Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Efectele globalizarii - Cele 7 pacate ale globalizarii

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Efectele globalizarii

Dintre efectele globalizarii cele mai des mentionate in literatura de specialitate amintim urmatoarele:

dificultatea deosebita a guvernarii economiei globalizate: “Interdependenta ar provoca atunci des-integrare, adica competitie si conflict intre agentiile de reglementare la diferite niveluri. Un astfel de conflict ar slabi mai departe eficienta guvernarii publice la nivel global”. (Hirst P., Thopmson G., 2002, p.28)





transformarea companiilor multinationale in companii transnationale: “Compania nu se va mai baza pe o singura locatie nationala importanta (ca in cazul companiilor multinationale), ci va deservi pietele globale prin intermediul operatiunilor globale. Spre deosebire de companiile multinationale, companiile transnationale nu vor mai putea fi controlate sau chiar constranse de politicile anumitor state nationale. Mai degraba se vor supune numai standardelor de reglementare internationale, impuse si stabilite de comun acord. Guvernele nationale nu ar mai putea sa adopte nici un fel de reglementare efectiva contra acestor standarde” (Ibidem., p.29) in detrimentul TNCs.

continuarea declinului influentei politice si al puterii de negociere economica a fortei de munca organizate;

cresterea multipolaritatii in sistemul politic international: “O serie de organizatii de la agentiile non-profit internationale pana la companiile transnationale vor dobandi mai multa putere in detrimentul guvernelor nationale si folosindu-se de pietele globale si de media ar putea apela si obtine legitimitatea de la consumatori/cetateni de-a lungul granitelor nationale. In acest fel puterile disciplinare distincte ale statelor nationale vor scadea, chiar daca majoritatea cetatenilor lor, mai ales in tarile avansate, vor ramane atasati national. Intr-o astfel de lume, puterea nationala militara ar fi mai putin eficienta. Nu va mai putea fi folosita pentru a realiza obiective economice”. (Ibidem., p.31-32)

Cele 7 pacate ale globalizarii

In general se vorbeste despre 7 pacate ale globalizarii si, in plus, despre globalizarea economiei subterane. Cele 7+1 pacate ar fi:

1.Alienarea. Conducatorii statelor lumii a treia sunt de parere ca destinele lor sunt determinate de fortele globalizarii si spera ca <acest tzunami sa se transforme intr-o forta benefica pentru reconstructie si dezvoltare, si nu in forta amenintatoare a distrugerii si destabilizarii>. Experienta Africii pare a fi cea mai frustranta, pentru ca aceasta continua sa fie cea mai defavorizata zona a lumii datorita lipsei cooperarii economice in cadrul globalizarii.

2.Actiunea selectiva. Tarile in dezvoltare spun NU globalizarii selective, adica liberalizarii comertului, investitiilor si fluxurilor financiare care s-a facut intr-un ritm accelerat doar in folosul tarilor dezvoltate, pe cand acest impuls s-a manifestat cu o intensitate mult mai slaba in cazul produselor importate de tarile in dezvoltare. Regulile OMC si sistemul acesteia forteaza tarile in dezvoltare la angajamente peste puterile lor, existand riscul de a cadea in pacatul marginalizarii.

3.Marginalizarea. Majoritatea tarilor in dezvoltare considera ca singura consecinta vizibila a globalizarii este propria lor marginalizare. Marginalizarea este situatia care descrie cel mai bine tarile din afara <curentului>. Tarile care nu pot tine pasul cu procesul rapid al integrarii implora atentie speciala pentru a nu cadea din nou in abisul saraciei si al dezintegrarii.

4.Revenirea la colonialism. Interesele tarilor in dezvoltare se lovesc de o serie de sanctiuni internationale percepute ca o reintoarcere la colonialism. Colonialismul revine sub forma FMI, Bancii Mondiale, alte institutii financiare si carteluri economice, iar cand este necesar chiar si aliante militare. Globalizarea consolideaza dependenta economica, politica si culturala.



5.Impunerea. Era optiunilor multiple s-a incheiat si globalizarea aduce cu sine dogma <o marime se potriveste tuturor formelor>. Incheierea razboiului rece si triumful complet al unei parti a eliminat tensiunile, dar a rupt echilibrul, si acum tarile lumii vor avea o singura varianta de ales. Va fi un sistem economic si politic, cel desenat de singurul bloc dominant. 6.Pierderea suveranitatii nationale. Principiul suveranitatii e zguduit din fundatie si nu datorita unor motive obiective, ci <datorita caracterului arbitrar atat de raspandit in relatiile internationale>. Eroziunea suveranitatii are consecinte in plan economic, dar si in viabilitatea institutiilor si stabilitatii sociale.

7.Pierderea identitatii. Noile valori culturale aduse de globalizare vin odata cu sistemul economic bazat pe consumul irational in tarile bogate. Globalizarea pare a face diversitatea culturala <ceva demodat>. Globalizarea ar putea conduce la o singura civilizatie, standardizata potrivit culturii vestice. Lumea globala ar fi uniforma, iar varietatea va disparea.

8.Globalizarea economiei subterane. In noua era a globalizarii, granitele s-au deschis, barierele comerciale au fost eliminate, iar informatia circula cu o viteza nemaiintalnita. Cifra de afaceri a companiilor transnationale <explodeaza> (…) la fel si cea a organizatiilor criminale transfrontaliere. Averile colosale sunt, adeseori, rezultatul traficului de droguri si arme, contrabandei, prostitutiei, spalarii banilor, toate sub umbrela coruptiei. Oportunitatile acestora de a exploata sistemul n-au fost niciodata atat de mari, caci piata mondiala a fost liberalizata inaintea crearii institutiilor globale necesare pentru control si supraveghere”. (Bari I., 2003, p.66-67)

Saracie si globalizare

Modelul unic si constrangator de dezvoltare al economiei globale este reproductibil, dar nu generalizabil: de aici decurg dezavantajele <dezvoltarii mimetice>. “Pe de o parte, <avangardistii>, pe de alta parte, miliardul de fiinte umane aruncate in saracie, asa cum este ea definita de Banca Mondiala. <Noua saracie> mondiala este structurala si face parte din sistem. Orasul, din ce in ce mai uniformizat si banalizat, este, prin excelenta, locul unde se manifesta modernitatea. Cresterea rapida a orasului merge mana in mana cu polarizarea sa intre insule de privilegiati si imense periferii dezmostenite. Valorile propuse lumii de catre Occident (intreprindere, crestere, profit etc.) nu numai ca nu sunt accesibile marii majoritati a oamenilor, dar le apar acestora total lipsite de sens. Fluxurile migratoare mondiale trebuie, la randul lor, sa fie analizate ca o expresie a slabirii si a polarizarii generate de mondializare. Piata mondiala a muncii? Sau mai curand dezradacinare sociala si culturala la nivel planetar?” (Bari I., 2003, p.67)

“Globalizarea poate fi cel mai bine inteleasa ca un fenomen spatial, avand doua extreme: la un capat comunitatile locale cu problemele lor specifice, iar la celalalt societatea globala spre care tindem, dar nu stim deocamdata daca se va realiza vreodata”. (Postelnicu p.283)

In opinia noastra, dezradacinarea si migratia sunt aspecte negative ce le depasesc, in multe cazuri, pe cele pozitive ce insotesc globalizarea. De asemenea, unele zone sarace au devenit si mai sarace, iar decalajele intre tari/zone bogate si cele sarace s-au adancit.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1258
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site