Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cuplu si relatia in doi

Sociologie



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Comportamentul social
DEZVOLTARE COMUNITARA
PERSPECTIVA SOCIO-DEMOGRAFICA ASUPRA FAMILIEI
Caracteristicile vietii de familie
Geniul si femeia de serviciu in casnicie
„Educatie sexuala sau indoctrinare?”
Indicatorii sociali, repere pentru politica sociala in Romania
SCOLI DE SOCIOLOGIE
STIMULAREA PREOCUPARILOR DE AUTOEDUCATIE PRIN PREDAREA DISCIPLINELOR REALISTE
PROBLEME SOCIALE: LOCUIRE, SARACIE

Caracteristici generale

1 Definirea conceptului de 'cuplu'

Cuplul reprezinta 'legatura temporara sau de lunga durata a doua persoane, bazata pe interese si sentimente comune sau pe contract incheiat, ori desfasurand o activitate comuna, intre partile cuplului se dezvolta si se manifesta relatii socio-afective, un proces de influenta si fenomen de comunicare'

Cuplul ca 'structura bipolara, de tip bio-psiho-social se bazeaza pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac, se sustin, se dezvolta si se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt)'2.

Jacques Cosnier defineste cuplul ca fiind o 'entitate care poate fi cu siguranta echilibrata sau nu, dar este o entitate dubla, adica rezulta din unirea celor doua entitati care sunt membrii sai, fiecare cu propria istorie si propria personalitate'3.

J. M. Gottman si R. W. Levenson au descris doua categorii de cupluri:

*       Echilibrate

*       Dezechilibrate

Cuplurile echilibrate sunt cele in cadrul carora ambii parteneri prezinta interactiuni echilibrate intre miscarile afective si comportamentale pozitive si negative.

La cuplurile dezechilibrate predomina miscarile negative. Partenerii in acest cuplu sunt defensivi, pusi pe cearta, irascibili, mai indiferenti fata de parteneri, in mod evident in cuplurile dezechilibrate va aparea in timp ideea despartirii, chiar despartirea propriu-zisa.

1  Bogdan -Tucicov Ana, Chelcea Septimiu, Golu Mihai, Pantelimon Mamali, Panzaru Catalin, 1981,
'Dictionar de psihologie sociala', Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p.76

2  Mitrofan lolanda, Mitrofan Nicolae, 1991, 'Familia de la A la Z, Mic dictionar al vietii de familie',
Editura Stiintifica, Bucuresti, p.97

3  Cosnier Jacques, 2002, 'Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor', Editura Polirom, Iasi


Masters si Johnson sunt de parere ca si cuplurile fara probleme ar trebui din cand in cand sa verifice starea si eficacitatea codului comun.

Aceasta nu inseamna ca printr-o buna comunicare se evita in mod sigur despartirea, ci ca o comunicare si o comuniune afectiva mai bune fac ca legatura amoroasa sa fie mai bine intretinuta, atat in fazele obisnuite negative, cat si in faza de declin, care este intotdeauna problematica din punct de vedere afectiv.

2 Etapele formarii unui cuplu

D. Altman si S. Taylor descriu 4 etape1:

L  Orientarea

Oamenii se observa intre ei incercand in mod constant sa se atraga reciproc, sa schimbe idei pentru a contura cat mai bine portretul celuilalt.

2.    Schimbul primar

Marcheaza momentul in care se incheie selectia. Dupa ce s-a gasit partenerul, individul se concentreaza asupra celuilalt.

3.    Schimbul secundar

Se produce in momentul in care se instituie relatia afectiva propriu-zisa, cu destainuiri, fara formalitati.

4.    Schimbul tertiar

Marcheaza momentul in care siguranta si increderea in celalalt tind sa atinga cote maxime.

1 Altman apud Mitrofan lolanda, Ciuperca Cristian, 2002, 'Psihologia si terapia cuplului', Ed. Sper, Bucuresti


3 Tipuri de relatii de comunicare familiala

Asupra stilurilor comunicationale definitorii pentru diferite familii D. D. Jackson (1968) intreprinde o serie de cercetari. El descrie 4 tipuri de relatii de comunicare familiala:

1.  Stabila - satisfacatoare

2.              Instabila - satisfacatoare

3.              Instabila - nesatisfacatoare

4.              Stabila - nesatisfacatoare

Stabila — satisfacatoare

Modul de comunicare definitoriu este intelegerea, ca urmare a unei competente, de rezolvare a fiecarui membru al familiei, precum si a faptului ca toti sunt de acord in ceea ce priveste persoana care controleaza relatia.


Autorul precizeaza ca persoana care controleaza relatia este cea care initiaza o actiune, care decide ce actiune va fi initiata, in cadrul acestor familii, viata se desfasoara echilibrat, armonic.

Instabila — satisfacatoare

Este afectata partial de evenimente si schimbari inerente carora grupul familial, prin unii din membrii sai nu este pregatit sa le faca fata, sa le integreze armonic in dinamica existentei sale.

Modificarile de rol ce suvin o data cu schimbarea varstei la copii, nu sunt intotdeauna concordante cu tiparele de rol ale parintilor lor. Aceste situatii pot beneficia de o terapie de familie mai mult decat cele specifice relatiilor de comunicare instabile nesatisfacatoare.

in cazul acestor modele de comunicare familiala pluteste un sentiment de continua nesiguranta si confuzie, neexistand un acord in privinta persoanei care trebuie sa controleze relatia, membrii familiei fiind fortati sa-si redefineasca


mereu rolurile, comportand frustratii. Concesivitatea reciproca pe care o manifesta de obicei sotii, disimuland de cele mai multe ori o lipsa de implicare emotionala sau chiar indiferenta intretine instabilitatea relatiei si insatisfactiile ambilor soti.

Stabila — nesatisfacatoare

Defineste un model comunicational in care nu exista un consens in ceea ce priveste cine sa conduca si cum sa se comporte. Din acest motiv, toate investitiile emotionale sunt limitate. Comunicarea de baza ramane tacerea si ignorarea. Relatia ramane stabila pentru ca toti membrii familiei ignora sau nu recunosc 'zonele' sau 'cauzele' potentiale de insatisfactie, in aceste familii, sentimentele, preocuparile personale si nefericirea generale nu constituie subiecte abordabile, dimpotriva, ele nu sunt nici macar formulate. Celor din afara, relatiile acestor familii, li se pot parea 'ideale', perfecte, celor din interior ele le sunt de fapt indiferente, ei functionand in virtutea inertiei. Aceste relatii sunt considerate de Jackson ca fiind rigide, bazate pe constrangere. Membrii acestor familii respecta foarte mult legile, ordinea, autoritatea, obiceiurile organizate, pentru ca toti acesti factori externi reusesc sa ii sustraga din problematica propriilor lor relatii intrafamiliale profunde afectate. Aceste familii care 'nu au constiinta' disfunctiei lor de esenta, de cele mai multe ori manifesta reactii de rezistenta in terapie.

Z. Rubin apud I. Mitrofan si N. Mitrofan (1994) indica drept factori importanti ai comportamentului romantic (dragostea romantica): atasamentul, sustinerea emotionala, intimitatea.


4 Reguli de baza pentru parteneri in relatia de cuplu

Pentru ca un cuplu sa reziste in timp, exista cateva reguli de care ar trebui sa se tina seama:

>       Adresati-va unul altuia pe numele de botez

>       Respectati unul altuia viata particulara (intima)

>       Manifestati incredere reciproca

>       Fiti punctuali

>       Uitati-va in ochii interlocutorului in timpul conversatiei

>       Nu va criticati unul pe altul in public

>       Sprijiniti-va partenerul mai ales in absenta acestuia

>       Pastrati secretele

>       Aratati-va interesul fata de activitatea psihica a celuilalt

>       Fiti corecti si credinciosi unul fata de altul

>       Transmiteti vestile bune

>       Oferiti-va unul altuia cadouri cu ocazia aniversarilor

>       Tolerati-va unul altuia prietenii

>       Oferiti cadouri, recompense si favoruri

>       Imaginati surprize placute celuilalt

Comunicarea creeaza o relatie in care partenerul il intelege si simte pe cel de langa el si ii impartaseste atat lucrurile cat si suferinta.

Constientizarea nevoilor partenerului este foarte importanta pentru armonia cuplului.

Cei care convietuiesc fara sa fie casatoriti se apropie ca expectatii si comportament de cuplurile de tip camaradenie, iar relatiile din astfel de cupluri pot fi similare, uneori avand conduite de tip agresiv.

Dupa anul 1950 tiparele de conduita in cupluri au devenit foarte dinamice, observandu-se o evolutie spre nou, deschidere si initiativa personala in detrimentul altor conduite.


Barbatii care atrag datorita aspectului fizic sunt mai insistenti si au abilitati sociale.

Femeile care atrag datorita aspectului fizic sunt in genere mai putin competente si mai putin pricepute social.

in perioada 1930-1945, intr-o serie de tari nordice si vest europene, se practica asa numita 'casatorie de proba' intalnita mai ales in randul femeilor singure, mai mari de 25 de ani sau dintre cele divortate.

Dupa Newcomb M. D. (1981), Rosenblatt P. C. si Bud L. G. (1975), se considera ca exista o crestere evidenta, statistic, in ultimii 25 de ani a procentajului de cupluri care au convietuit inaintea casatoriei in Marea Britanic.

Pe populatia studenteasca americana, Hill, Rubin si Peplau (1976) gasesc 45% dintre cuplurile premaritale dupa 2 ani de convietuire, desfiintate si relatii rupte. Exista in astfel de cupluri, lipsa unor angajamente privind mariajul, dar si investitii de timp, de bani, frica de a pierde relatia ca si constientizarea nerespectarii unor reguli traditionale (chiar incalcarea lor).

Exista diferentieri atat din perspectiva psiho-sociala (rol si statut), din perspectiva istorica si biologica (acceptia egalitatii intre sexe, drepturi si implicatii pentru familie si copii). Mai sunt semnalate diferentieri in conduita cuplului cand sunt deosebiri foarte mari de educatie, de instruire (mai ales cand nivelul instructiei femeii il depaseste pe cel al barbatului).

in toata aceasta etapa a vietii, care este casatoria, au fost studiate cupluri casatorite - fericite, cupluri casatorite - nefericite, probleme ce determina cauzalitatea conflictelor maritale, deficientele in comunicarea intrafamiliala, de multe ori generata de violenta, infantilism, lipsa unor modele solide de conduita parentala.

Z. Rubin apud I. Mitrofan si N. Mitrofan (1994) indica drept factori importanti ai comportamentului romantic (dragostea romantica): atasamentul, sustinerea emotionala, intimitatea.


5 Evolutia relatiei intime

Blood a comparat evolutia expresiilor de afectiune la persoanele casatorite din iubire si la cele a caror casnicie a fost 'aranjata' in familie. Rezultatele scot la iveala 3 faze distincte: in cursul primilor 2 ani de casnicie, nu exista o diferenta semnificativa intre cele doua grupuri. Dupa al doilea an, semnele de afectiune descresc spectaculos in casniciile aranjate. In cele din iubire, se constata o stabilizare intre 2 si 8 ani de casnicie. Dupa 9 ani de casnicie, apare a treia faza. Expresiile de afectiune se reduc la o treime din ceea ce fusesera la inceputul casniciei, in ambele grupuri.

Dezvoltarea normelor privind intimitatea

'Comunicarea intima nu este scutita de anumite norme. Ele se stabilesc in functie de culturi si de epoci, evoluand pe durata vietii de cuplu. Cercetatorii au analizat modul in care indivizii vorbesc despre sentimentele lor afective si erotice. Ei au aratat ca emotiile se exprima intr-un limbaj ales, ce caracterizeaza un anumit nivel de adancime a relatiilor vocabularul folosit intr-o relatie intima are functia strategica de a afla pana in ce punct se poate stabili o relatie, in raport cu primirea pe care o face semenul expresiilor venite de la partener' (G. N. Fisher, 1987).

Pe de alta parte, dincolo de normele culturale privind exprimarea sentimentelor, fiecare cuplu isi construieste treptat propriile norme ale relatiei intime (norme care privesc modul de a actiona impreuna). Ele contribuie substantial la sablonarea comunicarilor.


6 Functiile familiei:

Desi in literatura de specialitate intalnim diverse criterii si tipologii in ceea ce priveste functiile familiei, majoritatea cercetatorilor considera fundamentale urmatoarele functii:

*       functia economica

*       functia socializatoare

*       functia de solidaritate

*•   functia sexuala si reproductiva

Functia economica

A fost si va ramane cea mai importanta dintre functii. Pentru a exista, familia trebuie sa-si asigure venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor si organizarea unei gospodarii, astfel incat familia sa se poata concentra si asupra realizarii celorlalte functii.

'Responsabilitatile familiei private din aceasta perspectiva par sa fie extrem de importante, asigurad cadrul material indispensabil vietii, satisfacerea corespunzatoare a tuturor trebuintelor membrilor familiei, dobandirea unor bunuri si valori care sa permita siguranta, bunastarea si confortul indivizilor si grupului'


Functia economica cuprinde 3 dimensiuni importante:

*       componenta productiva: vizeaza producerea bunurilor si serviciilor
necesare traiului

*       componenta    profesionala    a    descendentilor    ce    presupune
transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii

*       componenta financiara ce vizeaza administrarea unui buget de
venituri   si   cheltuieli   pentru   acoperirea   nevoilor  familiale  si
realizarea unor economii, sursa a dobandirii unor bunuri si valori.

Voinea Maria, 1995, 'Sociologia familiei', Editura Universitatii, Bucuresti

10


Functia economica a cunoscut intre timp modificari substantiale, in ceea ce priveste latura productiva, familia nu mai este o unitate productiva auto-suficienta, membrii familiei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei.

Functia socializatoare

Socializarea este 'procesul psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunitati in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane'

Astfel, parintii au sarcina de a oferi copilului sansa formarii sale sociale, dobandirii echilibrului emotional, integrarii sale in viata sociala.

Familia este un mediu afectiv si protector ce asigura copiilor securitate, ingrijire, subzistenta si sprijin material si moral.

Parintii au sarcina de a oferi copilului sansa formarii sale sociale, dobandirii echilibrului emotional, integrarea in viata sociala.

Influentarea educationala se realizeaza prin 2 modalitati:

*       direct - prin actiuni mai mult sau mai putin organizate si dirijate, utilizand
o serie de metode si tehnici educative.

*       indirect - prin metodele de conduita oferite.

Functia de solidaritate

Este functia ce antreneaza toate momentele vietii familiale si pe toti

membrii acesteia si asigura unitatea, intimitatea, securitatea emotionala, protectie

si incredere.

Exista 3 tipuri de solidaritate in familie corespunzatoare celor 3 niveluri: Relatia conjugala se refera la motivatiile reale  si  aparente privind

parteneriatul   erotic   si   afectiv,   a   trebuintelor  si   aspiratiilor  constiente  si

inconstiente ale fiecaruia in raport cu celalalt, in cadrul relatiei, trebuie sa existe

Zamfir Catalin, Vlasceanu Lazar, 1998, 'Dictionar de sociologie', Editura Babei, Bucuresti

11


o anumita complementaritate atat in planul ideilor si aspiratiilor cat si al comportamentului erotico-sexual pentru realizarea satisfacerii maritale.

Relatia parentala vizeaza modul de relationare cu copiii, strategii educationale folosite si mijloace utilizate in cresterea si educarea copiilor.

Relatia fraternala reprezinta 'ansamblul relatiilor interpersonale dintre copiii ce apartin aceleiasi familii si detine un rol important, in procesul devenirii personalitatii, contribuind la formarea unor structuri atitudinal-relationare necesare pentru adaptarea si integrarea in relatii extrafamiliale'

Functia sexuala si reproductiva Cuprinde 2 componente:

*        satisfacerea necesitatilor sexuale ale partenerilor

*        asigurarea descendentei

'In cuplul conjugal, dragostea apare mai putin romantica si spectaculoasa, mai lucida si profunda, asociind dimensiuni si forme mai stabile, echilibrate. Consecinta fireasca si previzibila a relatiei sexuale, procrearea sau functia demografica a familiei, are o importanta exceptionala pentru indivizi si pentru societate, antrenand schimbari esentiale in modelul activitatilor familiale, in destinul familiei si al societatii'2.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 924
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site