Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


CONSIDERATII PRIVIND MUNCA INFORMATIVA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Statul
TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE
DOMENII CU REGLEMENTARI SPECIALE PRIVITOARE LA CALITATEA PRODUSELOR
Aplicatii practice - Auditul imobilizarilor
DESENELE SI MODELELE INDUSTRIALE - PROCEDURA DE INREGISTRARE A DESENELOR SI MODELELOR INDUSTRIALE
EFECTELE CONTRACTULUI DE INTRETINERE
DREPT CIVIL - test grila
Dreptul urbanistic
Notiunea de serviciu public
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL


CONSIDERATII PRIVIND MUNCA INFORMATIVA

Notiuni generale

In decursul timpului, activitatea de culegere a informatiilor in scopul prevenirii si descoperirii faptelor antisociale s-a impletit cu spionajul si contraspionajul, unele fiind pastrate pana in perioada contemporana, in vederea apararii intereselor fundamentale ale statului.




Caracterul constant al activitatilor informative desfasurate de catre toate statele, in decursul dezvoltarii lor istorice, indiferent de tip si forma, este relevat de bogatul material faptic si de reglementarile juridice, cuprinse in izvoare a caror veridicitate nu poate fi pusa in discutie.

Predecesorii nostri, determinati de imprejurarile concrete, specifice diferitelor etape istorice, au recurs si ei la ajutorul fortei si al artei informatiilor, pentru a apara ordinea de drept, pentru a dejuca si face inofensive actiunile raufacatorilor si a asigura descoperirea si tragerea lor la raspundere. Viata a demonstrat ca, indiferent de taria aparatului politienesc, de numarul, cotarea si efortul cadrelor care il alcatuiesc, acesta nu-si poate indeplini misiunea fara asigurarea unei informari permanente cu privire la intentiile si activitatile infractorilor. In lupta impotriva fenomenului infractional, activitatea de obtinere a informatiilor este primordiala, un adevarat varf de lance menit sa strapunga platosa lumii interlope in locurile sale vitale, cel mai greu accesibile.

Obtinerea, preluarea, corelarea si interpretarea informatiilor este o activitate eminamente de inteligenta umana. Ea depaseste performanta oricarei tehnologii, pentru ca penetreaza sferele de gandire, creatie si motivatie ale infractorului. Pana astazi, nu s-a descoperit un aparat care sa descifreze astfel de taine, dar omul a creat in consecinta altceva – informatorul – adica un alt om care, instruit in mod corespunzator, poate furniza exact acele date si informatii necesare societatii pentru combaterea criminalitatii.

Din aceste motive, munca de informatii este pe cat de spectaculoasa, pe atat de dificila. Ea solicita la maximum talentul inteligenta, indrazneala, tenacitatea si temeritatea politistilor si presupune o temeinica pregatire, cunostinte din cele mai diverse domenii, dar mai cu seama din minunatul si controversatul univers al comportamentului omenesc. Daca muzica este, totusi, cea mai pura dintre arte, infiltrarea informatorilor este cea mai dura arta.

Dictionarul explicativ al limbii romane da notiunii de informatie trei acceptiuni:

comunicare, veste, stire care pune pe cineva la curent cu o situatie;

lamurire asupra unei persoane, asupra unui lucru, totalitatea materialului de informare si documentare;

fiecare dintre elementele noi in raport cu cunostintele prealabile, cuprinse in semnificatia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj verbal, imagini plastice, indicatie a unui instrument).

Fara a contrazice aceste informatii, notiunea politieneasca de informatie cuprinde si alte elemente impuse de scopul si modalitatile concrete in care se desfasoara activitatea organelor de politie.

Drept urmare, in acceptie politieneasca, informatiile sunt datele pe care le obtin si le valorifica lucratorii de politie ce se refera la pregatirea sau comiterea unor infractiuni ori a altor fapte antisociale, la persoanele implicate in asemenea activitati, precum si la alte elemente sau imprejurari care prezinta interes operativ.

Dupa cum se poate constata, datele care constituie informatii se cantoneaza, in principal, in speta ilicitului. Ele ajung conjunctural la cunostinta politistului, insa de cele mai multe ori obtinute, adica sunt cautate si culese, in mod organizat, fiind apoi exploatate in interesul indeplinirii sarcinilor ce revin organelor de politie.

Munca informativa imbraca, deci, trei aspecte, de fapt trei etape ale unui proces unitar:

culegerea de informatii;

verificarea informatiilor;

valorificarea informatiilor;

Acestea se succed in ordinea enuntata, se presupun si se completeaza reciproc, ca laturi ale aceluiasi intreg ce are drept finalitate prevenirea faptelor antisociale, identificarea autorilor si a martorilor, recuperarea pagubelor si administrarea probatorului, elucidarea altor cauze care sunt date politiei spre competenta solutionare.

Astfel, munca informativa se defineste ca un ansamblu de activitati intreprinse in mod continuu si organizat in obiective, locuri si medii de interes operativ, pentru : cunoasterea faptelor si imprejurarilor care aduc atingere normelor de drept si documentarea asupra lor prin mijloace specifice; prevenirea infractiunilor; identificarea faptuitorilor; asigurarea probatoriului, in vederea tragerii la raspundere.

Asa cum s-a aratat, culegerea de informatii se realizeaza in mod organizat si urmareste atat dezideratul major al cunoasterii si stapanirii permanente a situatiei operative, cat si solutionarea competenta a cauzelor concrete aflate in lucru.

Aceasta cautare nu se realizeaza la intamplare, ci in acele locuri dictate de evolutia fenomenului infractional sau anume imprejurari care au favorizat savarsirea de fapte penale.

Culegerea de informatii se realizeaza printr-o varietate de cai si procedee deschise ori secrete.

Procedeele deschise, la indemana oricui, sunt multiple si genereaza permanent un volum apreciat de informatii reale sau false. Un exemplu edificator in acest sens il constituie studierea datelor furnizate de mijloacele de informare in masa, chiar rubricile de mica publicitate, in urma carora se pot obtine informatii valoroase despre fapte, situatii, persoane sau chiar obiecte ce intereseaza activitatea politiei. Esentialul este ca, din multitudinea si varietatea informatiilor obtinute prin aceste procedeu, ochiul experimentat al politistului sa selecteze ceea ce poate fi viabil si util in executarea sarcinilor sale.



In ceea ce priveste verificarea si valorificarea informatiilor, trebuie retinut ca prezinta aceeasi importanta ca si culegerea de informatii. Aceste activitati finalizeaza faza informativa a oricarei actiuni; de ele depinde succesul sau insuccesul activitatilor anterioare.

Valorificarea corecta a unei informatii are drept rezultat incununarea a numeroase activitati ce au premers obtinerea ei, dupa cum valorificarea ei necorespunzatoare poate aduce grave prejudicii atat cauzei in speta, cat si activitatii in ansamblu.

Principiile muncii informative

In conditiile statului de drept, activitatea politiei nu se poate desfasura fara principii riguroase care sa asigure realizarea integrala a atributiilor ce i-au fost conferite si, in acelasi timp, sa garanteze respectarea legilor, a drepturilor si libertatilor    fundamentale ale cetatenilor.

Obtinerea, verificarea si valorificarea informatiilor se realizeaza in baza urmatoarelor principii:

principiul utilitatii sociale;

principiul cooperarii;

principiul echidistantei politice; principiul respectarii legilor si drepturilor cetatenesti;

principiul conspirativitatii si respectarii secretului;

principiul operativitatii si oportunitatii.

Intre aceste principii exista o stransa interdependenta. Aplicarea lor este indiscutabila, unitara si constituie o garantie a conceptiei unice care sta la baza activitatii politiei in statul de drept, indiferent de caracterul sarcinilor sale specifice.

Principiul utilitatii sociale

Atributiile care revin politiei scot in evidenta importanta sociala a acestei institutii indispensabile oricarui stat de drept. Integrata organic, intr-un complex de sarcini specifice care ii revin politiei, obtinerea de informatii trebuie sa contribuie la asigurarea ordinii de drept, protectiei vietii, integritatii corporale si sanatatii cetatenilor, avutul public si privat, ceea ce dovedeste necesitatea si utilitatea acestei activitati in beneficiul societatii.

Activitatea politiei de a obtine informatii confidentiale nu poate avea niciodata un caracter privat, aceasta delicata si dificila misiune este subordonata exclusiv misiunii generale a politiei si anume prevenirii infractiunilor, descoperirii infractorilor si trimiterii lor in judecata.

Ca atare, munca de culegere de informatii este o datorie a fiecarui politist in beneficiul binelui social, prin ea urmarindu-se, de fapt, o mai eficienta protectie a cetatenilor in fata infractionalitatii care, mai ales pe fondul crizelor economice si morale, tinde sa ia amploare.

Principiul cooperarii

Obtinerea de informatii nu este o activitate de amorul artei, fara scop sau cu un scop in sine. Informatia odata obtinuta trebuie transmisa beneficiarului adecvat. Dar cum in plasa culegatorului cad informatii dintre cele mai diverse, ce intereseaza servicii sau compartimente distincte apare un prim aspect al cooperarii, cel intre formatiuni (compartimente, servicii) interesate in valorificarea unei informatii.

Un alt aspect il constituie cooperarea dintre politisti. Avand in vedere ca o anumita informatie necesara nu poate fi obtinuta intotdeauna de cel caruia ii este si utila, acesta apeleaza la un alt politist care are (sau isi poate crea) conditii mai bune de a o extrage din mediul, locul sau obiectivul in care exista.

Cooperarea in activitatea informativa mai imbraca si un al treilea aspect: intre politie si cetateni. Deoarece multe infractiuni se comit in vastul spatiu uman si material pe care politia nu-l poate supraveghea nemijlocit in totalitate niciodata, se organizeaza conlucrarea cetatenilor la acest schimb de informatii care, de fapt, se face in beneficiul lor. Astfel se realizeaza un cadru organizatoric prin care cetatenii sa poata transmite in mod operativ informatii catre politie, aceasta urmand a le prelucra si interveni in functie de situatie. Totodata, la randul ei, politia transmite cetatenilor si agentilor economici acele informatii si recomandari de natura sa-i autoprotejeze, prevenindu-se astfel victimizarea acestora.

In indeplinirea atributiilor sale Ministerul de Interne colaboreaza cu celelalte organe centrale si locale ale puterii de stat, cu unitatile economice, sociale si alte organizatii si se sprijina pe concursul larg al populatiei.

Cea mai eficienta forma de participare a cetatenilor la aceasta activitate o reprezinta reteaua informativa, in cadrul caruia o parte din acestia colaboreaza in mod organizat cu organele de politie la prevenirea si combaterea faptelor antisociale.



Principiul echidistantei politice

Ca si alte activitati specifice politienesti, obtinerea de informatii se deruleaza independent de orice influenta politica. Organizarea culegerii de informatii face abstractie totala de calitatea politica, simpatiile de partid sau convingerile politice ale    persoanei aflate in atentie. Scopul pentru care aceasta este supravegheata informativ este legat efectiv de sfera dreptului. Spionajul politic efectuat de politie este blamat in toate statele de drept, este interzis cu desavarsire si constituie un abuz incalificabil.

De altfel, insusi actul normativ care reglementeaza activitatea de informatii mentioneaza imperativ si exhaustiv criteriile ce stau la baza luarii in politiei a unor categorii de persoane. Intre acestea nu sunt prevazute nici un fel de criterii politice. De asemenea, nici intre criteriile de apreciere a activitatii de culegere a informatiilor stabilite de aceleasi instructiuni, nu se face astfel de referiri.

Principiul respectarii legilor si drepturilor cetatenesti

Activitatea si menirea politiei intr-un stat de drept au o dimensiune clara. Politia apara ordinea de drept, drepturile si libertatile cetatenilor, avutul obstesc si privat, ordinea si linistea publica, intr-un cuvant, asigura domnia legii. Pentru aceasta, politia este investita cu anumite prerogative, iar functionarilor sai – politistilor – le sunt conferite anumite drepturi si indatoriri legate strict de exercitarea profesiei.

Obtinerea de informatii este un atribut al politiei, pentru a fi eficienta in confruntarea cu elementele infractoare. Dar aceasta munca delicata nu poate fi facuta prin metode neortodoxe, ilegale. Este interzisa smulgerea informatiei prin tortura sau alte violente ori incalcarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor prevazute in Constitutie.

De asemenea, verificarea si valorificarea informatiei trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor legale, dintre care o semnificatie aparte o au cele procesual penale. In activitatea de verificare si exploatare a informatiilor se vor respecta garantiile procesuale. Procedandu-se altfel, apar abuzurile, iar munca de informatii, care este utilizata in scopul nobil al instaurarii suprematiei legii, se compromite.

Principiul conspirativitatii si respectarii secretului

Asigurarea conspirativitatii este o cerinta logica si deci absolut obligatorie in unele activitati intreprinse de politie. Cand se vorbeste de asigurarea conspirativitatii in munca de informatii se au in vedere cel putin doua aspecte care trebuie protejate: cadrul organizatoric si esenta informatiei.

Conspirarea cadrului organizatoric are in vedere protejarea fata de terti a modalitatii de obtinere a informatiilor, componenta retelei informative, locul si data intalnirii stabilite cu sursele de informare, modul de stocare, preluare si verificare a informatiilor etc.

Neasigurarea conspirativitatii unor actiuni de realizare a materialului informativ duce la esecul acestora, dar are si alte consecinte, dintre care cea mai grava este posibila descoperire a agentului care o furnizat informatia.

Esenta informatiei are in vedere persoana care se afla in atentia politiei si faptele pentru care este suspectata, deci supravegheata.

Neconspirarea unor astfel de date duce la imposibilitatea finalizarii unei actiuni operative care sa contribuie la demascarea activitatii infractionale si asigurarea materialului probator, fapt ce face zadarnica o munca ce initial fusese bine conceputa si temeinic organizata. Conspirativitatea si asigurarea stricta a secretului in munca de informatii constituie un principiu absolut. Orice atingere adusa acestuia pericliteaza actiunea informativa in intregul sa, iar consecintele ce decurg sunt atat de grave, incat pot deveni imprevizibile.

Principiul operativitatii si oportunitatii

Informatia in munca de politie, ca in orice alt domeniu, trebuie sa fie utila. Aceasta presupune ca ea sa fie furnizata la momentul potrivit, deci sa fie oportuna.

Avand insa in vedere ca, de regula, informatia se refera la o activitate umana –ilegala bineinteles – activitate ce implica un anumit dinamism, ea trebuie sa fie receptata in timp util de catre politistul ce trebuie sa o valorifice. Multe dintre activitatile cu caracter infractional se succed, prin natura lor, cu mare repeziciune (traficul de droguri, plasarea de moneda falsa, incalcarea unor norme privind activitatea de comert etc.) si orice intarziere in transmiterea, preluarea si valorificarea informatiei face ca aceasta sa devina inoportuna.

Ca atare, asigurarea operativitatii si oportunitatii in activitatea de obtinere, transmitere si prelucrare a informatiei constituie un principiu fara de care aceasta devine inoportuna.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1648
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site