Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SCAUNELE - EUGEN IONESCU

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



SCAUNELE - EUGEN IONESCU

Batranul (95 de ani) sta pe un scaunel, la una din ferestre in timp ce batrana (94 de ani) aprinde lampa. Ea il roaga sa inchida fereastra fiindca de afara vine un miros de apa statuta si intra tantarii. Batranul doreste insa sa priveasca barcile plutind in lumina soarelui si, desi este noapte, el se apleaca peste pervaz pentru s surprinde cel putin umbra soarelui. Coboara intr-un tarziu, dezamagit ca batrana nu are aceleasi preferinte ca si el. Se aseaza pe unul din cele doua scaune, pe genunchii batranei plangandu-se ca pierderea memoriei se datoreaza faptului ca pamantul se invarte. Sotia lui, Semiramida, ii cere sa aiba rabdare si il mangaie ca pe un copil. Batranul se plange de plictiseala si amandoi incep un joc mimand bautul ceaiului apoi de-a lunile si, in sfarsit ,sa-si povesteasca cate o intamplare care incepe cu: „atunci am a…”. El incepe relatarea unei intamplari ce se petrece intr-un loc numit Paris. Batrana ii spune ca acest loc nu exista fiindca orasul-lumina s-a stins. Batranul incepe o alta poveste cu o ciudatenie cu burta si un geamantan plin cu orez care s-a risipit pe pamant, acesta fiind de fapt povestea Parisului spusa printre hohote de ras. Ea ii vorbeste despre vocatia ei ratata iar batranul plange alintat de sotia lui. Amandoi sunt agitatti din cauza sosirii apropiate a musafirilor; se aude zgomotul uneor barci si se duc sa deschida usa uni personaj imaginar: Doamna. Dupa prezentarile de rigoare, pe care batranii le fac ca si cum ar vorbi cu cineva, este adus un scaun pentru „oaspete”. Batranii se plang ca sunt uitati de rude si de prieteni. Se aude zgomotul altei ambarcatiuni si batranul isi roaga sotia sa mai aduca scaune. Se mimeaza intrarea altui personaj imaginar numit Colonelul. Cei doi ii admira uniforma, se fac prezentarile si i se ofera noului venit unul din scaunele aduse de batrana. Batranii asista la conversatia persoanelor invizibile. Soneria suna si batranul merge sa deschida usa. Se mimeaza aparitia altor personaje: Bella si sotul acesteia cu care se intretine batrana. Gazdele par ca flirteaza batranul cu Bella si batrana cu sotul ei. Afirmatiile batranilor par contradictorii: ea spune ca are un fiu care i-a parasit iar sotul ca n-au copii pentru ca nu i-a meritat fiindca si-a lasat mama sa moara intr-o groapa. Soneria suna din nou si batrana cere personajelor invizibile sa ajute la pregatirea salii de conferinte. Intra persoane foarte inalte, probabil ziaristi cat si public de diferite varste. Cei doi alearga printre scaune, plaseaza invitatii sufocati de efort. De afara se aud tot mai multe ambarcatiuni. Batranii sunt inspaimantati, alungati de la o fereastra la alta, izolati de masa de oameni. Apare personajul numit Imparatul. Batranul, profund miscat, se ridica pe un scaun si-l priveste pe deasupra multimii. I se plange ca a fost tradat de prieteni. Apare Oratorul- personaj real-, isi scoate palaria si se inchina in tacere in fata imparatului apoi da autografe. Batranul multumeste tuturor pentru reusita serii si adresandu-se Imparatului, ii spune ca viata i se poate incheia aici fiindca si-a indeplinit misiunea si cere Oratorului sa-i povesteasca viata. Se arunca amandoi pe fereastra strigand: „Traiasca Imparatul!”









Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 703
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site