Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ

Gramatica



+ Font mai mare | - Font mai mic



CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ

dupa Regulili Astasiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armaneasca di Bituli, Avgustu, 1997



LECTSIILI 10 shi 11 - SCRIAREA-A LITIRÃLJEI I

Litira i poati s-aiba ma multi sonuri. Poati s-hiba:

(i) una vocala i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur;

(ii) una vocala i, niactsintuata, tu bitisita-a ma multor zboara (i-lu final), cari poati si s-avda (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dauali sonuri i shi e, dupa cum easti grailu-a omlui;

(iii) una vocala i, ica una semivocala i, cari poati si s-avda, sh-ca sonlu gratsescu yi/ye (ghamma);

(iv) una semivocala i, cari s-avdi cu una semivocala u (niscriata) dupa ea; shi

(v) una semivocala i - cari s-avdi singura, fara ca s-aiba una vocala u (niscriata) ninga ea, ica s-avdi deadun cu alti vocali tu un diftongu ica triftongu - cari poati si sa scrii, ma poati shi s-nu sa scrii, dupa cum u cafta litira di naintea-a ljei.

Sonlu 1 di Timelj: Vocala i

Candu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndaua zboara sh-ca e, ma tra aesti zboara va zburam tu una alta sectsii ma nghios). Vocala i poati si s-avda:

(i) ahoryea sh-fara alta semivocala tu idyea silaba, ca tu zboarali: ca-ni, cu-pi-i, ghi-ni, if-cu-li-i, i-mir, im-nu, min-ti, ni-or, etc. ica

(ii) deadun cu una semivocala tu idyea silaba, parti dit diftondzalj iu (vocala i, semivocala u) shi ii (protlu i vocala, andoilu i semivocala); ca tu zboarali: ar-niu, car-ci-liu, car-di-liu, cu-pii (pluralu di la cu-pi-i/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-i/ir-nji-e), scriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-nii, etc.

Nota 1 - Tu-aesti zboara di ma nsus, diftongul iu (vocala i, semivocala u) nu easti idyiul lucru cu:

(i) diftongul iu (semivocala i, vocala u) tsi lu-aflam tu zboara ca: a-pan-ghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu, is-chiu, mis-tir-yiu, scljin-ciu, zmel-ciu, etc. neca

(ii) combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dauali sonuri, i shi u suntu semivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii.

Tr-aestu lucru va zburam tu alti sectsii ma nghios.

Nota 2 - Bagats oara ca ma nsus avem zboara ca: cu-pi-i/cu-pi-e, if-cu-li-i/if-cu-li-e, min-ti/min-te, etc. tra cari, vocala i dit soni, poati, tu ndaua grai, si s-avda shi si sa scrii sh-ca una vocala e. Tr-aesti zboara va zburam sh-tu una alta sectsii ma nghios. Tra tora di oara va zburam di-aesti zboara mash tra prublemili tsi au s-faca cu scriarea-a sonlui i.

Vocala i cu sonlu-lj di timelj na da, tu scriari, mash una singura prublema: aclo iu, vocala i poati si s-avda, em ca una vocala, em ca una semivocala i, shi omlu nu shtii tsi s-faca, "s-u scrii ma s-nu u scrii?"

Regula - (1) Vocala i dit bitisita-a unui zbor - cari s-avdi di multi ori sh-ca una semivocala - lipseashti totna scriari (ca s-avdi ica nu s-avdi) candu yini

(i) dupa daua i ma multi consoani, simpli i compusi, ica

(ii) dupa una consoana complexa x.

(2) Candu vocala i s-afla, fara actsentu, tu bitisita-a unui zbor masculin shi niutru singular, shi candu zborlu s-articuleadza, atumtsea, i-lu din fatsa-a articolui

(i) poati si s-faca semivocala shi s-nu si scrii, candu zborlu bitiseashti cu ri shi ni tsi yini dupa una vocala, ma

(ii) poati s-armana vocala ica poati si s-faca semivocala, ma lipseashti totna scriari, tra tuti alanti zboara, inclusiv zboarali cari bitisescu cu ri shi ni tsi yini dupa una consoana.

(3) Tra tuti alanti zboara, scriarea ica niscriarea-a sonlui i va si s-faca dupa cum va hiba aspusi zboarali tu un dictsiunar, niscriat ninga.

Bunaoara:

(1) Candu bitisescu cu vocala i tsi yini dupa daua consoani, zboarali lipsescu totna scriari cu i ca zboarali-exempli: cor-ghi, lim-bi, o-clji, por-tsi (pravdza), sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboarali di ma nsus pot s-hiba pronuntsati, cativaraoara, sh-cu una semivocala i tu bitisita tsi lipseashti scriari; zboarali nu lipsescu scriari fara i ca: corgh, limb, oclj, ports, sherch, tsergh, tumb, etc.

(2) Candu s-articuleadza, zboarali masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu cu ri shi ni (vocala i, niactsintuata) tsi yini dupa una vocala, ca: ca-ni, car-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gio-ni, ma-ri, sfrea-di-ni, soa-ri, ta-ciu-ni, etc. pot ca sa sh-u-alaxeasca vocala i (dit ri shi ni) tu semivocala. Tr-atsea, zboarali di ma nsus pot s-hiba pronuntsati shi scriati daua turlii. Una soi easti:

(i) la nominativ shi acuzativ singular: ca-ni-li, car-bu-ni-li, cheap-ti-ni-li, dzi-ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li, soa-ri-li, ta-ciu-ni-li, etc. shi

(ii) la genitiv shi dativ singular: ca-ni-lui, car-bu-ni-lui, cheap-ti-ni-lui, dzi-ni-ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-ni-lui, soa-ri-lui, ta-ciu-ni-lui, etc.

Ma zboarali di ma nsus, pot s-hiba s-hiba pronuntsati shi scriati sh-una alta soi:

(i) la nominativ shi acuzativ singular: can-li, car-bun-li, cheap-tin-li, dzi-nir-li, gion-li, mar-li, sfrea-din-li, soar-li, ta-ciun-li, etc. shi

(ii) la genitiv shi dativ singular: can-lui, car-bun-lui, cheap-tin-lui, dzi-nir-lui, gion-lui, mar-lui, sfrea-din-lui, soar-lui, ta-ciun-lui, etc.

(3) Candu s-articuleadza, zboarali masculini (shi niutri singular) tsi nu bitisescu cu ri shi ni (vocala i, niactsintuata) tsi yini dupa una vocala (cazlu aspus ma nsus), zboara ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti, giu-nea-li, oas-pi, vear-di, etc. sh-lu tsan i-lu ca vocala (sh-ca s-avdi i nu s-avdi ca una semivocala i), lipsescu totna scriari:

(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li, cljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, vear-di-li, etc. shi

(ii) la genitiv shi dativ singular: a-ra-tsi-lui, a-rea-ti-lui, cljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, vear-di-lui, etc.

Tu ndaua zboara, vocala i poati si s-avda sh-ca una semivocala ma aesti zboara nu lipsescu scriari:

(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-rats-li, a-reat-li, cljasht-li, giu-neal-li, oas-pli, veard-li, etc. shi

(ii) la genitiv shi dativ singular: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui, giu-neal-lui, oas-plui, veard-lui, etc.

(4) Zboara ca pri-im-na-ri poati si s-avda tu zburarea di-arada prim-na-ri. Scriarea-a aishtor zboari va si s-faca dupa cum va s-hiba aspusa tu un dictsiunar niscriat ninga.

Nota 1 - Aoa zburam mash tra zboarali tsi arman idyili, zboara iu vocala i s-pronuntsa ca una semivocala. Nu zburam di zboara tsi s-alaxescu di la singular la plural, zboara ca: a-pan-di-si, dur-nji-ri, fe-si, mu-tri-ri, ti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i, shi pluralu cu semivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri, tihi, tim-bihi, etc.

Nota 2 - Aoa zburam mash tra zboarali tsi bitisescu cu vocala i pri cari nu cadi actsentul. Zboarali tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi actsentul, zboara ca: chi-ra-gi, han-gi, shi-ca-gi, va-li, etc. candu s-articuleadza, nu sh-lu cher aestu i, armani totna ngrapsit.

Nota 3- Suntu multi zboara cari, la plural, bitisescu tu ndaua grai cu a, tu alti grai cu i. Ahtari suntu zboarali tsi bitisescu, la plural, cu consoanili compusi ts shi dz, la cari zboara s-adavga shi zborlu "zboara". Aesti zboara va si scrii cu a, nu cu i. Bunaoara, zboarali tsi lipsescu scriari cu a, suntu zboara ca: bratsa, budza, cartsa, garnutsa, multsa, muntsa, parintsa, puntsa, zboara, etc. zboara tsi nu lipsescu scriari (cu tuti ca s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, cartsi, garnutsi, multsi, muntsi, parintsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboara ca aesti di ma nsus va si s-aspuna tu un dictsiunar niscriat ninga.

Sonlu 2: Vocala i Niactsintuata dit bitisita-a unui zbor
cari poati si s-avda shi sa si scrii sh-ca una vocala e.

Regula - (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la singular ica la plural cu vocala i, niactsintuata, pot s-hiba scriati shi pronuntsati, tu bitisita, dupa traditsie shi grai, shi cu e.

(2) Adverbili, articulili, pripozitsiili shi congiunctsiili cari bitisescu cu vocala i,

(i) lipsescu scriari totna cu i; candu suntu monosilabi (exceptsia easti articul li), shi

(ii) pot s-hiba scriati, sh-cu i sh-cu e tu bitisita, candu suntu polisilabi shi vocala i dit soni nu easti actsintuata, dupa cum easti traditsia shi grailu a omlui.

(3) Candu zboarali suntu scriati cu e-final, la articulari,

(i) e-lu final dinaintea-a articului s-fatsi i, shi

(ii) articulu li poati s-hiba scriat shi le.

(1) Avem formi verbali shi numi (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali), polisilabi, la singular ica la plural, cari bitisescu, sh-cu vocala i, ma sh-cu vocala e, dupa cum easti grailu-a omlui. Aesta vocala i/e nu easti actsintuata shi zboarali pot si sa scrii shi si s-pronuntsa dupa cum u va omlu.

Bunaoara, zboarali di ma nghios pot si s-avda shi s-hiba scriati cu vocala i: al-ti, aum-bri, av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, car-vea-lji, co-la-si, cu-ri-i, cu-ti-i, du-tsi, dza-tsi, dza-si, fa-tsi, foa-mi, fu-mea-lji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i-ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri, mur-da-ri, mi-ni, na-si, pa-du-ri, pi-ta-roa-nji, poa-ti, pur-ta-ri, scu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, va-si-li-i, yi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc.

Tuti zboarali di ma nsus pot si s-avda shi s-hiba scriati sh-cu e: al-te, aum-bre, av-de, a-yi-nje, bo-e, ca-fe-e, ca-le, car-vea-lje, co-la-se, cu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza-tse, dza-se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje, ha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu-gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re, mi-ne, na-se, pa-du-re, pi-ta-roa-nje, poa-te, pur-ta-re, scu-ti-de, so-e, ti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, va-si-li-e, yi-e, yi-ne, znji-e, zo-re, etc.

(2) (i) Zboarali monosilabi ca: di, mi, pi/pri, shi, ti/tri, tsi, etc. lipsescu totna scriari cu i-final; nu lipsescu varaoara scriari cu e-final. Ma adverbili polisilabi, scriati aoa cu vocala i, ca: a-clo-tsi, a-shi, di-nin-ti, ma-ni, na-par-ti, poi-ma-ni, etc. pot s-hiba scriati sh-cu e-final ca: a-clo-tse, a-she, di-nin-te, ma-ne, na-par-te, poi-ma-ne, etc.

(ii) Substantivili shi adgectivili polisilabi, (i) masculini (shi neutri) la singular shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural, cari bitisescu cu vocala i/e niactsintuata, sh-cari suntu scriati ma nghios cu i-final ca: a-du-si, a-fi-ri-ti, a-ra-tsi, ba-bi, ca-si, ca-ni, cu-ra-ti, cljash-ti, dzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma-ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi, pi-ru-sha-ni, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa-ni, va-si, vear-di, zvel-ti, etc. pot ca s-hiba scriati shi cu e-final ca: a-du-se, a-fi-ri-te, a-ra-tse, ba-be, ca-se, ca-ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te, gio-ne, jgljoa-te, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-ve, soa-re, u-ru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc.

(iii) Candu suntu articulati, articulu di la numili (i) masculini la singular shi (ii) fiminini la plural easti li, cari tu sistemlu di scriari cu e, si scrii le. Tr-atsea, zboarali di ma nsus pot s-hiba scriati sh-cu i-final ca: a-du-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li, ca-ni-li, cu-ra-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-li, gio-ni-li, jgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-sha-ni-li, scla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li, zvel-ti-li, etc. ma pot s-hiba scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le, a-fi-ri-ti-le, a-ra-tsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, ca-ni-le, cu-ra-ti-le, cljash-ti-le, dzi-nir-le, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le, mur-da-ri-le, nja-ti-le, oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le, u-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc.

Nota 1 - Bagats oara ca, zboarali cari si scriu cu e-final, candu nu suntu articulati, la forma-a lor articulata, e-lu s-alaxeashti tu i. Bunaoara, protlu zbor dit arada di ma nsus, niarticulat shi scriat cu e-final, a-du-se, s-fatsi a-du-si-li, candu s-articuleadza.

Nota 2 - Zboarali masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu una semivocala i tsi s-avdi cu una semivocala u (tsi nu si ngrapseashti) dupa ea, lipsescu scriari mash cu i, varaoara cu e. Ashi avem, bunaoara, zboara ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, ca la fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc. cari si ngrapsescu mash cu i.

Nota 3 - Zboarali tsi bitisescu cu vocala i, actsintuata, nu urmeadza aesta regula; lipsescu totna scriari cu i, varaoara cu e. Aesti zboara, loati dit dictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-ci, a-ra-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, ba-tah-ci, bi-di-vi, ca-ti, cai-di-gi, car-ji-li, cav-ga-gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-sa-gi, ci-li-bi, ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi, gai-da-gi, hai-ma-li, han-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li, mush-ti-ri, ni-shan-li, pa-pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-ca-gi, so-ba-gi, spa-ti, su-fa-ri, va-li, shi alti poati tsi n-ascapara.

Nota 4 - Zboarali cari bitisescu cu una vocala e pi cari cadi actsentul; nu lipsescu varaoara scriari cu i. Aeste zboara, ca bunaoara: ca-fe, cea-re, chi-ma-ne, cu-be, gai-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-de, ti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. sa ngrapsescu totna cu e.

Sonlu 3: Vocala ica Semivocala i tsi
poati si s-avda sh-cu un son ghamma gratsescu nainti.

Suntu zboara iu sonlu i poati si s-avda curat, ca tuti alanti sonuri i, ma poati si s-avda sh-cu sonlu gartsescu ghamma nainti. Multi ori, aestu son ghamma si scrii, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu si scrii. Cu tuti ca, tr-aesti zboara nu s-ari loata varna apofasi la simpozionlu di Bituli dit 1997, mintea-a noastra easti s-li scriem cu y, nu cu i. Tr-atsea featsim regula di ma nghios.

Regula - Zboarali tsi au una vocala i cari poati si s-avda sh-ca y (sonlu ghamma gratsescu) va si scrii cu y. Exceptsiili va s-aspuna tu un dictsiunar niscriat ninga.

Avem zboara tsi pot si s-avda (shi s-hiba scriati) em cu i, em cu yi/ye. Bunaoara, noi dzatsem ca, tr-aesti zboara-exempli di ma nghios:

(i) easti ghini si sa scrii: ma-yi-i/ma-yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea, vlu-yi-i/vlu-yi-e, yeah-ni-i/yeah-ni-e, yeam-bu-la, Yeani, yea-ni-tsar, yea-nu-ra, yea-tru, yea-ur-ti, yer-mu, yi-li-i/yi-li-e, yi-mi-shi, yin, Yi-nar, yi-na-ti/yi-na-te, yi-neam, Yior-gu, yis, yi-tri-i/yi-tri-e, yiur-ti-i/yiur-ti-e, yiz-ma, Yiz-ma-ciunj, etc. shi

(ii) nu easti ghini si sa scrii: ma-i-i/ma-i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria, vlu-i-i/vlu-i-e, iah-ni-i/iah-ni-e, iam-bu-la, Iani, ia-ni-tsar, ia-nu-ra, ia-tru, ia-ur-ti, ier-mu, i-li-i/i-li-e, i-mi-shi, in, I-nar, i-na-ti/i-na-te, i-neam, Ior-gu, is, i-tri-i/i-tri-e, iaur-ti-i/iaur-ti-e, iz-ma, Iz-ma-ciunj, etc.

Nu putem s-dam vara regula generala. Noi va caftam ca, scriarea corecta a catiunui zbor, cu una singura i cu daua varianti, s-hiba aspusa tu un dictsiunar niscriat ninga.

Sonlu 4: Semivocala i (totna scriata), tsi s-avdi deadun cu una semivocala u (niscriata) dupa ea

Regula - Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi verbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu una combinatsie di daua semivocali iu, tsi yin dupa

(i) una consoana: c, ch, g, gh, h, shi y, ica

(ii) una vocala a shi o, ica un diftongu oa shi ea/ia (vocala a, semivocali i/e/o),

lipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisita; sh-cu tuti ca s-avdi, semivocala u nu si ngrapseashti.

Bunaoara:

(i) Candu s-avdu cu combinatsia (di daua semivocali) iu tu coada tsi yini dupa consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, zboarali lipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi, a-rici (singular masculin), as-cum-tici (singular neutru), a-vlachi (singular neutru, ca la singular fiminin s-pronuntsa a-vla-chi, cu vocala i), (mini) ncaci (la prota persoana), ba-ljaci (singular masculin), car-paci (singular masculin), cochi (singular masculin), cohi (singular neutru), cu-cu-lici (singular neutru), cu-cu-tici (singular masculin), cu-paci (singular masculin), cu-ragi, (mini) dis-caci, feci, gar-baci (singular neutru), ghiu-maci (singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-rici (singular masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi (singular masculin), stan-gaci (singular masculin), tal-maci, tuci, u-raci (singular masculin), zvici (singular neutru), etc.

Aesti zboara nu lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, a-riciu, as-cum-ticiu, a-vlachiu, an-caciu, ba-ljaciu, car-paciu, cochiu, cohiu, cu-cu-liciu, cu-cu-ticiu, cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, gar-baciu, ghiu-maciu, ghi-veciu, li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, stan-gaciu, tal-maciu, tuciu, u-raciu, zviciu, etc.

(ii) Candu s-avdu cu combinatsia (di daua semivocali) iu tu coada tsi yini dupa vocalili a shi o ica diftondzalj oa shi ea (ca parti dit diftondzalj ica triftondzalj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), zboarali lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, ca la fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc.

Aesti zboara nu lipsescu scriari ca: bu-du-vaiu, bu-geaiu, ceaiu, graiu, laiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.

Nota 1 -Multi ori (ma nu totana), pluralu di la zboarali di ma nsus, si scriu idyea soe cu singularlu, mash ca s-avdu fara semivocala u dit bitisita; s-avdu mash cu i. Ma s-hiba zboara masculini, semivocala i armani semivocala, sh-ma s-hiba zboara neutri, semivocala i s-fatsi vocala. Ashi avem zboarali, la plural:

(i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, car-paci, cochi, cu-cu-tici, cu-paci, li-cu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, stan-gaci, u-raci, etc. shi

(ii) neutri, as-cum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci, gar-ba-ci, ghiu-ma-ci, ghiu-ve-ci, gra-i, zvi-ci, etc.

Idyiul lucru s-fatsi sh-cu formili verbali cari si scriu una soe la persoana-a 1-a (iu semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu semivocala u nu s-avdi). Ashi avem zboarali tsi:

(i) s-avdu cu semivocala u dit soni tsi nu sa ngrapseashti: (mini mi) a-prochi, (mini lu) ncaci, (mini) dis-caci, etc. shi

(ii) s-avdu fara semivocala u dit soni: (tini ti) a-prochi, (tini lu) ncaci, (tini) dis-caci, etc.

Nota 2 -Diftondzalj (scriats) ai shi oi (vocala a/o, semivocala i), cari s-avdu cu un u-shcurtu la coada, suntu dealihealui triftondzalj (pronuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a/o, semivocali i shi u); iara triftondzalj (scriats) oai shi eai (vocala a, semivocali i/e/o), suntu dealihealui silabi cu una vocala shi trei semivocali (pronuntsatsi ma niscriati) oaiu shi eaiu (vocala a, semivocali i/e/o/u).

Nota 3 - Avem graiuri (farshiruteshtsa) iu semivocala u dit bitisita-a semivocalaljei iu nu s-avdi dip. Aestu easti una hari a scriariljei, ca diftongu, al ai shi oi, shi triftongu oai shi eai.

Nota 4 - Diftongul ai/oi di cari zburam aoa, nu easti idyiul cu grupurli di litiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-afla tu una silaba alta dicat vocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bunaoara, zborlu va-iu, iu gruplu di litiri ai nu easti un diftongu ca easti mpartsat tu daua silabi.

Sonlu 5: Semivocala i, tsi s-avdi mash i
(nu s-avdi cu una semivocala u, niscriata, dupa ea)

Regula - (1) Semivocala i, dit bitisita a zboaralor, tsi ari dinaintea-a ljei mash una consoana, simpla i compusa, ma nu complexa (va dzaca, una consoana tsi yini dupa una vocala):

(i) lipseashti scriari, candu yini dupa tuti consoanili simpli (nu complexi) shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi

(ii) nu lipseashti scriari, candu yini dupa consoanili compusi dz, lj, nj, sh, shi ts.

(2) Semivocala i tsi s-afla tu nchisita i bitisita-a diftondzalor ica a triftondzalor ia/ai, ai, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipseashti totna scriari.

Exceptsiili va s-hiba mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u, va dzaca, candu aesti vocali yin dupa una silaba tsi bitiseashti cu:

(i) vocala i,

(ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi

(iii) litira compusa sh.

(3) Candu s-articuleadza, zboarali tsi bitisescu la plural cu una semivocala i:

(i) lipsescu scriari fara i naintea-a articului, candu bitisescu cu ri shi

(ii) lipsescu scriari cu i naintea-a articului, candu bitisescu cu ci, gi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi.

Exceptsii la scriarea ica niscriarea-a semivocalaljei i va si s-faca mash atumtsea candu va s-u va maxus scriitorlu ca, bunaoara, candu tu-una puizii, ritmul a versului u cafta.

Bunaoara:

(1) (i) Zboarali iu semivocala i s-afla tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana simpla (inclusiv consoana y candu s-avdi ca sonlu ghamma gartsescu) lipsescu scriari cu i, ca zboarali: a-buri, a-di-ljeri, a-du-tseri, a-mayi, a-nemi, a-po-fasi (plural), a-rici (plural), ayi, azi, (tini) ncaci, ba-gayi, bu-havi, car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural), ca-tas-hasi (plural), ca-liyi, chi-ver-nisi (plural), coa-caji, co-ciuyi, coji, co-luyi, co-shavi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri (plural), fi-ciori, ftohi, gar-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural), i-sihi, lo-curi, Luni, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari (masculin plural), pa-duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci (tsi va dzaca nats, sarmanitsi, nu poaci, tsi va dzaca, oali, stamni), pohi, presh-cayi, psohi, pur-tari, scan-duri, sclayi, siyi, straji, strehi, stu-mahi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi (plural), u-raci (plural), vlahi, etc.

(ii) Zboarali iu semivocala i s-afla tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa ch, dh, gh shi th, (ma nu consoana complexa x) lipsescu scriari cu i, ca zboarali: a-lu-machi, an-treghi, a-rachi, a-raghi, a-roghi/roghi, a-vlachi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi), ba-buchi (plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-luchi (plural), ca-pachi, cu-ciughi, fu-shechi (plural), mi-rachi, sin-duchi (plural), slaghi, tu-fechi (plural), etc.

(iii) Zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa dz, lipsescu scriari fara i, ca zboarali: a-mi-radz, a-mi-ridz, a-radz, as-tadz, a-sudz, badz, ba-lidz, bur-lidz, chi-ra-midz, fadz, fudz, la-ludz, ledz, lum-badz, pa-radz, vedz, vrun-didz, etc. Aesti zboara nu lipsescu scriari cu i ca: a-mi-radzi, a-mi-ridzi, a-radzi, as-tadzi, a-sudzi, badzi, ba-lidzi, bur-lidzi, chi-ra-midzi, fadzi, fudzi, la-ludzi, ledzi, lum-badzi, pa-radzi, vedzi, vrun-didzi, etc.

(iv) Zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa lj, lipsescu scriari fara i, ca zboarali: as-pelj, calj, cea-calj, fu-melj, njelj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, ca la prota persoana, poati si s-avda cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj, dis-polj, diz-golj, molj, talj, etc. Aesti zboara nu lipsescu scriari cu i ca: as-pelji, calji, cea-calji, fu-melji, njelji, etc. shi verbili (la persoana-a daua, ca la prota persoana, poati si s-avda cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilji, dis-polji, diz-golji, molji, talji, etc.

(v) Zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa nj, lipsescu scriari fara i, ca zboarali: a-linj, anj, cas-tanj, di-punj, fus-tanj, ga-linj, i-conj, la-crinj, manj, noa-tinj, oa-minj, panj, xenj, etc. Aesti zboara nu lipsescu scriari cu i ca: a-linji, anji, cas-tanji, di-punji, fus-tanji, ga-linji, i-conji, la-crinji, manji, noa-tinji, oa-minji, panji, xenji, etc.

(vi) Zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa sh, lipsescu scriari fara i, ca zboarali: a-rosh, a-ush, ca-tush, ci-resh (plural), mash, ma-nush, min-ghiush (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prash (plural), ush, etc. shi verbili (la persoana-a daua, ca la prota persoana, poati si s-avda cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): an-fash, an-grosh, bash, chish, etc. Aesti zboara nu lipsescu scriari cu i ca: a-roshi, a-ushi, ca-tushi, ci-reshi, mashi, ma-nushi, min-ghiushi (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prashi, ushi, etc. shi verbili (la persoana-a daua, ca la prota persoana, poati si s-avda cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): an-fashi, an-groshi, bashi, chishi, etc.

(vii) Zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa ts, lipsescu scriari fara i, ca zboarali: a-rats, a-vets, a-vuts, blas-ti-mats, car-ca-lets, can-tats, chi-ruts, cu-mats, dats, fats, frats, ma-rats, mi-lets, mi-nuts, pots, prots, scots, shi-dets, tuts, etc. Aesti zboara nu lipsescu scriari cu i ca: a-ratsi, a-vetsi, a-vutsi, blas-ti-matsi, car-ca-letsi, can-tatsi, chi-rutsi, cu-matsi, datsi, fatsi, fratsi, ma-ratsi, mi-letsi, mi-nutsi, potsi, protsi, scotsi, shi-detsi, tutsi, etc.

Noti - (i) Formili adilji, anfashi, bashi, talji, nu suntu formi tra a daua persoana (nu si scrii: tini a-dilji, tini an-fashi, tini bashi, tini talji), ma tra a treia persoana iu i-lu easti una vocala (shi si scrii: el/ea a-di-lji, el/ea an-fa-shi, el/ea ba-shi, el/ea ta-lji);

(ii) forma aroshi, nu easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma easti fimininlu la singular, (a-ro-shi), iu i-lu easti una vocala;

(iii) forma aushi, nu easti forma di la masculin plural (a-ush), ma easti una dirivata di-a verbului aushescu (exemplu: el a-u-shi multu);

(iv) calji, easti una forma (nibuna tra scriari) la plural (ca-lji), a zborlui cal; tra pluralu-a zborlui cal, noi scriem calj-lji;

(v) zborlu cas-ta-nji, easti fruhtul di la pomlu cas-tanj (la singular, tsi s-avdi cu un u-shcurtu tu soni);

(vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi/ma-she, halatea cu cari s-acatsa jarlu-a foclui; shi

(vii) zboarali ush, ca-tush, ma-nush, suntu formili (di la plural) cari, ma s-hiba scriati cu semivocala i tu bitisita ca: ushi, ca-tushi, ma-nushi, pot s-hiba mintiti cu singularlu: u-shi, ca-tu-shi, ma-nu-shi, iu i-lu easti una vocala, ashi cum s-avdu tu multi graiuri armaneshti (ca tu alti graiuri aesti zboara pot si s-pronuntsa la singular shi u-sha, ca-tu-sha, ma-nu-sha).

(2) Zboarali tsi au diftondzalj ica triftondzalj: ia/ai, ai, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipsescu scriari ca zboarali: a-giun-gu, an-ghios, chiosh-cu, ci-cior, cioc, ciu-di-i/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric, ghium, gio-ni, ia-ra, ear-ba, iar-na, iu-va, min-ciu-na, a-drai, a-rai (pluralu di la adgectivlu arau, nu dirivata a-ra-i di la verbul araescu), bi-lii, boi (pravdza, nu bo-i/bo-e!), fu-dzii, fui, ma-cai, ma-ra-cui, pish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri, cioa-ra, cu-reai, dza-tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc.

Exceptsiili va s-hiba mash atseali aspusi tu lectsiili iu zburam (ica iu va zburam) tra vocalili a, e, o shi u, va dzaca, ti zboara cari lipsescu scriari ca: ac-shu, a-ra-chi-e, a-ra-es-cu, a-ra-njos, a-yeas-pi, a-yi-nja, bu-ja-na, ca-tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-sha, ha-njuri, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a, min-du-es-cu, moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e, preac-lja, scu-ljo, ti-nji-a, un-glja, u-sha, va-lju-ri, etc.

Aesti zboara nu lipsescu scriari ca: ac-shiu, a-ra-chi-ie, a-ra-ies-cu, a-ra-njios, a-yias-pi, a-yi-njia/a-yi-njea, bu-jia-na/bu-jea-na, ca-tu-shia/ca-tu-shea, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia/coa-jea, fu-ljior, gie-pi, gu-shia/gu-shea, ha-njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia/i-ti-ea, jia-li/jea-li, lam-njia/lam-njea, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-ia/Ma-ri-ea, min-du-ies-cu, moa-shia/moa-shea, mush-cljiu, njia-ri/njea-ri, njiel, oa-ie, pea-jia/pea-jea, ploa-ie, preac-ljia/prea-cljea, scu-ljio, ti-nji-ia/ti-nji-ea, un-gljia/un-gljea, u-shia/u-shea, va-ljiu-ri, etc.

Nota 1 - Tra diftondzalj ica triftondzalj ia, ie, ioa/oai, shi eai, avem zburata tu lectsiili-a sonurlor a shi e. Tra diftondzalj io/oi shi iu/ui va zburam tu lectsiili-a sonurlor o shi u. Iara tra diftongul ii, nu-avem tsiva tra spuneari, ca nu prizinta varna prublema.

Nota 2 - Tu diftondzalj shi triftondzalj dit regula aspusa aoa, i-lu easti semivocala, nu ca tu zboarali ar-niu, car-ci-liu, car-di-liu, hiu, ir-njiu, shtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu i-lu easti vocala.

Nota 3 - Aoa zburam di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-afla mpartsati tu daua silabi; ca bunaoara tu zboarali: di-pri-u-na, ha-ri-os, hu-e/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-o-ni, ti-nji-a, tsi-ur, etc.

Nota 4 -Candu yin dupa combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu zborlu ljai, bunaoara) e-lu shcurtu dit triftongul eai nu si scrii (ashi ca triftongul s-transforma tu diftongul ai).

(3) (i) Avem zboara (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri (semivocala i), ca: a-buri, a-huri, a-ra-uri, ar-buri, ba-sheri, ca-ljuri, ca-rari, ci-dari, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi, ma-cari, mur-dari, Njer-curi (la plural sh-la singular!), nu-rari, mori, pa-duri, pra-guri, seri, si-nuri, su-dori, su-rari, tif-teri, scari, va-ljuri, vim-turi, etc. Candu suntu articulati, aesti zboara lipsescu scriari fara semivocala i ca:

(a) la nominativ shi acuzativ, a-bur-lji, a-hur-li, a-ra-ur-li, ar-bur-lji, ba-sher-li, ca-ljur-li, ca-rar-li, ci-dar-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji, fi-cior-lji, gur-li, lje-pur-lji, lo-cur-li, ma-car-li, mur-dar-lji, Njer-cur-li, nu-rar-li, mor-li, pa-dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li, su-dor-li, su-rar-li, tif-ter-li, scar-li, va-ljur-li, vim-turli, etc. shi

(b) la genitiv shi dativ, a-bur-lor, a-hur-lor, a-ra-ur-lor, ar-bur-lor, ba-sher-lor, ca-ljur-lor, ca-rar-lor, ci-dar-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor, fi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-lor, lo-cur-lor, ma-car-lor, mur-dar-lor, Njer-cur-lor, nu-rar-lor, mor-lor, pa-dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor, si-nur-lor, su-dor-lor, su-rar-lor, tif-ter-lor, scar-lor, va-ljur-lor, vim-tur-lor, etc.

(ii) Avem zboara (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocala i), ca: a-mahi, a-mayi, a-vlachi, ayi, a-rachi, a-raghi, ba-buchi, bar-gaci, bi-li-gichi, bu-havi, bu-luchi, ca-lahi, ca-mi-lahi, cam-cichi, ca-rayi, ca-pachi, cu-nayi, cir-cehi, coji, du-lachi, ftohi, fu-shechi, gagi, gechi, hri-sahi, i-sachi, i-sihi, is-nahi, lahi, longi, lu-machi, mi-rachi, nichi, peji, ploci, presh-cayi, psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-mahi, su-cachi, tihi, tim-bihi, vlahi, zeghi, zu-lachi, etc. Candu suntu articulati, aesti zboara lipsescu scriari cu semivocala i ca:

(a) la nominativ shi acuzativ, a-mahi-li, a-mayi-li, a-vlachi-li, ayi-lji, a-rachi-lji, a-raghi-lji, ba-buchi-li, bar-gaci-li, bi-li-gichi-li, bu-havi-lji, bu-luchi-li, ca-lahi-li, ca-mi-lahi-li, cam-cichi-li, ca-rayi-li, ca-pachi-li, cu-nayi-li, cir-cehi-li, coji-li, du-lachi-li, ftohi-lji, fu-shechi-li, gagi-li, gechi-li, hri-sahi-li, i-sachi-li, i-sihi-lji, is-nahi-li, lahi-li, longi-li, lu-machi-li, mi-rachi-li, nichi-li, peji-li, ploci-li, presh-cayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji, slaghi-lji, strehi-li, stu-mahi-li, su-cachi-li, tihi-li, tim-bihi-li, vlahi-lji, zeghi-li, zu-lachi-li, etc. shi

(b) la genitiv shi dativ, a-mahi-lor, a-mayi-lor, a-vlachi-lor, ayi-lor, a-rachi-lor, a-raghi-lor, ba-buchi-lor, bar-gaci-lor, bi-li-gichi-lor, bu-havi-lor, bu-luchi-lor, ca-lahi-lor, ca-mi-lahi-lor, cam-cichi-lor, ca-rayi-lor, ca-pachi-lor, cu-nayi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor, du-lachi-lor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, gagi-lor, gechi-lor, hri-sahi-lor, i-sachi-lor, i-sihi-lor, is-nahi-lor, lahi-lor, longi-lor, lu-machi-lor, mi-rachi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor, sclayi-lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-mahi-lor, su-cachi-lor, tihi-lor, tim-bihi-lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-lachi-lor, etc.

(iii) Avem zboara, tsi bitisescu la plural cu una semivocala i tsi yini dupa una vocala, ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, gai, Gioi, hui, ir-njii, i-si-hii, i-tii, mai, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii, etc. Candu suntu articulati, aesti zboara lipsescu scriari cu semivocala i ca:

(a) la nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li, cu-prii-li, gai-li, Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li, mai-li, pa-rei-li, ploi-li, pus-ti-lii-li, soi-li, yii-li/yii-lji, znjii-li, etc. shi

(b) la genitiv shi dativ, cea-rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cu-prii-lor, gai-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir-njii-lor, i-si-hii-lor, i-tii-lor, mai-lor, pa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc.

PRUBLEMÃ

Tu-aesta prublema va dam un textu tu cari va si s-afla ndaua zboara niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hiba ta s-li afla aesti zboara, s-li ngrapseasca cum lipseashti shi s-afla tsi regula dit lectsia di ma nsus avem calcata tu scriari.

Prublema - Astadzi, una dzua mushata di Maiu, imnam tu padurea cu fadzi ca sucachli nu para eara buni. Canili yinea dupa mini. Yineam di la sculjo sh-nidzeam catra casa-a feataljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam ca elji suntu acasa ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para videa di itia-a arburilor. Avea data niheama ploai sh-perlu nji s-avea udata. Scosh cheaptinli din gepi, shi-ca sa-nji discaciu niheama perlu, mi chiptinaiu. "Mi-aprochiu di casa" nji-dzashiu cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti valjurili shi dzenurili tsi-aveam tricuta.

Agiumshu la casa-a feata-meai. Avea tricuta ndoi anji di candu u-avea acumprata casa. Cum nu eara avutsi, casa tsi-avea acumprata, eara njica sh-adrata di chirimidzi. Avea sh-una ahuri tra njelji, noatinji sh-calji. Ahurea nu eara curata sh-avea multi balidzi. Tu-avlii avea doi cireshi, vara trei-patru cupaci shi trei castanji. Lumachli-a castanjlor eara ncarcati di castanji. Cojli di castanji eara arcati mpadi. Avea sh-una gradina cu multi laludzi mushati. Ma babuchli-a laludzilor nu-avea dishcljisa ninga. Hilji-mea eara nafoara tu-avlie, ninga un cupaciu gros, cu-un pociu sh-un ghiumaciu. "Va ti-acatsi s-aspelji tsiva stranji?" u ntribaiu. "Nu, voiu s-ljau mashi niheama apa ti n casa", nji-turna ea zborlu. Ndaua galjinji sh-un cucuticiu ansarea prininga ndoilji cupaci dit avlii sh-un ariciu imna peagalea. Loai s-u bashiu, shi-nji si parea ca nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Nasa nu para eara oaspita cu basherili. "Catse nu vrei s-mi bashi?" u cartii niheama. Mi feciu ca nu voi s-intru n casa. Nji-eara ca va mi ncaciu cu dzinir-njiu. Pana tu soni intraiu.

Hilji-mea avea multi iconji pi stizma. Tu-un cohiu a udalui, s-afla una icoana cu-un ayiu. Ficiorilji a ljei eara mari sh-avea vgata din casa cu nurarili a ljei. Shidea tu-una alta hoara, deadun cu surarili a lor. Gionili-a ljei s-afla n casa. "Tsi fatsi? lu ntribaiu." "Ia, nu vedzi tsi s-fatsi n casa? Tsi vrundidzi mari am?". Vrui sa-lji dau ndoi paradzi, ma nu vru sa-lji lja. Cum nu para avea vimtu n casa, aduchii c-adiljiu greu. Vidzui ca dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzashiu: "Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini ca mizi adiljiu?" "Ti ved" anji toarna el zborlu. "Ma s-nu ti-araseasca, fudzi din casa, ashi cum fudzi aieri Tolji".

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI

Zboarali tsi nu suntu scriati ghini (shi ndaua alti cari suntu scriati ghini) va s-hiba sumliniati. Deapoea, tra cati zbor, va s-aspunem regulili tsi fura calcati

Prublema - Astadz, una dzua mushata di Mai, imnam tu padurea cu fadz ca sucachili nu para eara buni. Canili yinea dupa mini. Yineam di la sculjo sh-nidzeam catra casa-a feataljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam ca elj suntu acasa ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para videa di itia-a arburlor. Avea data niheama ploai sh-perlu nji s-avea udata. Scosh cheaptinli din gepi, sh-ca sa-nj discac niheama perlu, mi chiptinai. "Mi-aprochi di casa" nj-dzash cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti valjurli shi dzenurli tsi-aveam tricuta.

Agiumshu la casa-a feata-meai. Avea tricuta ndoi anj di candu u-avea acumprata casa. Cum nu eara avuts, casa tsi-avea acumprata, eara njica sh-adrata di chirimidz. Avea sh-una ahuri tra njelj, noatinj sh-calj. Ahurea nu eara curata sh-avea multi balidz. Tu-avlii avea doi ciresh, vara trei-patru cupaci shi trei castanj. Lumachili-a castanjlor eara ncarcati di castanji. Cojili di castanji eara arcati mpadi. Avea sh-una gradina cu multi laludz mushati. Ma babuchili-a laludzlor nu-avea dishcljisa ninga. Hilji-mea eara nafoara tu-avlie, ninga un cupaci gros, cu-un poci sh-un ghiumaci. "Va ti-acats s-aspelj tsiva stranji?" u ntribai. "Nu, voiu s-ljau mash niheama apa ti n casa", nj-turna ea zborlu. Ndaua galjinj sh-un cucutici ansarea prininga ndoilji cupaci dit avlii sh-un arici imna peagalea. Loai s-u bashi, shi-nj si parea ca nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Nasa nu para eara oaspita cu basherli. "Catse nu vrei s-mi bash?" u cartii niheama. Mi feci ca nu voi s-intru n casa. Nj-eara ca va mi ncaci cu dzinir-njiu. Pana tu soni intrai.

Hilji-mea avea multi iconj pi stizma. Tu-un cohi a udalui, s-afla una icoana cu-un ayi. Ficiorlji a ljei eara mari sh-avea vgata din casa cu nurarli a ljei. Shidea tu-una alta hoara, deadun cu surarli a lor. Gionili-a ljei s-afla n casa. "Tsi fats? lu ntribai." "Ia, nu vedz tsi s-fatsi n casa? Tsi vrundidz mari am?". Vrui sa-lj dau ndoi paradz, ma nu vru sa-lj lja. Cum nu para avea vimtu n casa, aduchii c-adilji greu. Vidzui ca dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzash: "Tini potsi s-adilj? Nu mi vedzi mini ca mizi adilj?" "Ti ved" anj toarna el zborlu. "Ma s-nu ti-araseasca, fudz din casa, ashi cum fudzi aieri Tolj".

(1) Regula dzatsi ca zboarali masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu cu ri shi ni (vocala i, niactsintuata) tsi yini dupa una vocala, pot ca sa sh-u-alaxeasca vocala i (dit ri shi ni) tu semivocala. Aesta vocala/semivocala poati si sa ngrapseasca i s-nu sa ngrapseasca, dupa cum u va omlu. Ahtari suntu zboarali: "canili, dzinirlui, soarli, cheaptinli, gionili" tsi suntu scriati fara alathus. Ma aesti zboara pot s-hiba scriati shi: "canli, dzinirilui, soarili, cheaptinili, gionli".

(2) Regula dzatsi ca zboarali (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri (semivocala i), candu suntu articulati, aesti zboara lipsescu scriari fara semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "arburilor, valjurili, dzenurili, ficiorilji, nurarili, surarili, basherili" easti: "arburlor, valjurli, dzenurli, ficiorlji, nurarli, surarli, basherli".

(3) Regula dzatsi ca zboarali (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocala i), candu suntu articulati, aesti zboara lipsescu scriari cu semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "lumachli, cojli, babuchli, sucachli" easti: "lumachili, cojili, babuchili, sucachili"

(4) Regula dzatsi ca zboarali tsi bitisescu cu combinatsia (di daua semivocali) iu cari yini dupa consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu sa ngrapseashti). Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "discaciu, mi-aprochiu, cupaciu, pociu, ghiumaciu, cucuticiu, ariciu, feciu, ncaciu, cohiu, ayiu" easti: "discaci, mi-aprochi, cupaci, poci, ghiumaci, cucutici, arici, feci, ncaci, cohi, ayi".

(5) Regula dzatsi ca zboarali tsi bitisescu cu combinatsia (di daua semivocali) iu cari yini dupa vocalili a shi o ica diftondzalj oa shi ea (ca parti dit diftondzalj ica triftondzalj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu sa ngrapseashti). Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "Maiu, chiptinaiu, intraiu, ntribaiu" easti: "Mai, chiptinai, intrai, ntribai".

Aesta regula s-advga la una alta regula tsi dzatsi ca semivocala i cari yini dupa litirili compusi sh, nj, lj, etc. nu sa ngrapseashti. Tr-atsea, zboarali: "bashiu, dzashiu, adiljiu" lipsescu ngrapsiri: "bash, dzash, adilj".

(6) Regula dzatsi ca zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa dz, lipsescu scriari fara i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "astadzi, fadzi, chirimidzi, balidzi, laludzi, laludzilor, paradzi, vedzi, vrundidzi," easti: "astadz, fadz, chirimidz, balidz, laludz, laludzlor, paradz, vedz, vrundidz, fudz".

(7) Regula dzatsi ca zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa lj, lipsescu scriari fara i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "elji, njelji, calji, s-aspelji, sa-lji, adilji Tolji" easti: "elj, njelj, calj, s-aspelj, sa-lj, adilj, Tolj".

(8) Regula dzatsi ca zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa nj, lipsescu scriari fara i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "sa-nji, nji-dzash, castanji, anji, noatinji, nji-turna, galjinji, shi-nji, nji-eara, iconji, anji" easti: "sa-nj, nj-dzash, castanj, anj, noatinj, nj-turna, galjinj, shi-nj, nj-eara, iconj, anj".

(9) Regula dzatsi ca zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa sh, lipsescu scriari fara i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "shi-ca, cireshi, mashi, bashi" easti: "sh-ca, ciresh, mash, bash".

(10) Regula dzatsi ca zboarali iu semivocala i s-avdi tu bitisita sh-yini dupa una singura consoana compusa ts, lipsescu scriari fara i. Tr-atsea scriarea ndreapta a zboaralor: "avutsi, ti-acatsi, fatsi" easti: "avuts, ti-acats, fats".

(11) Multi ori, dirivati di-a idyiului zbor pot s-aiba una vocala i, sh-altaoara semivocala i. Atumtsea, una dirivata si scrii cu litira i (candu i easti vocala) sh-alanta dirivata sa scrii fara litira i (candu i easti semivocala). Va dam ma nghios ndaua exempli:

(i) Tu expresia: "Tu-avlii avea doi ciresh, vara trei-patru cupaci shi trei castanji. Lumachili-a castanjlor eara ncarcati di castanji", protlu zbor "castanji" lipseashti scriari "cas-tanj" ca i-lu dit coada easti semivocala (pluralu-a pomlui castanj, tsi s-avdi cu semivocala iu) iara andoilu "castanji" easti pluralu-a yimishiljei, cari easti scriat cum lipseashti, "cas-ta-nji", ca i-lu dit soni easti vocala (sh-cari la singular si scrii tut "castanji"). Tr-atsea expresia lipseashti scriari: "Tu-avlii avea doi ciresh, vara trei-patru cupaci shi trei castanj. Lumachili-a castanjlor eara ncarcati di castanji."

(ii) Avem expresia: "Loai s-u bashiu, shi-nj si parea ca nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Catse nu vrei s-mi bashi?". Itia tra cari protlu "bashiu" (prizentu, prota persoana la singular) sa scrii "bash" u-aspusim ma nsus, andoilu "bashi" (prizentu, antreia persoana la singular) easti scriat cum lipseashti "ba-shi" ca ari vocala i, iara antreilu "bashi" (prizentu, andaua persoana la singular) sa scrii "bash" ca i-lu easti una semivocala. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: "Loai s-u bash, shi-nj si parea ca nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Catse nu vrei s-mi bash?".

(iii) Tu expresia: "Tsi fatsi? lu ntribai." "Ia, nu vedz tsi s-fatsi n casa?", protlu "fatsi" (prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti scriari "fats" ca i-lu easti semivocala, iara andoilu "fatsi" easti scriat cum lipseashti, "fa-tsi", ca i-lu easti una vocala. Tr-atsea expresia va scriari: "Tsi fats? lu ntribai." "Ia, nu vedz tsi s-fatsi n casa?"

(iv) Avem expresia: "aduchii c-adiljiu greu. Vidzui ca dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzash: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini ca mizi adiljiu?". Itia tra cari protlu sh-atsel dit sonu "adiljiu" (prizentu, prota persoana la singular) si scrii "a-dilj" u-avem aspusa ma nsus, andoilu "adilji" (prizentu, antreia persoana la singular) easti scriat cum lipseashti "a-di-lji" ca ari vocala i, iara antreilu "adilji" (prizentu, andaua persoana la singular) sa scrii "a-dilj" ca i-lu easti una semivocala. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: "aduchii c-adilj greu. Vidzui ca dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzash: Tini potsi s-adilj? Nu mi vedzi mini ca mizi adilj?".

(v) Tu expresia: "Ma s-nu ti-araseasca, fudzi din casa, ashi cum fudzi aieri Tolj", protlu "fudzi" (prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti scriari "fudz" ca i-lu easti semivocala, iara andoilu "fudzi" (tricut, persoana-a treia, singular) easti scriat cum lipseashti, "fu-dzi", ca i-lu easti una vocala. Tr-atsea expresia va scriari: "Ma s-nu ti-araseasca, fudz din casa, ashi cum fudzi aieri Tolj".



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1050
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved