Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PRINCIPALELE PERSPECTIVE UTILIZATE IN STUDIUL ORGANIZATIILOR

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PRINCIPALELE PERSPECTIVE UTILIZATE IN STUDIUL ORGANIZATIILOR

Organizatia ca grup. Din perspectiva psihologiei sociale organizatiile sunt grupuri de persoane care interactioneaza in baza unor reguli sau norme si care au o identitate colectiva. Eficienta grupurilor este apreciata in lumina conceptelor de influenta sociala, comportament de lider, conformitate, coeziune, climat. In aceasta abordare, nu exista o distinctie clara intre studiul dinamicii grupului si fenomenele organizati-onale, organizatiile fiind considerate grupuri. Unii autori (Weick, 1969) incearca, totusi, mai vizibil, sa aplice conceptele grupului social rezolvarii problemelor din organizatii.




Organizatia ca politica. Cand relatiile dintre grupuri iau forma unor jocuri de interese contradictorii cu puteri asociate acestor interese, organizatia se revela ca politica. Grupurile se confrunta pentru a obtine controlul resurselor, teritoriilor, informatiei, canalelor de comunicare, temelor din 'ordinea de zi' sau din agenda discutiilor de grup. Confruntarile de tip politic, de lupta pentru dobandirea controlului sunt favorizate de incertitudinea unui mediu in schimbare, de ambiguitatea scopurilor sau de deciziile intempestive. Organizatiile sunt alcatuite din parti contradictorii si pentru a le intelege comportamentul trebuie sa intelegem natura conflictelor interne si externe, distributia puterii intre grupuri si procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul etc. Studiul competitiilor firmelor comerciale pentru piete, al institutiilor bugetare pentru resurse, al strategiilor de lupta folosite sunt temele de studiu in acest cadru teoretic. Tinta majora a interventiei organizationale din perspectiva dinamicii grupurilor 'politice' este modalitatea in care membrii organizatiei pot dobandi constiinta colectiva a proceselor de confruntare in care sunt angajati, constiinta prin care confruntarea poate fi transformata in cooperare. Interventia va fi centrata pe procesul convertirii politicii organizationale in cercetare organizationala (investigarea, prin cooperare, a problemelor organizatiei).

Organizatia ca si cultura. Intr‑o abordare antropologica si fenomenologica, organizatiile pot fi descrise ca mici societati umane, in care oamenii creeaza pentru ei insisi si impartasesc semnificatii, simboluri, ritualuri si scheme cognitive. O linie de cercetare este dezvoltata in cadrul unei antropologii cognitive. Obiectul acestor studii il constituie schemele cognitive prin care membrii unei organizatii percep 'realitatile', le includ in categorii, ignora sau interpreteaza subiectiv 'anomaliile' care contrazic schemele. Schemele alcatuiesc sisteme apreciative care sunt sursa normelor, evaluarilor si orientarilor organizatiei. Unele cercetari au ca obiect modalitatile in care membrii societatilor organizationale isi reprezinta realitatea. Modele de construire si schimbare organizationala (Whyte, 1967), alegerea in situatii organizationale, incerte si ambigue (J.March, J.P.Olsen, 1976) sunt teme de studiu a caror origine o gasim in psihologia cognitiva (Piaget, 1965, Kelly, 1955, Bruner, et.al. 1956).

Organizatia ca sistem cognitiv distribuit socio-cultural. Modelul „cognitiei distribuite” socio-cultural este ales drept cadru teoretic pentru studiul rezolvarii problemelor in situatii de munca, dar si pentru a aduce o noua perspectiva in stiintele cognitive. Modelul deserveste intelegerea organizarii sistemelor cognitive. Ca in alte teorii din stiintele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate in memorie, luarea deciziei, inferenta, rationament , invatare, etc. Intuitia teoriei cognitiei distribuite este ca in general, fenomenele cognitive sunt mai bine intelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive in sens traditional: adica sunt procese „computationale”. In studierea cazurilor de cognitie distribuita socio-cultural, accentul se pune pe modul cum este distribuita cognitia intre diferite persoane si variate artefacte si modul cum depinde cognitia atat de reprezentarile interne, din mintea oamenilor, cat si de reprezentarile externe, in mijloace tehnice si alte artefacte culturale. Hutchins (1995a, b) a demonstrat cum intr-o sarcina indeplinita in echipa, indivizii utilizeaza diferite instrumente si mijloace pentru a genera si mentine reprezentari care sunt propagate in „sistem”, cu scopul de a produce un raspuns al intregului sistem in rezolvarea sarcinii curente. „Sistemul” este deopotriva social - prin implicarea interactiunii complexe a mai multor persoane, tehnic/cultural - prin utilizarea mijloacelor si instrumentelor tehnologice/culturale si cognitiv - prin natura activitatii. In sistemul cognitiei distribuite este importanta analiza interactiunilor intre persoane si a interactiunii intre persoane si instrumentele pe care le utilizeaza pentru generarea, mentinerea si propagarea reprezentarilor. Scopul aplicat al modelului cognitiei distribuite este contributia la design-ul si implementarea sistemelor (sisteme socio-tehnice/culturale). Realizarea acestui scop presupune detectarea si analiza problemelor din tehnologiile si practicile curente si formularea unor recomandari privind practicile de munca ce trebuie pastrate si cele care trebuie reproiectate pentru a sustine si a imbunatati participarea persoanelor implicate, precum si pentru a coordona mai bine activitatile particulare in realizarea sarcinii colective.



O proprietate a cognitiei distribuite consista in faptul ca membrii unui sistem functional sunt in acelasi timp posesorii unor cunostinte diferite cat si a unor cunostinte redondante. Ca posesori ai celor doua categorii de cunostinte, membrii sistemului functional colaboreaza la rezolvarea sarcinii. Colaborarea este usor sustinuta de partea impartasita a cunostintelor. Dar in punerea impreuna a cunostintelor diferite se pot distinge relatii intre contributori atenti la contributiile celorlalti si increzatori in capacitatea celorlalti de a contribui la rezolvarea sarcinii si relatii intemeiate pe alte ratiuni decat increderea in oportunitatea contributiilor flexibile, reciproc adaptative. De aceea, o problema centrala a cercetarii sistemelor functionale este ontologia cunostintelor individuale si impartasite, analiza conditiilor, mijloacelor si modalitatilor prin care ele sunt comunicate si adaptate cu scopul de a fi utilizate ca resurse in desfasurarea activitatii cognitive distribuite.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 595
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site