Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


DEZROBITII - PROCEDURA CIVILA ROMANA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DEZROBITII - PROCEDURA CIVILA ROMANA

1. GENERALITATI




Dezrobitii sunt scalvii supusi actului manumisiunii. Romanii au cunoscut forme solemne, dar si forme nesolemne de dezrobire.

2. FORMELE DEZROBIRII

Formele solemne de dezrobire sunt vindicta, censu si testamento

Dezrobirea vindicta se facea intr-un cadru solemn in prezenta magistratului, stapanul pronuntand formula solemna: 'hunc hominem liberum esse volo' (vreau ca acest sclav sa fie liber), insotita de executarea unor gesturi ritualecu nuielusa de alun numita vindicta sau festuca, de unde si denumirea acestei forme solemne de dezrobire, dupa care magistratul pronunta cuvantul 'addico.'

A doua forma solemna de dezrobire presupunea trecerea sclavului din coloana bunurilor in coloana persoanelor, cu ocazia efectuarii recensamantului.

A treia categorie de dezrobire se realiza prin testament, la randul sau imbracand doua forme:

- directa - atunci cand testatorul dezrobea in mod direct un scalv, el devenind in mod automat om liber in momentul acceptari succesiunii de catre regele instituit

- indirecta - se realiza atunci cand testatorul roaga pe mostenitorul instituit sa dezrobeasca un sclav, printr-un cat ulterior si diferit de testament.

Prima forma de dezrobire prin testament este mai avantajoasa pentru dezrobit pentru ca in acest caz el nu are un patron.

3. CONDITIA JURIDICA A DEZROBITILOR

Conditia juridica a dezrobitilor nu difera foarte mult la origine de conditia juridica a sclavilor. De altfel, romanii au cunoscut dezrobirea si au admis-o nu din considerente umanitare ci tot din pragmatism, adica din interesul de a gasi forme juridice mai subtile de exploatare a muncii sclavilor.

Astfel, la origine, dezrobitul nu putea aduce atingere patronului sau nici macara in situatia in care acesta i-ar fi lezat interesele, dezrobitii avand fata de patron anumite obligatii, exprimate prin trei termeni: bona, obsequium si operae.



Bona desemna dreptul patronului de a dispune in mod liber de bunurile dezrobitului, la la inceput in timpul vietii acestuia, ulterior numai dupa moartea dezrobitului si numai daca dezrobitul nu avea mostenitori directi.

Obsequium este obligatia dezrobitului de a da ascultare patronului sau, de a-l respecta, incalcarea acesteiobligatii de catre dezrobit fiind sanctionata cu caderea in sclavie.

Operae reprezenta obligatia dezrobitului de a presta anumite servicii fata de patronul sau, servicii care erau de doua categorii:

1. operae officiales - servicii obisnuite pe care le poate presta orice persoana

2. operae fabriles - servicii care necesita o anumita calificare

4. LEGILE DE LIMITARE A DEZROBIRILOR

La romani, la sfarsitul republicii, catre inceputul principatului, fenomenul de dezrobire luase o amploare, amenintand baza economica a statului. Ca atare, in vremea lui August au fost adoptate doua legi de limitare a dezrobirii. Este vorba despre lex Aelia Sentia si lex Fufia Caninia.

Legea Aelia Sentia prevedea ca pentru a opera dezrobirea stapanul trebuia sa aiba cel putin 20 de ani, sclavul trebuia sa aiba cel putin 30 de ani, dezrobirile realizate 'ob fraudem creditorem' ( pentru fraudarea intereselor creditorului) erau anulate si se prevedea ca dezrobitul care pe timul sclaviei savarsise o fapta sanctionata cu o pedeapsa infamanta deveanea peregrin dediticii.

Legea Fufia Caninia prevede ca dezrobirile testamentare nu puteau privi decat un numar de sclavi proportional cu numarul total al sclavilor testatorului, dar nu mai mult de 100, aceasta intrucat la romani, metoda dezrobirilor testamentare atinsese apogeul intrucat se considera ca ai fost un cetatean de vaza al Romei cu cat cortegiul funerar al celui in cauza era mai lung si atunci erau dezrobiti un numar foarte mare de sclavi sub conditia ca acestia sa participe la cortegiul funerar al fostului stapan. Pentru a se pune capat acestei practici a fost adoptata lex Fufia Caninia.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1335
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site