Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Psihologie cognitiva:moda vs abordare de perspectiva

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Psihologie cognitiva:moda vs abordare de perspectiva

Sintagma psihologie cognitiva are doua sensuri.Mai intai ea semnifica studiul detaliat al sistemului cognitiv uman si a subsistemelor sale.Din aceasta perspectiva,considerandu-se sistemul cognitiv ca sistem de prelucrare a informatiei spunem ca psihologia cognitiva studiaza procesarile la care este supusa informatia intre inputul senzorial si outputul motor sau comportamental.




In al doilea rand sintagma psihologie cognitiva desemneaza o anumita abordare a tuturor fenomenelor psihice si comportamentale din perspectiva mecanismelor informationale adiacente.

In masura in care sistemul bio-psihic uman este un sistem deschis,realizand cu mediul sau nu numai un schimb substantial energetic ci si unul informational,psihologia cognitiva are si isi va avea permanent propriul sau obiect de studiu,astfel ideea ca ea ar reprezenta un curent,o ,moda care va sfarsi intr-un final mai mult sau mai putin apropiat,nu are sustinere si este argumentat respinsa.

Minimalizarea psihologiei cognitive,asocierea cu un soi de moda stiintifica e facuta de trei categorii de critici.In prima categorie intra cei care atribuie psihologiei cognitive statutul de curent psihologic contemporan,interesant din punct de vedere al istoriei psihologiei si nu al problematicii psihologice fundamentale.

A doua categorie invoca lipsa de plauzabilitate neuronala a modelului cognitiv,aceasta acuza fiind nefondata deoarece majoritatea modelelor cognitive iau in considerare datele oferite de neurostiinte,in acelasi timp trebuie acceptat ca mecanismele cognitive nu se pot deduce din biochimia sistemului nervos.Al treilea gen de critici vine dinspre behaviorism.Adeptii acestei orientari neaga rolul cauzal al factorilor cognitivi in inducerea unor comportamente.

Explicati paradigma conditionarii clasice din perspectiva behaviorista si cognitiva.

Conditionarea clasica consta in asocierea unui stimul conditionat (SC) cu un stimul neconditionat(SN) care produce un anumit raspuns neconditionat(RN).Dupa asocieri repetate SC/SN---RN,se ajunge ca prezentarea exclusiva a SC sa induca un raspuns similar cu raspunsul neconditionat,pe care il numim raspuns conditionat (RC)

Din punct de vedere behaviorist acest tip de conditionare se afla la baza comportamentelor de tip fobic.Daca comportamentul fobic este rezultatul unei invatari, atunci interventia psihoterapeutica consta in intr-o dezvatare sau constructia unei noi asociatii SC-RC.

O serie de investigatii mai recente,in sanul aceleiasi paradigme behavioriste,au reliefat importanta valorii informationale a stimulului conditionat in invatarea unui nou comportament,prin studii clinice cat si experimentale s-a aratat ca nu simpla asociere prin contiguitate temporala ci informatia pe care o contine SC sta la baza conditionarii clasice si implicit a comportamentului fobic,in acest fel”conditionarea clasica a devenit compatibila cu notiunea de psihologie cognitiva”(Hout &Markelbach,1991,p.60)

Un alt mecanism cognitiv implicat in etiologia fobica este cel de atribuire.De indata ce pacientul isi atribuie tahicardia sau extrasistolele felului sau de a respira se constata o reducere semnificativa a duratei si incidentei acestora(Brewin 1988).Acesta este un alt exemplu ilustrativ de asimilare reciproca a behaviorismului si psihologiei cognitive.

Locul psihologiei cognitive in domeniul stiintelo cognitive.

Psihologia cognitiva s-a dezvoltat in interiorul unei intreprinderi stiintifice mai largi – stiintele cognitive.Aceasta si-a pus amprenta asupra aparatului conceptual,metodologiei si nivelului de analiza promovat de psihologii cognitivisti.Rezultat al suprapunerilor si interactiunii dintre stiintele cognitive,psihologia cognitiva este ea insasi o stiinta cognitiva.

Ca stiinta cognitiva,psihologia cognitiva a fost puternic contaminata de interactiunea cu celelalte stiinte cognitive.Impactul este vizibil sub cel putin trei aspecte:

a)      nivelul de analiza a fenomenelor cognitive

b)      aparatul conceptual utilizat

c)      instrumentele metodologice folosite

Optiunea pentru analiza detaliata,moleculara a proceselor cognitive este rezultanta a doua presiuni,presiunea de sus ,din partea specialistilor in inteligenta artificiala si presiunea de jos din partea neurostiintelor.

Plasarea psihologiei cognitive in corpul stiintelor cognitive,limbajul reclamat de noul nivel de analiza a sistemului cognitiv au dus la dezvoltarea unui nou aparat conceptual.Repertoriul conceptual utilizat variaza intr-o anumita masura in functie de cele doua paradigme in cadrele carora se realizeaza investigarea sistemului cognitiv uman:paradigma clasica-simbolica si paradigma neoconexionista.

A treia caracteristica vizeaza instrumentarul metodologic.Recursul la experiment ramane axa metodologica principala ca si pentru celelalte ramuri ale psihologiei,concomitent insa ,psihologii cognitivisti recurg in mod curent si la alta axa metodologica formata din tripletul:modelare-formalizare-simulare pe calculator.Asocierea experimentului cu modelarea,formalizarea si simularea pe calculator constituie nota specifica a psihologiei cognitive ca stiinta cognitiva.



Modul 2

Argumentati importanta validitatii ecologice in discutia privind viabilitatea modelelor elaborate pe baza datelor experimentale.

Orice model cognitiv genereaza o serie de predictii despre comportamentul subiectului.Aceste predictii pot fi validate prin observatii sau experimente in situatii cat mai naturale.Masura in care predictiile modelului se dovedesc verosimile in mediul natural,real al subiectului,constituie validitatea sa ecologica.Un model este viabil deci daca poate explica si prezice comportamentul uman in situatii naturale daca trece testul validitatii ecologice.

Modularitate vs. procesare descendenta in perceptia vizuala.

In perceptia vizuala prelucrarea ascendenta este dublata de analiza descendenta.Acest lucru nu are loc in cazul procesarii primare a informatiei vizuale deoarece este efectuata de moduli impenetrabili cognitiv.Organizarea modulara implica impermeabilitatea cognitiva a proceselor primare.

In cazul unui obiect s-a dovedit ca o trasatura sau caracteristica fizica este mai usor de recunoscut daca este plasata in contextul reprezentarii unui obiect decat daca e prezentata ca element al unui obiect imposibil sau e prezentat independent. Cunostintele de care dispunem, prin initierea unor procesari descendente sunt responsabile si de recunoasterea mai rapida a elementelor unor fete umane in contextul fetelor respective decat daca aceste elemente sunt prezentate independent.Experienta noastra difuza cu obiectele din mediul in care traim isi pune amprenta asupra modului in care recunoastem si procesam scenele sau situatiile statice. In mod obisnuit, obiectele dintr-o scena nu formeaza o aglomerare haotica ci sunt organizate dupa anumite regularitati. Regularitatile care guverneaza semnificatiile scenelor formeaza semantica scenei

Principalele regularitati vizeaza:

a) suportul fizic al obiectelor; de regula, obiectele din univers au un suport, sunt asezate pe ceva; zborul lor, atunci cand exista, e o situatie vremelnica. Un obiect e recunoscut mai rapid daca e asezat pe un suport, decat daca e suspendat.

b) interpozitia (ocluzarea reciproca); majoritatea obiectelor sunt opace, astfel incat un obiect ocluzeaza partial sau total obiectele situate in spatele sau (din punct de vedere al observatorului). Recunoasterea unui obiect este ingreunata daca el nu ocluzeaza obiectele din spatele sau.

c) probabilitatea ocurentei; de regula obiectele apar cu o probabilitate mai mare intr-un anumit context.

d) pozitia obiectelor; chiar daca apar intr-un context, de regula obiectele au o anumita pozitie, obisnuita. Obiectele prezentate in pozitii neuzuale, inedite, sunt mai greu de recunoscut.

e) marimea relativa a obiectelor; de regula, orice obiect are o anumita marime cu care suntem obisnuiti sau familiarizati.

Daca aceste generalizari difuze ale experientei noastre cotidiene organizate ca niste 'cunostinte tacite' sunt incalcate, recunoasterea obiectelor este ingreunata.

Procesarea pe baza de trasaturi vs.procesarea intregului(gestaltului)

Una dintre tezele cele mai larg vehiculate ale gestaltistilor este aceea ca perceptia intregului, a gestaltului se realizeaza mai rapid decat perceptia partilor componente.Nu putem interpreta rezultatul unor experimente facute pentru a ilustra acest lucru,in sensul ca prelucrarea efectiva a intregului precede procesarea partilor.

Procesele primare sunt modulare, preatentionale, inaccesibile constiintei subiectului. Subiectul poate constientiza mai rapid procesarea intregului, a gestaltului (orice experiment de recunoastere bazandu-se nu pe reprezentarile existente in sistemul cognitiv ci doar pe cele constientizate). Asadar, primordialitatea constientizarii nu inseamna primordialitatea realizarii sau executiei unei prelucrari. Ceea ce apare ca primordial sau prioritar in experienta subiectiva nu e primul in ordinea procesarilor reale. Prelucrarea informatiei locale se poate desfasura de la un moment dat, in paralel cu procesarea informatiei globale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1218
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site