Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CREAREA UNEI STRATEGII DE DEPOLITIZARE A INSTITUTIILOR PUBLICE SI DE CREARE A UNUI CORP DE FUNCTIONARI PUBLICI INDEPENDENT

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hotarare nr. 1537 din 18/12/2003 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Control
Reforma si administratia publica
CERERE AJUTOR DE MINIMIS IN AGRICULTURA
SITUATIA ACTUALA A REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE
CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Consiliul Judetean
SURSE DE RISC DIN ROMANIA- ZONE DE RISC PE HARTA
E-Government
CAIET DE PRACTICA - ADMINISTRATIE PUBLICA
Conceptul de descentralizare



CREAREA UNEI STRATEGII DE DEPOLITIZARE A INSTITUTIILOR PUBLICE SI DE CREARE A UNUI CORP DE FUNCTIONARI PUBLICI INDEPENDENT

Depolitizarea poate fi considerat ca fiind cel mai important element al reformei din perspectiva consolidarii democratiei. Depolitizarea vine din nevoia unei reforme reale in administratia publica din Romania, prin separarea acesteia de palierul politic, pentru a evita ingerintele politice in actul administrativ local. Strategia de accelerare a reformei administratiei publice are ca principale scopuri crearea unui nou cadru legal pentru administratia publica, furnizarea de servicii publice de inalt professionalism, modernizarea structurilor institutionale, dezvoltarea unei administratii orientate catre cetatean. Pentru atingerea acestor scopuri, este necesara crearea unui corp de functionari publici independent.





Prin depolitizarea institutiilor publice se urmareste eficientizarea si modernizarea acestora. In acest sens, modernizarea si adaptarea administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti, va raspunde cerintelor structurilor similare din tarile Uniunii Europene. Cresterea transparentei administratiei publice prin largirea existentei pentru public ajuta la imbunatatirea si armonizarea modului in care cetatenii si administratia inteleg problemele societatii, a modului in care gasesc posibile solutii si permit implementarea mai eficienta a deciziilor pe baza acordului social. Concret, putem evidentia o accentuare a valorificarii principiilor care stau la baza relatiilor interinstitutionale si aici ma refer la impartialitate, obiectivitate, transparenta, profesionalizare si orientare catre cetatean. Existenta unei administratii eficiente si democratice reprezinta unul dintre cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei tari. Domeniile in care tara noastra trebuie sa faca progrese semnificative sunt: functia publica, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si procesul de formulare a politicilor publice.

Dincolo de aceste tehnici particulare este insa extreme de necesara constientizarea tipului de logic ce sta la baza reformei sectorului public, necesitatea modernizarii, integrarii si a directiei inspre care este orientate reforma. Mai mult decat orice, este insa necesara o vointa politica vizibila, coerenta si ferma in directia reformei administrative.

Legea privind Statutul functionarilor publici, cu scopul de a depolitiza functia publica, de a asigura stabilitatea functionarilor publici si de a forma un corp de profesionisti eficace care sa castige increderea populatiei in serviciul public sis a devina un partener de dialog social competent face parte din complexitatea procesului de reforma a administratiei publice si fara de care acest proces ar deveni incomplet. De asemenea, aceasta lege completeaza reglementarile referitoare la modul de stabilire al salariilor managerilor publici, la rolul specific al acestora, asigurand, impreuna cu alte prevederi si masuri tranzitorii propuse, cadrul necesar numirii immediate a absolventilor pe functiile de manager public, conform schemei de repartizare aprobate. Respectivul cadru legislative este menit sa permita acestor tineri profesionisti, care au beneficiat de programe de instruire si stagii de practica in sisteme administrative din tari ale Uniunii Europene indeplinirea unui rol deosebit si exercitarea de atributii si responsabilitati specifice in reformarea administratiei publice, care sa le puna in valoare calitatile profesionale si care sa determine la nivelul autoritatilor si institutiilor publice unde isi desfasoara activitatea o reala schimbare de atitudine si realizarea unei compatibilitati treptate, cat mai depline, cu structuri similare din tari ale Uniunii Europene.Prevederile referitoare la depolitizarea administratiei publice prin asigurarea unui mecanism transparent si unor structuri independente de evaluare si monitorizare a performantelor functionarilor publici, respective a managerilor publici, s-a propus constituirea unei Comisii pentru managerii publici, ca organism independent, liber de ingerinte politice , care sa-si assume responsabilitatea finala a asigurarii, cu diligenta necesara, a derularii corespunzatoare a mecanismului de gestionare a functiei publice de functionar public. In acest sens, structura si rolul Comisiei pentru managerii publici au menirea sa-i asigure atat o independenta functionala, cat si reprezentativitatea si increderea publica.

Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este cea a globalizarii si dezvoltarii intense a sistemelor sociale. In acest nou contrast statele nationale sunt puse intr-o pozitie cu totul noua, in care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile pentru a se adapta acestor transformari. In noul context geopolitic administratia publica centrala si locala au devenit factori definitorii in competitivitatea economica a unei regiuni sau tari. Pentru Romania procesul transformarii din administratia publica capata noi dimensiuni, astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, atat la nivelul administratiei publice centrale cat si al administratiei publice locale si a serviciilor publice in general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii intre cetateni si administratie, cresterea si intarirea rolului autoritatilor si reconcilierea parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.



Adesea, discutiile despre reforma administratiei publice din Romania, dau nastere unor confuzii referitoare la sensul acestei expresii. Concret, reforma inseamna mai mult decat imbunatatirea capacitatii administrative. Pe scurt, raspunsul este ca acestea sunt doua concepte diferite despre organizarea sectorului public. Totusi, ele sunt correlate functional. Pe de o parte, administratiea se refera la modul in care este autorizata formal, ordonata si organizata coordonarea activitatilor din sectorul public, iar pe de alta parte, capacitatea administrative care este o evaluare a functionarii structurii ierarhice a personalului din serviciile publice, fiind deci doar unul dintre elementele reformei administratieiu publice.

In acord cu cerintele impuse de procesul de modernizare al institutiilor publice si al integrarii si tinand seama de concluziile desprinse in urma analizelor, putem mentiona urmatoarele prioritati pentru reforma administratiei publice: reforma functiei publice va asigura crearea unui corp profesionist de functionari publici stabil si neutru din punct de vedere politic prin implementarea unui cadru legislative unitary si coerent si dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane si de instruire profesionala, prin deplinul angajament al ministerelor, agentiilor si al altor organisme guvernamentale; reforma administratiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare, deconcentrare a serviciilor publice prin care trebuie sa se asigure atat imbunatatirea managementului serviciilor publice la nivel localsi cresterea calitatii acestora, cat si o alocare coerenta a responsabilitatilor, resurselor financiaresi drepturilor legate de serviciile oferite; imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice prin crearea sistemelor de coordonare si imbunatatirea capacitatii de management a structurilor guvernamentale. Un obiectiv fundamental al descentralizarii este cresterea capacitatii administrative a localitatilor si judetelor, definite ca fiind suma tuturor resurselor aflate la dispozitia unitatii administrativ-teritorile, umane, financiare, materiale, care trebuie sa devina mai competitive. Obiectivul este cel de a transforma administratia romaneasca intr-o administratie eficienta si performanta, autoritatile administratiei publice locale devenind astfel adevarate motoare de dezvoltare a Romaniei.

Urmatoarele proiecte reprezinta prima reforma reala a administratiei publice romanesti: cresterea eficientei administratiei publice locale in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor oferite cetatenilor, prin reforma functiei publice si instrumente de eficientizare a organizarii si functionarii autoritatilor publice locale; cresterea capacitatii administrative, care in acest moment este extreme de redusa, fapt care se reflecta in nivelul scazut de absorbtie a fondurilor comunitare, prin statuarea si stimularea asocierii intercomunitare; cresterea profesionalismului in administratia publica, prin consolidarea si depolitizarea functiei publice; depolitizarea administratiei prin reforma functiei prefectului, a categoriei inaltilor functionari publici si a sistemului de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale; coerenta si impulsionarea procesului general de descentralizare, prin stabilirea de principii si reguli clare si a unui cadru institutional special; cresterea autonomiei locale, reducerea posibilitatii de ingerinta a administratiei centrale prin schimbarea naturii relatiei prefect-secretar al unitatii administrativ teritoriale, consolidarea atributiilor primarilor si descentralizarea gestiunii functiei publice; operationalizarea serviciilor publice comunitare de eliberare a pasapoartelor si inmatriculare a autovehiculelor si eliberare a permiselor de conducere; depolitizarea functiilor de prefect si subprefect, concomitant cu clarificarea competentelor, precum si pregatirea corespunzatoare a detinatorilor acestor functii, prin cursuri de specialitate; modernizarea sistemului de pregatire si de salarizare a functionarilor publici; imbunatatirea calitatii serviciilor de utilitate publica prestate in interes local. Punerea in practica a acestor proiecte ar duce atat la o depolitizare a institutiilor publice, cat si la crearea unui corp de functionari publici independent.



Regimul birocratic de tip traditional pe care reforma sectorului public de tipul noului management public il vizeaza in vederea schimbarii nu este un regim ,,ineficace’’. Din contra, modelul birocratic weberian implica importanta capitala a eficacitatii si rationalitatii. Weber a afirmat ca tipul pur birocratic de organizare administrative era capabil sa atinga cel mai inalt grad de eficacitate si ca este in acest sens cel mai rational mijloc cunoscut de a exercita puterea asupra fiintelor umane.

Nu este deci nimic nou in preocuparea preponderenta intre ,,eficacitate’’ a noului management public. Ceea ce a aparut clar de-a lungul timpului au fost opiniile si teoriile ce s-au schimbat perpetuu asupra cauzelor si surselor de ineficacitate a guvernului, asupra a ceea ce semnifica eficacitatea si cum va fi realizata. Noul management public, ca si tendintele anterioare in materie de reforma administrative, a facut apel la o serie asemanatoare de valori esentiale. Ceea ce este cu adevarat nou in reforma contemporana a sectorului public nu sunt temele centrale de eficacitate si competenta manageriala, ci noile contexte politice si ideologice in interiorul carora aceste teme sunt rearticulate sau reinventate si care fac ca aceste teme sa figureze in agenda reformelor.

Este absolut necesar ca urmatorii pasi in reforma administratiei sa aiba in vedere reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, un nou management financiar si al resurselor umane si intarirea legaturilor inter-institutionale. Reforma administrativ in Romania este necesara, numai in conditiile in care ea va fi realizata constiincios si vor avea efecte pozitive.

BIBLIOGRAFIE

  1. COMISIA EUROPEANA

,,Raportul privind progresul Romaniei’’

,,Pe calea aderarii 2001’’

  1. WILSON W.

,, The study of Administration’’, in ,,Classics of Public Administration’’ 1998

  1. www.polito.ubbcluj.ro

,,Impactul descentralizarii fiscale asupra autonomiei locale’’ 2002







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 686
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site