Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Stiinte Politice

Raport de monitorizare

Bucharest Nine o'Clock

Bucharest Daily News

Overview

In ceea ce priveste formarea optiunii individuale, la sfarsitul secolului al XIX-lea se sustinea ca ziarele constituie organul suprem al opiniei publice. Ziarele pot fictiona, pot apara sau acuza persoane si atitudini si pot indruma indivizii spre anumite decizii. Mass-media construieste si distruge legitimitati. Dar in stabilirea optiunii sale, individul nu este influentat doar de repetarea mesajelor din mass-media. Efectele media sunt dependente de raportul mesajelor cu valorile, opiniile si normele grupurilor de apartenenta ale indivizilor (acord-dezacord). In calitatea lor de cadre sociale pentru comentarea mesajelor, grupurile determina chiar o reinterpretare a acestora. Influenta efectelor media este una secundara, proiectata spre grup si de la acesta spre indivizi. Cercetarile asupra grupurilor (familii, cercuri de prieteni, grupuri de munca, asociatii, etc.) arata existenta unor norme de grup (valori, opinii, reguli de comportament etc.) la care trebuie sa se supuna toti cei care doresc sa ramana membrii ai grupurilor respective. Presiunea si conformismul de grup actioneaza si in ce priveste expunerea selectiva fata de media si de mesaje, ca si asupra receptarii si reinterpretarii mesajelor.

Procesul de comunicare si de influentare nu se realizeaza doar vertical, de sus in jos, ci si orizontal: fiecare se informeaza si comenteaza informatiile cu cel din mediul sau. Concluzia existentei unor "trepte" si relee in procesele comunicarii de masa a rezultat si din simpla constatare ca multi nu primesc informatiile direct din ziare, ci din mediul lor.

Cristalizarea opiniei individuale si de grup, construirea curentelor de opinie, medierea intre opinia publica si guvernare si modificarea opiniei publice sunt cele patru functii ale mass- mediei.

A sti sa guvernezi inseamna acum nu doar a delibera, a decide si a actiona in functie de factorii politici, economici si sociali obisnuiti si a-ti inscrie actiunea in timp pentru a fundamenta ceea ce specialistii numesc ,,acte cu greutate,,(adica acte politice a caror rezonanta este puternica si durabila de-a lungul unei intregi cariere), ci si a avea grija sa-ti faci vizibila la maximum actiunea, consacrandu-ti o buna parte din timp comunicarii. Noile constrangeri carora li se supune omul politic sunt transparenta (obligatia de a nu disimula, caci mass-media cere adoptarea unui limbaj ce pare sincer); redundanta (adica datoria de a interveni prin intermediul mai multor mijloace de informare asupra aceluiasi subiect) ; simbolizarea ( cautarea emotiei pentru a dramatiza discursul cu ajutorul efectului produs de frazele care fac cariera). Aceste constrangeri prezinta un anumit numar de riscuri, deloc de neglijat, cum ar fi cel al schematizarii excesive a declaratiilor.

Mediatizarea activitatii politice are doua taisuri, iar omul politic trebuie sa gaseasca el insusi echilibrul corect intre discretie si teatralizare. Mass-media, in special televiziunea, exercita o functie de filtru, urmarind cu totul alte criterii de selectie, tot mai diversificate (pastrarea si ameliorarea imaginii, prezenta agreabila pe micul ecran, jonglarea cu vocabularul si cu emotia, etc.) care pun accent, in primul rand, pe efectele de notorietate; altfel spus, ele pot, in anumite cazuri, sa accelereze intrarea in jocul politic, recurgand la construirea de vedete si sa reduca importanta organizatiilor si aparatelor de partid.

Si mai evident este impactul mediatizarii asupra cetatenilor din societatile democratice. Datorita difuzarii in presa, la radio si la televiziune a informatiilor despre viata politica, asistam la o cresterte a nivelului de cunostinte al publicului, in materie de poitica. Un grad puternic de expunere la mass-media, favorizeaza, fara indoiala, exactitatea in perceperea pozitiilor detinute de diferiti candidati si poate stimula, asadar, dezbaterea democratica. Utilizarea masiva a mass-media este benefica deoarece constituie mijlocul de realizare a unei campanii cel mai interclasist, cel mai intergenerational si mai universal posibil, care permite adresarea catre categoriile de public cele mai diferite, fie ca e vorba de partizani, de adversari sau de indecisi. In aceasi ordine de idei, comunicare politica favorizeaza verificarea permanenta a legitimitatii actorilor politici.

Prin dezbateri televizate, anchete si sondaje, se contribuie la instaurarea unei democratii directe Importanta mass-media in politica se evidentiaza si in domeniul explicarii votului. Schimbarile de opinie ating in special alegatorii indecisi.

Insa individul face selectia finala a variantei optime raportandu-se la viata lui cotidiana. Optiunea individuala se construieste mereu avand la baza propriul interes si apoi relationarea cu ceilalti. Rezulta de aici ca interesul propriu si interactiunea cu persoane relevante pentru anturaj, cu lideri de opinie reprezinta ultimul nivel al luarii deciziei. Iar concluziile prezentului demers subscriu la aceasta asertiune.

Motivatie:

Deoarece sunt principalele cotidiene de limba straina de pe piata presei scrise din Romania, este foarte importanta o monitorizare asupra Bucharest Nine o'Clock si Bucharest Daily News. Articolele acestor ziare sunt preponderent citite de persoane straine ce locuiesc temporar in Romania, in special oameni de afaceri, personal diplomatic, etc. Modul in care aceste ziare reflecta realitatea din tara noastra devine astfel perceptia pe care o capata acest segment de populatie.

Monitorizarea a fost facuta pe principalii candidati la functia suprema in stat - Adrian Nastase si Traian Basescu - in perioada ultimelor doua saptamani de campanie dinaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale.

Scopul acestei monitorizari de presa este verificarea impartialitatii ziarelor, sau, in cazul unui partizanat politic, evidentierea candidatului care este sustinut.

Metodologie:

Publicatiile monitorizate: Bucharest Nine o'Clock si Bucharest Daily News.

Perioada monitorizata: 15 - 26 noiembrie 2004

Grila de monitorizare

Categorii de actiuni cu care sint asociati actorii politici: pozitive, neutre si negative

Actiunile pozitive au fost definite ca actiuni dezirabile pentru cvasi-totalitatea opiniei publice. Ex: lupta anticoruptie, succese pe linie politica, reforma, etc.

Actiunile negative au fost definite ca actiuni indezirabile pentru cvasi-totalitatea opiniei publice. Ex: coruptie, gafe diplomatice, incetinirea reformei, insuccese politice, etc.

Actiunile neutre au fost definite ca actiuni despre care nu se poate spune ca este dezirabila sau indezirabila pentru cvasi-totalitatea opiniei publice. Ex: declaratiile oficialitatilor straine

Tendentiozitate vs. neutralitate

Atitudinea jurnalistului: pozitiva/ negativa/ neutra. Orientarea atitudinala a fost identificata atat din analiza continutului explicit, cat si a celui implicit al stirii.

Exemple: - atitudine pozitiva: "candidatul x -reformatorul sistemului";

- atitudine negativa: "programul candidatului x neglijeaza problema y".

Grila de analiza

1. Liderii politici

Au fost cuantificate toate aparitiile actorilor politici atat cele in calitate de membri ai unor institutii publice, cat cele in calitate de lideri de partid.

Concluzii: Bucharest Nine o'Clock

• Adrian Nastase a fost cel mai vizibil actor electoral in timpul primelor doua saptamani din campania electorala - 53,2% prezenta din totalul aparitiilor celor doi candidati la presedentie;
• Ziarul a fost mai critic fata de Adrian Nastase decat fata de Traian Basescu;
• Traian Basescu a fost mai putin criticat in paginile acestui ziar si s-a inregistrat o tendentiozitate pozitiva fata de acesta;

Prezentare date

I. Candidati la presedintie - vizibilitate, actiunea cu care sunt asociati, tendentiozitate versus neutralitate

Cel mai vizibil candidat la presedintie in presa scrisa in perioada monitorizata a fost Adrian Nastase (50 aparitii - 53,2% din totalul aparitiilor candidatilor), urmat de Traian Basescu (44 aparitii - 46,8%).

Actiunea cu care sunt asociati candidatii la presedintie

Adrian Nastase a inregistrat cel mai mare numar de actiuni negative in aceasta perioada (8). Cele mai multe apar in contextul imixtiunii sale in campania murdara dusa de unele filiale la adresa Aliantei D.A., adoptarea ordonantei de urgenta privind RAFO Onesti, etc. Adrian Nastase a inregistrat trei actiuni pozitive .

Traian Basescu inregistreaza 2 actiuni negative, in contextul declaratiilor despre minoritatile sexuale din Romania. Traian Basescu este asociat cu sase actiuni pozitive.

Tendetiozitate versus neutralitate - candidati la presedintie

Tendentiozitate negativa

Cel mai criticat candidat la presedintie in presa scrisa este Adrian Nastase cu 12 de aparitii fata de care s-a inregistrat atitudine negativa, acestea reprezentand 24% din totalul aparitiilor sale in paginile ziarului, urmat de Traian Basescu cu numai 2 astfel de aparitii, si care totalizeaza aproximativ 5 % din aparitiile sale in ziar.

Tendentiozitate pozitiva

Despre Traian Basescu s-a relatat intr-un mod tendentios pozitiv in 4 aparitii din totalul de 44.

Adrian Nastase a inregistrat tendentiozitate pozitiva la o singura aparitie din toate cele 50.

Grafice de sinteza:

Numarul total de aparitii

Actiunea cu care este asociat candidatul

Tendentiozitate fata de candidati

Concluzii: Bucharest Daily News

• Adrian Nastase a fost cel mai vizibil actor electoral in timpul primelor doua saptamani din campania electorala - 64,11% prezenta din totalul aparitiilor celor doi candidati la presedentie;
• Desi ziarul a fost mai critic fata de Adrian Nastase decat fata de Traian Basescu, se poate considera ca are un grad de impartialitate destul de ridicat;
• Traian Basescu a fost mai putin criticat in paginile acestui ziar dar nu s-a inregistrat o tendentiozitate pozitiva fata de acesta;

Prezentare date

I. Candidati la presedintie - vizibilitate, actiunea cu care sunt asociati, tendentiozitate versus neutralitate

Cel mai vizibil candidat la presedintie in presa scrisa in perioada monitorizata a fost Adrian Nastase (50 aparitii - 64,11% din totalul aparitiilor candidatilor), urmat de Traian Basescu (28 aparitii - 35,89%), procentajele respectand limitele de neutralitate ale unui ziar, care prevad o vizibilitate de 1/3 a opozitiei si de 2/3 a puterii.

Actiunea cu care sunt asociati candidatii la presedintie

Adrian Nastase a inregistrat cel mai mare numar de actiuni negative in aceasta perioada (3). Acestea apar in contextul acordarii de contracte pentru lucrari publice in conditii ce sfideaza concurenta, asocierea imaginii sale cu campania murdara dusa de unele filiale PSD la adresa Aliantei D.A. si adoptarea ordonantei de urgenta privind RAFO Onesti. Adrian Nastase a inregistrat insa si doua actiuni pozitive .

Traian Basescu inregistreaza 2 actiuni negative, in contextul declaratiilor despre minoritatile sexuale din Romania. Traian Basescu este insa asociat si cu o actiune pozitiva.

Tendetiozitate versus neutralitate - candidati la presedintie

Tendentiozitate negativa

Cel mai criticat candidat la presedintie in paginile acestui ziar este tot Adrian Nastase cu 4 aparitii fata de care s-a inregistrat atitudine negativa, acestea reprezentand 8% din totalul aparitiilor sale in paginile ziarului, urmat de Traian Basescu cu numai 2 astfel de aparitii, si care totalizeaza aproximativ 7 % din aparitiile sale in ziar.

Tendentiozitate pozitiva

Despre Traian Basescu s-a relatat intr-un mod tendentios pozitiv intr-o singura aparitie din totalul de 28 de prezente in paginile acstui ziar.

Adrian Nastase a inregistrat tendentiozitate pozitiva la trei dintre cele 50 de aparitii.

Grafice de sinteza:

Numarul total de aparitii

Actiunea cu care este asociat candidatul

Tendentiozitate fata de candidati