Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Matricea scenariului

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GELOZIA
Proiectarea cercetarilor sociologice
Caracteristicile comunicarii la copilul deficient de auz comparativ cu auzitorii
NAZARINENII (P
Caracterizarea sistemului familial
ANALIZA CONTINUTULUI
STATUTUL SI ROLUL PERSOANEI
Caracteristicile spatiului rural
Socialitate si conduita sociala - Comportamentele prosociale
TRANSMITERILE INVERSE SI DIFUZAREA SCHIMBARII


Matricea scenariului

Matricea scenariuluiun model central in AT creat de Claude Steiner. Acesta presupune primirea de mesaje de la parinti (mama si tata) din toate cele trei stari ale eului si stocarea lor de catre copil in propriile stari ale eului.



Mesajele transmise de parinti copilului sunt de trei tipuri:

contrainjunctii – mesaje care provin din starea de P a mamei si a tatalui si sunt stocate in propriul P al copilului

program – mesaje de tip “Iata cum…” ale A parintelui catre A copilului

injunctii si permisiuni – mesaje trimise din starea de C a parintelui si stocate in starea de C a copilului.

Matricea scenariului

Contrainjunctiile

- comenzi despre ce sa faca sau sa nu faca un copil, definiri ale oamenilor si lumii.

- mesaje P la P care uneori pot contrazice injunctiile, dar pot si sa le intareasca sau sa fie irelevante. Setul de decizii luate de copil in conformitate cu contrainjunctiile – contrascenariul.

- ex: “Fii cuminte!”

“Nu fi rau!”

“Lucreaza din greu!”

“Sa ajungi in fruntea casei!”

“Nu-i frumos sa minti!”

“Rufele trebuie spalate in familie!”

“Fii printesa mea!”

- contrascenariul este folosit, in general, in mod pozitiv pentru a ne purta de grija si pentru       a ne adapta societatii, dar sunt si situatii in care mesaje de contrascenariu pot fi folosite ca parte a unui scenariu negativ. Ex: ca adultii nu e nevoie sa ne gandim daca e politicos sa ragaim la masa sau nu alergam in strada in fata masinilor; acestea se afla deja in contrascenariul nostru pozitiv.

- exista 5 mesaje conducatoare sau drivere care au rol important in contrascenariu. Numele de driver se foloseste deoarece copilul simte o constrangere de a asculta de aceste comenzi, crezand ca poate ramane OK atata timp cat asculta de driver. Acestea sunt:

Fii perfect

Fii puternic

Incearca din greu

Fa placere

Grabeste-te

Programul

mesaje referitoare la cum sa faci diferite lucruri

- sunt formulate sub forma de propozitii care incep cu “Iata cum…”

Numeri pana la 10

Iti scrii numele

Iti legi pantofii



Fii barbat

Ajungi in fruntea clasei

Iti ascunzi sentimentele

- pot fi folosite pozitiv sau negativ (Iata cum sa-ti inabusi sentimentele si sa ajungi in final la depresie). Mesajele de program negative provin din A contaminat al parintelui, stocate in A contaminat al copilului.

Injunctii si permisiuni

Injunctia este o prohibitie sau o inhibitie a comportamentului liber a copilului. Este negarea unei activitati. Injunctia reflecta temerile, dorintele, furia C parintilor. Ele variaza ca extindere, intensitate, arie de restrictii si malignitate. Unele afecteaza o varietate mica de comportamente ca de ex: “nu canta”, “nu rade tare”, “nu manca prea multe dulciuri”; altele sunt foarte profunde: “nu fi fericit”, “nu gandi”, “nu fa nimic”.

Intensitatea injunctiilor variaza direct proportional cu consecintele nesupunerii. Astfel, injunctia “nu fi fericit” poate fi spusa cu atata intensitate, incat cea mai mica exprimare a fericirii poate aduce severe repercusiuni, sau poate fi data cu intensitate minima astfel incat in cazul in care injunctia se rupe este exprimata numai o dezaprobare minora.

Unele injunctii au efecte distructive si pe termen lung, altele nu. Pot fi clasificate in functie de variatii. De ex., a treilea grad de injunctii a lui Mr. Bruto, un alcoolic, era “niciodata nu pierde vremea!” Efectul a fost dezastruos pt ca niciodata nu a fost capabil sa evite o munca ce nu I se potriveste, cu exceptia bautului.

Unele sunt nedistructive: “niciodata sa nu atingi priza de pe perete!”. Aceasta injunctie de gradul I poate fi destul de efectiva in controlul comportamentului copilului, daca nu face parte dintr-o injunctie mai ampla de tipul “nu atinge nimic!” sau “nu te juca cu electricitatea (e treaba barbatilor)” care ar putea duce la prelungirea perioadei de invatare a folosirii instrumentelor electrice in siguranta.

Mesajele pozitive din C parintilor catre C copilului se numesc permisiuni si incep cu expresia “Este OK sa…”. Aceasta invita receptorul mesajului sa aleaga daca sa faca sau      nu ceva.

Bob si Mary Goulding au descoperit ca 12 teme apar frecvent la baza deciziilor negative timpurii ale oamenilor si au creat lista celor 12 injunctii:

Nu exista

Scenariul contine aceasta injunctie daca te-ai gandit vreodata la sinucidere sau daca te-ai gandit vreodata neinsemnat, inutil, de neiubit. Mesaje de genul: “Te omor pentru asta!”, “Mai bine nu te-as fi avut!” ajuta la confirmarea prezentei acestei injunctii, desi principalul impact trebuie sa fi fost prin semnale non-verbale mai devreme in viata copilului.

In primii ani, un copil care poarta un mesaj “Nu exista” va lua probabil decizii compuse pentru a se apara contra rezultatului fatal al acestu mesaj. Aceste decizii vor fi sub forma: “Este OK ca eu sa continui sa exist atata timp cat eu …”.

Nu fi tu insuti

Mesajul non-verbal “Nu fi de sexul care esti” poate fi transmisa unui copil de parintii care au un baiat cand doresc o fata si invers.

“Nu fi tu insuti ci un alt copil” – parintii pot prefera un copil mai mare unuia mai mic, un frate unei surori. Comparatia cu un alt copil.

“Esti exact ca prapaditul de unchiu-tau Harry” – copilul primind mai multe stroke-uri cu cat se comporta mai asemanator cu unchiul.

Nu fi copil

Mesajul este transmis de parintii care, in starea de C a eului lor, se simt amenintati de existenta unui copil prin preajma. In loc sa doreasca indepartarea totala a copilului, C din parinte spune: “Aici nu e loc decat pentru un singur copil si acela sunt eu. Dar te accept atata vreme cat te comporti ca un adult si nu ca un copil”.

Uneori copiii mai mari sau unici isi dau singuri aceasta injunctie.

Nu creste

Parinti care nu doresc sa renunte la a avea un copil prin preajma sau parinti care nu cresc niciodata ei insisi. Variante: “Nu ma parasi”, “Nu fi sexi”.



Nu reusi

Un parinte care, in starea de C, este gelos pe realizarile fiului sau fiicei sale.

Nu… (Nu fa nimic)

Daca cineva oscileaza mereu in viata adulta intre diferite moduri de actiune, simtind intotdeauna ca nu ajunge nicaieri, dar nu intreprinde nimic pt a schimba acest lucru, poate sa poarte un asemenea mesaj scenarial. Injunctia e data de un parinte care e ingrozit ca copilul sau va pati ceva daca se va elibera de parinti.

Nu fi important

Provine de la impulsul de respingere al parintelui fata de propriul copil.

Nu apartine

Mesajul poate fi transmis fie prin considerarea permanenta a copilului drept tap ispasitor, fie spunandu-I permanent ca el e special. Persoana care se conformeazü acestui mesaj se simte “pe dinafara” intr-un grup si astfel e probabil sa fie considerata de altii “singuratica” sau “nesociala”.

Nu fi apropiat

Poate implica o interdictie de apropiere fizica. In aceasta forma provine de la parinti care se ating rareori, pe ei sau pe copil. Variante: “Nu fi apropiat emotional”, “Nu avea incredere”.

Nu fi sanatos

“Pentru a primi atentia pe care o doresc trebuie sa fiu bolnava” este decizia pe care o fetita, de ex. poate sa o ia pentru a primi atentia parintilor prea ocupati altfel.

Nu gandi

Un adult care functioneaza dupa o astfel de injunctie va raspunde probabil la problema simtindu-se derutat sau penibil in legatura cu ea, in loc sa se gandeasca cum sa o rezolve.

Nu simti

Poate fi interpretata drept “Nu simti furie”, “Nu simti teama” etc.

Episcenariul – parintele transmite o injunctie careia ii adauga prin mesajul non-verbal “Sper ca asta sa ti se intample tie, sa nu mi se intample mie”. Acest tip de mesaj a fost descris de Fanita English.

Injunctiile unui parinte nu pot face copilul sa-si scrie scenariul intr-un mod anumit. Copilul e cel care decide ce sa faca cu injunctiile pe care le primeste. Un copil poate accepta o injunctie asa cum este , altul o poate modifica pentru a atenua impactul, iar altul poate refuza injunctia.

Exista doua modalitati pentru a deosebi injunctiile/permisiunile de contrainjunctii:

Contrainjuctiile sunt verbale, injunctiile si permisiunile sunt initial non-verbale.

Injunctiile si permisiunile se dau in copilaria timpurie iar contrainjuctiile mai tarziu.

Bibliografie:

  1. I. Stewart, V. Joines – AT astazi
  2. Claude Steiner – Scripts people live





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1482
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site