Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Circumstantele agravante

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Circumstantele agravante

I. Circumstantele agravante legale, enumerate limitativ in art. 75 C. pen., sunt:




a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. Coo­pera rea mai multor persoane la savarsirea faptei mareste forta de actiune, da aces­tora mai multa indrazneala, le creeaza conditii de natura sa ingreuneze descoperirea faptei si identificarea lor. Semnificatia juridica a expresiei „sa­varsire impreuna” este inca controversata. Intr-o opinie „savarsirea im­preu­na” se identifica cu participatia. Intr-o alta opinie, se considera ca savarsirea impreuna nu poate insemna decat o savarsire in comun, o conlucrare con­ju­gata, simultana, la comiterea faptei. Plenul fostului Tribunal Suprem a preci­zat insa ca nu se cere ca toti faptuitorii sa fie prezenti la locul savarsirii infractiunii; o conlucrare simultana se poate realiza si de la distanta. Savar­sirea impreuna reuneste actele de coautorat si complicitate concomitenta.

b) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra mem­brilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public. Prin „acte de cruzime” se intelege producerea unor suferinte grele, prelungite, victimei. Este vorba de utilizarea unor mijloace si procedee salbatice, nemi­loase si nenecesare, in mod normal, pentru producerea rezultatului infrac­tiunii. Datorita modului nemilos si ferocitatii cu care este savarsita, infrac­tiu­nea comisa prin acte de cruzime inspira un sentiment de oroare, de groaza. Pentru existenta agravantei nu intereseaza daca actele de cruzime au dus prin ele insele la producerea rezultatului infractiunii sau daca faptuitorul le-a savarsit numai pentru a chinui victima inainte sau dupa producerea rezul­tatului. Violentele comise asupra membrilor familiei vizeaza manifestarile bru­tale, constrangerile fizice de orice natura care ar cauza suferintele fizice (de exemplu tragerea de par sau de ureche, tararea, punerea unei piedici urmata de cadere, asmutirea unui caine sau lansarea asupra victimei a unui animal periculos care o tranteste la pamant, o musca sau o loveste). Prin metode sau mijloace care produc pericol public, se intelege orice metode sau mijloace care, prin folosire, sunt susceptibile sa produca urmari grave pentru un numar nedeter­minat de persoane, pentru bunurile acestora sau pentru alte valori sociale importante. Asemenea metode sau mijloace pot fi: incen­diul, exploziile, raspandirea de substante chimice vatamatoare, toxice ori radioac­tive, infectarea surselor sau retelelor de apa, declansarea unor ener­gii distructive (de exemplu deschiderea unui baraj si provocarea unei inun­datii), raspandirea de daunatori intr-o cultura etc. Pentru existenta agravan­tei, nu este necesar ca metodele sau mijloacele folosite sa fi produs efectiv urmarile grave mentionate.

c) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor. Ratiunea instituirii acestei agravante este dubla. Pe de o parte, s-a urmarit a-i feri pe minori de a fi antrenati in activitati infractionale, iar, pe de alta parte, s-a avut in vedere ca atragerea minorilor la savarsirea de infractiuni releva o periculozitate sporita a infractorilor majori.

Agravanta are incidenta atat in caz de participatie, cat si in cazurile de pluralitate naturala. Nu intereseaza daca minorul raspunde penal. Ca si cir­cumstantele analizate mai sus, agravanta in discutie constituie o circumstan­ta reala si se rasfrange asupra participantului major numai in conditiile art. 28 alin. (2) C. pen.

d) Savarsirea infractiunii din motive josnice. De regula, mobilul (sau moti­vele) nu prezinta interes pentru existenta infractiunii, cu exceptia cazurilor rare cand legea il ridica la rangul de element constitutiv, insa acesta poate releva periculozitatea infractorului, ceea ce explica instituirea agravantei. Identificarea „motivelor josnice” este lasata la aprecierea judecatorilor. Pot avea semnificatia unor motive josnice tendinta de imbogatire prin activitati ilicite, razbunarea, invidia, rautatea etc. Agravanta constituie o circumstanta personala si, drept urmare, nu radiaza asupra participantilor.



e) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. Potrivit art. 49 alin. (2) C. pen., starea de betie voluntara com­pleta produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agra­vanta. Betia voluntara ocazionala sau accidentala poate constitui circumstan­ta atenuanta, in timp ce betia voluntara preordinata, adica provocata inadins, fie pentru a comite fapta cu mai mult curaj, fie pentru a putea invoca starea de betie, constituie intotdeauna o circumstanta agravanta. Betia preordinata reprezinta o obiectivizare a premeditarii. Existenta agravantei nu este condi­tionata de caracterul complet sau incomplet al starii de betie. Desi, in prin­ci­piu, betia preordinata este o circumstanta personala, subiectiva, ea se poate converti intr-o circumstanta reala atunci cand participantii au cunoscut fina­litatea urmarita de autor prin provocarea starii de betie.

f) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

O calamitate este o nenorocire, un flagel, un dezastru, care loveste o co­lec­tivitate sau un numar de persoane (un incendiu de mari proportii, o catas­trofa de cale ferata, o inundatie, un cutremur etc.). In asemenea imprejurari se creeaza o ambianta prielnica savarsirii de fapte penale de catre infractorii periculosi, care inteleg sa profite de suferinta colectivitatii.

Pentru aplicarea agravantei, este necesar ca infractorul sa fi profitat efec­tiv de situatia anormala creata de calamitate.

Avand un caracter real, circumstanta se rasfrange asupra participantilor.

II. In ceea ce priveste circumstantele agravante judiciare, legea nu mai exemplifica, spre deosebire de cazul celor atenuante, asemenea circumstan­te, ci se limiteaza la a preciza in art. 75 alin. (2) C. pen. ca „instanta poate retine ca circumstante agravante si alte imprejurari care imprima faptei un caracter grav”. Asemenea imprejurari pot fi, de exemplu, premeditarea [evi­dent, in alte cazuri decat cel prevazut de art. 175 lit. a) C. pen.] sau modul si mijloacele de savarsire a infractiunii.

Efectele circumstantelor agravante

Potrivit art. 78 C. pen., in cazul in care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 5 ani, dar care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult jumatate din maximul special.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 922
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site