele radio ale lor; BSC controleaza in principal trecerea dintr-o celula in alta, saltul de frecventa si nivelul de putere al emisie radio din BTS.

Subsistemul Retea si Comutatie-NSS

Principala sarcina a subsistemului Retea si Comutatie este sa asigurare comunicatia dintre utilizatorii mobili, si dintre acestia si utilizatorii serviciului de telefonie fixa.

In NSS se afla baze de date cu informatii generale despre abonati si despre pozitia lor de moment; pentru a desfasura sarcini atat de complexe, NSS contine mai multe componente si fiecare este specializata pentru o anumita activitate. Semnalizarea dintre entitatile functionale din NSS se realizeaza prin sistemul SS7 (Signaling System .



Elementele subsistemului NSS sunt:

MSC (Mobile services Switching Center) este componenta centrala din NSS si indeplineste functia de comutatie intre abonatii din interiorul retelei si intre abonati si alte retele si realizeaza inregistrarea, autentificarea, actualizarea pozitiei (localizarea) abonatului si predarea monitorizarii abonatului catre alta celula.

GMSC (Gateway Mobile services Switching Center); gateway este un echipament care interconecteaza doua retele; GMSC este interfata dintre reteaua celulara mobila si PSTN (Public Switched Telephone Network) si asigura dirijarea apelurilor sosite de la reteaua fixa catre utilizatorii sistemului GSM; de obicei GMSC este o sub-componenta din MSC.

HLR (Home Location Register ) este principala baza de date care contine informatii despre abonatii din zona acoperita de un MSC (IMSI-ul abonatului, numarul ISDN al statiei mobile-Mobile Station ISDN Number (MSISDN). HLR contine totodata si informatii despre pozitia curenta a abonatilor si serviciile la care acestia au acces; un HLR poate deservi unul sau mai multe MSC-uri.

VLR (Visitor Location Register ); pozitia curenta a abonatului este communicata prin sistemul de semnalizare SS7 si se afla memorata in VLR; VLR contine informatii din HLR-ul in care se afla abonatul si aceste informatii sunt folosite pentru a valida accesul abonatului la serviciile la care are drept. Cand un abonat intra in zona acoperita de un nou MSC, VRL-ul asociat noului MSC va cere informatii despre acest abonat HLR-ului de origine corespunzator abonatului. VLR-ul din celula in care se afla de moment abonatul, foloseste aceste informatii pentru a asigura serviciile solicitate. VLR impreuna cu MSC, controleaza aceeasi zona.

AuC (The Authentication Center); registrul AuC ofera parametri necesari pentru functiile de autentificare si criptare folosite pentru verificarea identitatii utilizatorului. Baza de date cu acces protejat din AuC mentine o copie a cheii secrete memorata in cartela SIM a fiecarui abonat si aceasta copie este folosita pentru autentificare si criptare pe canalul radio.

EIR (Equipment Identity Register) contine o lista a terminalelor si echipamentelor mobile valide. Un terminal este identificat prin IMEI-ul sau (International Mobile Equipment Identity ); EIR ignora apelurile venite de la terminale declarate furate sau de la terminale necorespunzatoare (de exemplu care nu respecta specificatiile referitoare la puterea de emisie). EIR are trei baze de date:

Lista alba: pentru toate IMEI-urile cunoscute, inregistrate si considerate corecte.

Lista neagra: pentru echipamente mobile furate sau necorespunzatoare.

Lista gri: pentru “mobile” / IMEI –uri dubioase.

GIWU (GSM Interworking Unit) corespunde unei interfete pentru comunicatii de date cu retele diferite.

OSS (The Operation and Support Subsystem ) este un sistem de gestiune care supravegheaza functionarea tuturor blocurilor functionale din reteaua GSM. Pentru functionarea neintrerupta si in bune conditii a retelei se foloseste redundanta hardware si mecanisme inteligente pentru detectarea starii de eroare. OSS asigura mentenanta si control pentru MSC, BSC si BTS si aria sa de actiune cuprinde intreaga retea publica mobila (PLMN) sau numai o parte din ea. Pentru reducerea costurilor de intretinere a retelei o parte din sarcinile de mentenanta sunt transferate catre BTS.

Interfete si protocoale in reteaua GSM

Protocoalele GSM sunt dispuse pe trei nivele si anume:

Nivelul 1: Fizic (Physical layer) care:

Ø Asigura transmisia fizica corespunzator tehnicilor TDMA, FDMA, etc.

Ø Asigura nivelul de calitate al comunicatiei pe canalul radio.

Ø Foloseste legaturi PCM 30 sau ISDN in afara de interfata aeriana.

Nivelul 2: Legatura de date (Data Link Layer) asigura:

Ø Multiplexarea conexiunilor pe canale de

control/semnalizare;

Ø Detectarea erorii (bazat pe protocolul HDLC);

Ø Controlul fluxului de date;

Ø Calitatea transmisiei;

Ø Rutarea;

Ø

Nivelul 3: Retea (Network layer) asigura:

Ø Conexiuni prin interfata aeriana;

Ø Localizarea abonatului;

Ø Identificarea abonatului;

Ø Servicii suplimentare (SMS, Call Forwarding,

Conference Calls, etc.).

Interfata aeriana Um

Interfata aeriana pentru GSM este cunoscuta sub numele de interfata Um; ITU care gestioneaza la nivel international alocarea spectului de frecvente radio a alocat sistemului GSM urmatoarele benzi de frecventa:

GSM900:Tur (Uplink): 890… 915 MHz (statia mobila catre statia de baza ); Retur (Downlink): 935…960 MHz (statia de baza catre statia mobila).

GSM1800 (anterior: DCS-1800): Tur (Uplink): 1710…1785 MHz; Retur (Downlink): 1805…1880 MHz

GSM1900 (anterior: PCS-1900): Tur (Uplink): 1850…1910 MHz; Retur (Downlink): 1930…1990 MHz


Deoarece spectrul de frecvente radio este o resursa comuna limitata si puternic disputata, a fost conceputa o metoda de impartire cat mai judicioasa a benzii intre cat mai multi utilizatori; metoda aleasa de GSM este o combinatie (TDMA/FDMA).

Tehnologia FDMA (Frequency Division Multiple Access); in FDMA fiecare telefon mobil foloseste o frecven diferitǎ de a celorlalte telefoane mobile, corespunzǎtoare unor canale distincte si separate din spectrul de frecventǎ (figura 4.16.)

Tehnologia TDMA (Time Division Multiple Access); in TDMA, banda de frecventǎ alocata si asiguratǎ canalului (figura 4.17.) este despǎrtitǎ pentru utilizare in intervale de timp (time-slots).


Tehnologia CDMA (Code Division Multiple Access); desi nu se foloseste in sistemul GSM, merit a fi prezentat si tehnologia CDMA utilizata intens in comunicatiile f r fir moderne.

In CDMA, fiecare apel primeste un cod unic dup care se foloseste o tehnic de imprǎstiere pe intreaga band disponibil in acest fel, mai multe apeluri se suprapun pe acelasi canal dar fiecare apel are o secven de cod atasat dediferitǎ de a celorlalte.

CDMA este o formǎ de spectru imprǎstiat, adicǎ informatia este trimisǎ in fragmente mici pe un numǎr de frecvente separate si disponibile in momentul respectiv din domeniul de frecvente alocat comunicatiei (figura 4.18).




In sistemul GSM, partea FDMA (Frequency-Division Multiple Access) separa canalele de comunicatie prin divizarea benzii de frecventa in cuante de (maximum) 25 MHz, in 124 frecvente purtatoare distantate la 200 kHz. Fiecarei Statii Baza ii sunt alocate una sau mai multe frecvente purtatoare; fiecare dintre aceste frecvente purtatoare este apoi divizata in timp cu o schema TDMA (Time-Division Multiple Access); unitatea de timp din aceasta schema TDMA se numeste “perioada rafala” (burst period ) si dureaza aproximativ 0,577 ms. Opt perioade “rafala” sunt grupate intr-un cadru TDMA (aprox. 4,615 ms), si formeaza unitatea de baza in definirea canalelor logice. Un canal fizic este definit ca “o perioada rafala” per cadru TDMA.

Interfata Abis


Interfata Abis se afla in BSS (Base Station Subsystem ) si reprezinta granita dintre functiile BSC (Base Station Controller) si BTS (Base Transceiver Station ); BSC si BTS pot fi conectate prin linii inchiriate, legaturi radio sau MAN (Metropolitan Area Networks).

In mod normal exista doua tipuri de canale (figura 4.19) intre BSC si BTS:

Canale de trafic -TCH (Traffic channels): transporta datele utilizatorului si pot fi configurate pentru 8, 16, si 64 kbps.

Canale de semnalizare (Signaling channels) sunt folosite in scopuri de semnalizare intre BTS si BSC si pot fi configurate pentru 16, 32, 56 si 64 kbps.

In interfata Abis, fiecare transceiver (TRX) dintr-un BSC are alocat un canal de semnalizare; pozitionarea canalelor de date si semnalizare este la alegerea producatorilor de echipamente si este diferita de la un sistem la alt sistem.

Evenimente in stabilirea unui apel

Se considera initierea unui apel telefonic de catre un abonat posesor al unui post fix care cheama un abonat al unei retele de telefonie mobila GSM; etapele si echipamentele implicate sunt aratate in figura 4.20:

Apelul soseste din reteaua fixa in GMSC (Gateway MSC);

Pe baza numarului IMSI (International Mobile Subscriber Identity) al abonatului chemat se determina HLR-ul lui;

HLR (Home Location Register) verifica existenta numarului chemat; VLR-ul in cauza (Visitor Location

Register este solicitat sa ofere identificativul Statiei Baza (BSS) care monitorizeaza in acel moment abonatul mobil (Mobile Station Roaming Number-MSRN).

Nota: Caracteristica roaming permite unui utilizator sa efectueze si sa primeasca apeluri pe acelasi numar in orice retea GSM din lume, si sa foloseasca aceleasi servicii la care are dreptul in reteaua in care plateste abonamentul.

MSRN-ul este trimis inapoi catre GMSC;

Conexiunea este comutata catre MSC-ul in cauza;


VLR-ul este chestionat despre domeniul si starea de accesibilitate in care se afla in acel moment abonatul mobil chemat.

Daca MS este marcat ca accesibil (reachable) se valideaza un apel radio

si executat in toate zonele de emisie radio asignate VLR-ului.

Cand abonatul raspunde la telefonul mobil ca urmare a semnalului venit din celula in care se afla in acel moment,

au fost deja parcurse si executate toate procedurile de verificare si securizare;

Daca apelul a reusit, VLR -ul indica MSC-ului

ca apelul s-a incheiat cu succes.

Interfata A

“Interfata A” se afla plasata intre BSC and MSC; daca BSC contine echipamentul transcoder (TCE-transcoder equipment ), un canal de trafic (TCH ) ocupa complet un “time-slot” (TS) de 64 kbps pe legatura de nivel fizic PCM (Pulse Code Modulation) de 2 Mbit/s sau 1.544 Mbit/s.

Din cele 32 time-slot-uri disponibile pe legatura si suportul PCM, numai un numar maxim de 30 de canale de trafic pot opera simultan, deoarece cel putin 2 time-slot-uri sunt necesare pentru control si semnalizare.

Un singur canal de semnalizare suporta mai multe semnale PCM de 64 kbps intre un BSC si MSC; in mod normal pentru acest scop de semnalizare sunt folosite doua time-slot-uri active de 64 kbps.


Zone geografice specifice acoperite de reteaua GSM

O celula este identificata prin numarul de identitate global al celulei (Cell Global Identity number - CGI) si corespunde suprafetei acoperite de semnalul de radio frecventa emis de BTS (Base Transceiver Station).

Zona de localizare (Location Area - LA) identificata prin numarul LAI (Location Area Identity ) este un grup de celule deservit de un singur MSC/VLR; un grup de zone de localizare sub controlul aceluiasi MSC/VLR defineste

suprafata MSC/VLR.

Un PLMN (Public Land Mobile Network) este suprafata deservita de un singur operator de retea (figura 4.21).

Functii ideplinite in cadrul retelei GSM

In reteaua GSM se pot defini cinci functii principale:

Transmisia;

Gestionarea resurselor radio

(Radio Resources management-RR);

Gestiunea mobilitatii (Mobility Management -MM).

Gestiunea comunicatiei

(Communication Management -CM);

Operare, administratie si intretinere

(Operation, Administration and Maintenance -OAM);

Transmisia: cuprinde doua sub-functii care asigura respectiv:

facilitatile pentru transmiterea informatiilor utilizatorilor - este implementata in MS, BTS si BSC;

facilitatile pentru transmiterea informatiilor de semnalizare - este implementata in HLR, VLR sau EIR.

Gestionarea resurselor radio: stabileste, mentine si elibereaza legaturile de comunicatie dintre statiile mobile si MSC; este implementata in statia mobila si Statia Baza.

In atributiile RR intra si administrarea spectrului de frecvente si monitorizarea comportamentului retelei la schimbarea conditiilor de mediu pentru comunicatia radio; actiunile realizate sunt:

Alocarea, schimbarea si eliberarea canalului;

Schimbarea celulei si/sau canalului pentru comunicatie (actiune numita “Handover”).;

Saltul pe alta frecventa (Frequency hopping);

Controlul puterii de emisie;

Transmisia si receptia discontinua.



Handover

Cand abonatul mobil se deplaseaza in spatiu departanduse de BTS, scade calitatea comunicatiei si este nevoie sa fie schimbata celula si/sau canalul; aceasta procedura de schimbare a suportului de comunicatie se

numestehandover”

Exista patru tipuri “handover” diferite asupra:

canalelor in aceeasi celula;

celulelor controlate de acelasi BSC;

celulelor care apartin aceluiasi MSC dar controlate de BSC-uri diferite;

celulelor controlate de MSC-uri diferite.

Actiunile “handover sunt gestionate de MSC si BSC; primele doua tipuri sunt exclusiv in sarcina BSC care informeaza MSC-ul despre actiunile efectuate.

Statia mobila este un element activ; permanent verifica puterea semnalului propriu si puterea semnalului in celulele invecinate; lista celulelor care trebuie accesate in vederea masuratorilor este data de Statia Baza iar masuratorile permit statiei mobile sa aleaga celula care ii asigura o comunicatie de buna calitate.

Pentru actiunea “handover se folosesc doi algoritmi:

Algoritmul “performanta minima acceptata” (“minimum acceptable performance”) functioneaza astfel: daca semnalul se deterioreaza, se mareste treptat puterea de emisie a statiei mobile; cand marirea puterii de emisie nu mai poate asigura calitatea semnalului, se declanseaza actiunea “handover”.

Algoritmul “power budget” initiaza actiunea “handover” fara a incerca mentinerea calitatii semnalului prin marirea puterii de emisie.

Actiunile “handover pot fi initiate si ca o masura de echilibrare a traficului; in timpul perioadei inactive, echipamentul mobil scaneaza BCC-urile (Broadcast Control Channel) din maxim 16 celule invecinate si construieste o lista pentru actiunea de “handover” cu cele mai avantajoase sase celule; lista este transmisa catre BSC si MSC cel putin odata pe secunda si este folosita in algoritmul “handover”.

Actiunile “handover” se pot realiza pentru abonatul mobil care se deplaseaza cu viteza maxima de 250km/h.

Gestiunea mobilitatii permite localizarea,

autentificarea si securitatea comunicatiei in reteaua GSM.

Localizarea; cand se porneste o statie mobila, se actualizeaza pozitia sa in retea printr-o procedura de atasare

la retea; aceeasi procedura se activeaza si in cazul in care abonatul mobil trece intr-o zona noua de localizare (Location Area ) sau intr-o retea (PLMN) diferita; mesajul de actualizare a pozitiei se trimite catre noul MSC/VLR, care la randul sau comunica informatia de localizare HLR-ului de origine al abonatului. Cand o statie mobila se deconecteaza (power-off), se initiaza   procedura de detasare din retea pentru a informa reteaua ca statia nu mai este conectata.

Autentificarea si securizarea comunicatiei; procedura de autentificare se realizeaza printr-un schimb de mesaje intre abonat si Centrul de Autentificare (Authentication Center-AuC). Cheia secreta pastrata in SIM si in AuC, impreuna cu algoritmul de cifrare A3 participa la verificarea abonatului si a permisiunii accesului la servicii.

O alta procedura de securizare consta in verificarea identitatii echipamentului; daca numarul IMEI al mobilului este autorizat in EIR, statia mobila este acceptata in retea.

Pentru a asigura confidentialitatea utilizatorului, (dupa parcurgerea pentru prima data a procedurii de actualizare a pozitiei sale) el este inregistrat cu TMSI (Temporary Mobile Subscriber Identity).

Gestiunea comunicatiei in GSM

se refera la :

Supravegherea apelurilor (Call Control-CC)

Gestionarea serviciilor suplimentare (Supplementary Services management)

Gestionarea serviciului SMS (Short Message Services management)

Supravegherea apelurilor

CC se ocupa de stabilirea, mentinerea si eliberarea legaturilor de comunicatie pentru apel; una din cele mai importante functii ale CC-ului este rutarea sau dirijarea apelurilor (call routing

In vederea realizarii unei convorbiri cu un abonat mobil, utilizatorul formeaza numarul MSISDN (Mobile Subscriber ISDN) care contine:

Codul tarii;

Un cod national de identificare a operatorului de retea;

Un cod care corespunde HLR-ului abonatului.

Apelul este directionat catre GMSC (daca numarul este format de la un post fix) care cunoaste HLR-ul corespunzator pentru numarul MISDN format.

Gestionarea serviciilor suplimentare este implementata doar in statia mobila si HLR; de exemplu :

Call Waiting (CW) este o utilitate oferita de reteaua GSM; in timpul unei convorbiri, abonatul primeste un semnal audio (beep) prin care este anuntat ca este solicitat de un alt abonat. Apelul poate fi acceptat, trimis catre serviciul de mesagerie vocala sau poate fi rejectat; daca apelul este rejectat, abonatul care cheama va primi un ton de ocupat; daca apelul este acceptat, convorbirea curenta este intrerupta si abonatul este conectat la noua legatura telefonica.

Call Hold (CH) permite intreruperea unui apel in desfasurare pentru a efectua apeluri suplimentare sau primirea unor noi apeluri; termenii consacrati sunt “™parkº an ™in progress callº”.

Call Forwarding (CF) este o facilitate oferita de retea si poate fi activata de catre MS; CF permite orientarea apelurilor catre alte numere in conditiile fixate de utilizator; conditiile pot fi nule sau dependente de anumite criterii (abonatul nu raspunde, este ocupat sau ne-accesibil).

Calling Line ID trebuie sa fie implementat atat in reteaua GSM cat si in telefonul mobil care afiseaza numarul celui care cheama; pentru a fi posibil acest lucru, este nevoie ca reteaua in care este inscris abonatul chemator sa ofere retelei GSM numarul respectiv. Statia mobila si HLR sunt singurele entitati implicate in serviciul Calling Line ID.

Gestionarea serviciului SMS SMS accepta mesaje in lungime de maxim 160 de caractere si mesajele respective sunt furnizate abonatului mobil indiferent unde se afla in reteaua GSM internationala; pentru a oferi serviciul SMS abonatilor sai, reteaua GSM trebuie sa fie in co-operare cu un operator special (Short Message Service Center) prin urmatoarele doua interfete:

SMS-MT/PP (SMS-GMSC for Mobile Terminating Short Messages ) care are acelasi rol cu GMSC.

SMS-MO/PP (SMS-IWMSC for Mobile Originating Short Messages )

De fiecare data cand este livrat un mesaj, reteaua asteapta o confirmare de la telefonul mobil ca mesajul a fost receptionat corect; daca nu se trimite de catre mobil confirmarea pozitiva, reteaua va continua sa retrimita mesajul sau sa-l pastreze pentru o livrare ulterioara (acelasi lucru si daca statia mobila nu este operationala)

Operare, administratie si intretinere: este folosita pentru a modifica configuratia retelei si a monitoriza relatiile dintre entitatile sistemului; tot in categoria functiilor OAM se afla si auto-testele periodice si de rutina.

in realizarea functiei OAM sunt implicate OSS (Operation and Support Subsystem), BSS (Base Station Subsystem) dar si NSS (Network and Switching Subsystem).

Componentele sistemului de monitorizare aflate in BSS si NSS ofera operatorului toate informatiile necesare; aceste informatii sunt trimise catre OSS care le analizeaza si intreprinde masurile necesare;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1065
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site