Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


lustreaza conceptul operational de “nuvela fantastica”, prin referire la o opera literara studiata

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Proza fantastica si filozofica eminesciana - reprezentata de nuvelele “Sarmanul Dionis”, “Avatarii faraonului Tla”, “Archaeus” si “Umbra mea” – reprezinta partea cea mai profunda si mai valoroasa a creatiei eminesciene epice. Caracteristica de baza a acestor nuvele este impletirea epicului cu filozofia.

DEMONSTRATIE CA ESTE NUVELA FANTASTICA





Nuvela fantastica este o opera narativa in proza, de intindere medie, avand un singur fir epic fabulativ, un conflict riguros construit si personaje centrale bine reliefate. Accentul cade asupra actantilor. Ca intindere, nuvela se situeaza intre povestire si roman.

“Sarmanul Dionis” apartine genului epic deoarece modul predominant de expunere este naratiunea, prin intermediul acesteia fiind trasata evolutia personajelor. De exemplu, se povesteste la persoana a treia ca personajul Dionis, un copist din secolul al XIX-lea, face o calatorie in timp, in veacul al XVI-lea. Un alt argument este ca naratorul isi prezinta ideile si sentimentele prin intermediul personajelor. Astfel, Dionis este, prin visul sau, expresia dorintei de evadare din prezent a naratorului.

Nuvela “Sarmanul Dionis” contine un singur fir epic fabulativ, si anume actiunea referitoare la calatoria in timp si spatiu a personajului dedublat Dionis-Dan. La randul sau, conflictul este riguros construit, din episoade delimitate distinct in alternanta antitetica prezent-trecut. Un element fantastic este motivul calatoriei in timp si spatiu. In ceea ce priveste personajele centrale, acestea sunt bine reliefate. Astfel, aflam amanunte despre ocupatia lui Dionis, infatisarea lui, perioada in care traieste, familia sa etc. Despre maestrul Ruben stim ca este aparent un dascal apreciat de Alexandru cel Bun, dar si ca de fapt intruchipeaza fortele raului.



Unele momente ale actiunii nu pot exista in realitate, deci sunt fantastice. Dintre acestea se pot mentiona intoarcerea lui Dionis in veacul lui Alexandru cel Bun, transformarea lui Ruben in Satana, discutia dintre Dan si umbra sa, zborul si sederea pe Luna etc.

Mihai Eminescu imbogateste proza romaneasca nu doar in directie fantastica, ci si prin abordarea de aspecte social-istorice (“Geniul pustiu”) sau erotice (“La aniversara”, “Cezara”).







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 885
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site