Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


DREPT INTERNATIONAL PRIVAT – test grila

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DREPT INTERNATIONAL PRIVAT – test grila




Raporturile de drept international privat sunt:

a

raporturi de drept privat

b

raporturi de drept penal

c

raporturi de drept administrativ

a

Raporturile de drept international privat sunt:

a

raporturi civile fara element de extraneitate

b

raporturi de drept privat cu element strain

c

raporturi de drept financiar

b

Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin :

a

existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate

b

obiect

c

continut

a

4.. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a

normelor conflictuale

b

normelor de drept constitutional

c

normelor de drept administrativ

a

5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :

a

raportul juridic cu element strain

b

raportul juridic cu element national

c

orice raport juridic

a

6.. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa

a

raportul juridic cu element strain

b

raporturi juridice de natura penala

c

orice raporturi juridice

a

7.. Care categorie de norme indica doar legea competenta?

a

normele conflictuale

b

normele materiale

c

normele substantiale

a

Ce rol au normele materiale ?

a

indica doar legea competenta

b

reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

c

nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain

b

9.. Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?

a

normele substantiale

b

normele conflictuale

c

normele juridice constitutionale

a

10.. Metoda conflictualista presupune :

a

alegerea sau optiunea legii competente

b

aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

c

aplicarea normelor materiale

a

11.. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

a

norma conflictuala

b

norma de aplicatie imediata

c

norma materiala

a

12.. Metoda proper law presupune :

a

aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b

aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

b

aplicarea normelor materiale

b

13. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

a

normele materiale

b

normele conflictuale

c

normele de drept procesual

a

Legile de aplicatie imediata constituie:

a

un aspect particular al metodei conflictuale

b

un aspect particular al metodei proper law

c

o componenta a normelor materiale

a

15.. Norma conflictuala este formata din:

a

continut

b

legatura

c

ambele variante

c

16. In cazul in care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:

a

indicare directa

b

indicare indirecta

c.

indicare secundara

a

In cazul in care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de :

a

indicare directa

b

indicare principala

c

indicare generala

c

18.. Formula de fixare reprezinta :

a

legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale

b

legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe

c

legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare

a

19. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc :

a

formule de fixare

b

puncte de legatura

c

raporturi juridice

b

20. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :

a

cetatenia

b

formula de fixare

c

legatura normei conflictuale

a

21. Teritoriul este :

a

un punct de legatura

b

o formula de fixare

c

o legatura a normei conflictuale

a

22. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura

a

pavilionul unei nave sau aeronave

b

marea libera

c

apatridia

a

23.. Dreptul international privat :

a

este o ramura de sine statatoare a dreptului

b

este o parte a dreptului civil

c

este o parte a dreptului international

a

24.. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data in anul :

a

b

c

b

25.. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a

Constitutia Romaniei

b

Uzantele comerciale internationale

c

Cutuma internationala

a

26.. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a

Legea nr. 105 din 1992

b

Practica judiciara

c

Practica arbitrala

a

27.. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a

Tratatele internationale

b

Practica judiciara

c

Uzantele comerciale interne

a

28. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Romaniei:

a

Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra

b

Cutuma internationala

c

Uzantele comerciale interne

b

29. Cum se aplica legea straina?

a

in virtutea autoritatii sale proprii

b

in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului

c

depinde de la caz la caz

b

30. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992

a

independenta de conditia reciprocitatii, de regula

b

dependenta de conditia reciprocitatii in toate cazurile

c

nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii

a

31. Au valoare de factori in cadrul calificarii :

a

faptul ca notiunile si termenii au acelasi sens in sistemele de drept

b

faptul ca sistemele de drept au institutii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept

c

faptul ca dreptul international privat contine doar elemente nationale

b

32. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie:

a

un factor care determina calificarea

b

un punct de legatura

c

o formula de fixare

a

33. Calificarea poate fi :

a

principala

b

primara

c

tertiara

b

34. Calificarea secundara se realizeaza :

a

ulterior calificarii primare

b

anterior calificarii primare

c

odata cu calificarea primara

a

35. Calificarea se poate realiza :

a

dupa lex fori

b

dupa lex voluntatis

c

dupa lex mercatoria

a

36. Ce presupune teoria calificarii autonome?

a

notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom

b

notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii

c

notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent

a

Ce presupune calificarea potrivit 'proper law'?

a

legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz

b

calificarea se face numai dupa lex fori

c

calificarea se face numai dupa lex causae

a

38. Calificarea se realizeaza de regula :

a

potrivit lex fori

b

intotdeauna dupa lex causae

c

intotdeauna autonom

a

Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

a

autonomia de vointa

b

calificarea primara

c

ordinea publica

a

De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit 'lex fori'?

a

deoarece constituie o problema de drept intern

b

deoarece constituie o problema de drept international



c

calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”

c

41. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa 'lex fori'?

a

da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc in izvoare internationale

b

nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificare

c

nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae”

a

42. Ce reprezinta retrimiterea?

a

procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza competenta ce i se atribuie

b

o componenta a calificarii

c

un punct de legatura

a

43. Trimiterea la legea straina se realizeaza

a

doar la unele ramuri de drept

b

doar la unele subramuri de drept

c

la intregul sistem de drept strain

c

44. In dreptul international privat, ordinea publica :

a

impiedica aplicarea legii straine

b

implica aplicarea legii straine

c

reprezinta ansamblul normelor imperative interne

a

45. Ordinea publica are urmatoarele caractere :

a

apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

b

nu difera in continut de la legea unei tari la alta

c

nu este actuala

a

46. Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii :

a

in ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului

b

in privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara in alta

c

in ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului

c

In care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

a

in ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei

b

in privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului

c

in ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat

a

48. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a

dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente

b

dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c

dreptul dobandit nu poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

b

49. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a

dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

b

dreptul sa nu fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c

dreptul dobandit poate produce efecte daca in tara in care este invocat a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

a

50. Conflictul de lege este o notiune proprie :

a

Dreptului international public

b

Dreptului international privat

c

Dreptului diplomatic si consular

b

51. Metoda « proper law » ca metoda de reglementare a raportului juridic cu element strain este :

a

o forma a notificarii legilor de aplicatie imediata

b

o forma a metodei folosirii normelor materiale

c

o forma a metodei conflictuale

c

52. Care este natura dreptului international privat

a

Dreptul international privat este o disciplina de drept intern

b

Dreptul international privat este o ramura de sine statatoare a dreptului

c

Dreptul international privat este o disciplina de drept privat

b

53. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a

Doctrina

b

Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept international privat

c

Practica judiciara

b

54. Pentru Romania este izvor de drept international privat:

a

Tratatul international

b

Tratatul, conventia sau acordul la care Romania participa

c

Concordatul neratificat de Statul Roman

b

55. Norma conflictuala :

a

carmuiste propriu-zis raportul juridic cu element strain

b

nu desemneaza legea competenta a carmui nemijlocit raportul juridic cu element strain

c

solutioneaza conflictul de legi

c

Norma conflictuala poate figura :

a

In dreptul intern al fiecarei tari

b

Numai in continutul unei conventii sau tratat international

c

Numai in dreptul intern al unui stat

a

Norma conflictuala este formata din :

a

Continut

b

Legatura

c

Continut si legatura

c

58. Legatura normei conflictuale poate fi :

a

Numai cu indicare directa

b

Cu indicare directa si indicare generala

c

Numai cu indicare generala

b

59. Cu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezinta interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :

a

Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publica in dreptul international privat, Fraudarea legii in dreptul international privat

b

Punctele de legatura

c

Formula de fixare

a

60. Calificarea poate fi :

a

Numai primara

b

Numai secundara

c

Calificare primara si calificare secundara

c

61. Calificarea se poate face numai dupa « lex fori » (legea forului)

a

Da

b

Nu

c

Uneori

b

62. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

a

persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuia

b

persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui stat

c

bipatridul

a

Recunoasterea persoanelor juridice straine in Romania se realizeaza:

a

Prin conventie sau tratat international

b

In temeiul legii

c

De plin drept si fara rezerve

b

64. Starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :

a

De legile internationale

b

De legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitii speciale, nu se prevede altfel

c

De nici o lege

b

65. Forma incheierii casatoriei este supusa :

a

Conventiilor internationale

b

Legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza

c

Lex voluntatis

b

66. Mostenirea in dreptul international privat este supusa  in ceea ce priveste bunurile mobile :

a

oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o avea la data mortii.

b

legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

c

lex rei sitae

a

67. Mostenirea in dreptul international privat este supusa  in ceea ce priveste bunurile imobile :

a

oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o avea la data mortii.

b

legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

c

lex personnalis

b

Regula locus regit actum carmuieste:

a

Forma de publicitate a actului juridic

b

Forma exterioara a actului juridic

c

Situatia bunurilor imobile

b

Legea competenta pentru a reglementa conditiile de fond si efectele contractului este :

a

Lex rei vitae

b

Lex loci delicti commisi

c

Lex « contractus »

c

70. Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea libera respectiv in spatiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :

a

Legii nationale

b

Legii pavilionului

c

Legilor internationale

b

71. Divortul sotilor cetateni romani aflati in strainatate este supus:

a

Legii statului strain

b

Legii romane

c

Lex voluntatis

b

Conditiile de fond pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de :

a

Legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmeaza a fi adoptat

b

Legea nationala a celui ce urmeaza a fi adoptat

c

Legea nationala a adoptatorului

a

73. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?

a

criterii conflictualiste

b

criterii finaliste

c

criterii inovatoare

b

74. Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata?

a

se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale

b

se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictuale

c

nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata

a

75. Ce se intelege prin “luarea in considerare a legii straine”?

a

situatia in care legea straina nu se aplica deloc

b

situatia in care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii

c

situatia in care legea straina inlocuieste total legea nationala

b

76. In situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune problema calificarii potrivit “lex fori”?

a

nu, deoarece in acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa “lex fori”

b

da, intotdeauna

c

cateodata

a

77. Ce trebuie inteles prin “lege straina”?

a

dreptul strain, indiferent de izvorul sau

b

doar actele normative straine

c

doar cutumele de provenienta straina

a

78. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?

a

potrivit “lex fori”

b

potrivit “lex causae”

c

potrivit “lex mercatoria”

a

79. Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine :



a

ordinea publica se opne la recunoastere

b

persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationala

c

persoana juridica a fost dizolvata

b

80. Sunt fapte de stare civila :

a

moartea persoanei

b

casatoria

c

recunoasterea filiatiei

a

81. Sunt acte de stare civila (negotium) :

a

moartea persoanei

b

nasterea persoanei

c

adoptia

c

82. Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”?

a

legea personala

b

legea situatiei bunurilor

c

legea contractului

b

83. Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?

executarea silita

cetatenia

nationalitatea

a

Forma actelor juridice priveste :

a

forma exterioara a actului juridic

b

teritoriul

c

cetatenia

a

85. Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?

a

actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, va avea in Romania aceeasi forta probanta cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul

b

lipsa cetateniei

c

aplicarea regulii “lex rei sitae”

a

86. In cazul inscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?

a

caracter complementar

b

caracter obligatoriu

c

caracter facultativ

c

87. In cazul inscrisurilor autentice intocmite de straini in Romania, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?

a

caracter complementar

b

caracter imperativ

c

caracter facultativ

b

88. Ce se intelege prin “lex contractus”?

a

legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele contractului privite in totalitatea lor

b

legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale casatoriei

c

legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile

a

89. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?

a

lex contractus

b

lex voluntatis

c

lex loci contractus

c

90. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este improprie?

a

lex voluntatis

b

lex contractus

c

lex loci executionis

c

91. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?

a

legii nationale

b

legii personale

c

legii forului

c

92. Carui statut apartine casatoria?

a

statutului personal

b

legii forului

c

legii contractului

a

In ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta?

a

legea nationala comuna

b

legea domiciliului comun

c

legea contractului

b

94. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?

a

legii romane

b

legii straine

c

legii alese de parti

a

95. Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?

a

potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii

b

potrivit lex contractus

c

potrivit lex voluntatis

a

96. Ce lege guverneaza efectele adoptiei?

a

legea nationala a adoptatului

b

legea nationala a adoptatorului

c

lex voluntatis

b

97. Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?

a

legii personale a adoptatului

b

aceleiasi legi ca si efectele adoptiei

c

lex contractus

b

Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?

a

legii nationale

b

legii situatiei locului

c

legii contractului

a

99. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?

a

legii nationale

b

legii situatiei locului

3c

legii contractului

b

Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti in materia succesiunii?

a

potrivit “lex fori”

b

potrivit “lex contractus”

c

potrivit “lex causae”

a

101.Care sunt factorii care au determinat aparitia normelor dreptului international privat?

a)      posibilitatea de a recunoaste efectele unei legi straine

b)      dreptul civil diferit prin continut de la un stat la altul sau de la o persoana la alta

c)      ambele variante sunt corecte

c)

102.Principiile aplicabile in doctrina anglo-americana normelor de drept international privat sunt:

a)      principiul teritorialitatii legilor

b)      principiul personalitatii legilor

c)      regula “locus regit actum”

a)

103.In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului international privat era:

a)      compatibila cu recunoasterea drepturilor strainilor

b)      era considerata ca fiind o norma teritoriala

c)      avea putere in afara teritoriului unui stat

b)

104.Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:

a)      aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingere ordinii locale

b)      principiul teritorialitatii legilor

c)      ambele variante sunt corecte

c)

105.Ce reglementeaza normele conflictuale cu element de extraneitate?

a)      raportul juridic cu element de extraneitate

b)      arata direct si nemijlocit drepturile si obligatiile raportului juridic

c)      legea competenta a fi aplicabila raportului juridic cu element de extraneitate

c)

106. Care sunt elementele de structura ale normei conflictuale?

a)      continutul normei conflictuale

b)      legatura normei conflictuale

c)      ambele variante sunt corecte

c)

107.Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si lege sunt:

a)      cetatenia

b)      teritoriul

c)      ambele variante sunt corecte

c)

108.Care dintre normele conflictuale aratate mai jos, sunt clasificate dupa continut?

a)      norme conflictuale referitoare la raporturi de familie

b)      norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal

c)      norme conflictuale unilateral

a)

109.Care dintre normele conlictuale aratate mai jos, sunt clasificate dupa felul legaturii?

a)      norme conflictuale cu actiune dubla

b)      norme conflictuale referitoare la contracte

c)      norme conflictuale referitoare la proprietate

a)

110..Ce se intelege prin element de extraneitate?

a)      o imprejurare de fapt in legatura cu un raport juridic care are legatura cu mai multe sisteme de drept

b)      determina aplicarea normelor materiale interne sau unificate

c)      ambele variante sunt corecte

c)

111.In ce poate consta elementul de extraneitate?

a)      obiectul raportului juridic

b)      locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic

c)      nici una din variante nu este corecta

a)

112.Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?

a)      cu ajutorul normelor materiale ori substantiale

b)      cu ajutorul normelor conflictuale

c)      ambele variante sunt corecte

c)

113.Metode de reglementare a dreptului international privat

a)      metoda “proper law”

b)      metoda utilizarii legilor de aplicatie imediata

c)      nici una din variante nu este corecta

b)

114.In ce materii poate fi folosita norma conflictuala?

a)      in materiile in care pot aparea conflicte de legi

b)      in privinta acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului - in exclusivitate

c)      in materiile in care nu se aplica legea forului

b)

115. Ce presupune metoda conflictualista?

a) aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b) desemneaza legea unui anumit stat

c) toate variantele sunt corecte

c)

116. Ce deosebeste metoda conflictualista de metoda utilizarii legilor de aplicatie

imediata?

a) legile de aplicatie imediata exclud aplicarea legii straine inlaturand in

acelasi timp si metoda conflictualista

b) legile de aplicatie imediata se aplica in raport de punctul de legatura cu situatia

juridica in cauza

c) legile de aplicatie imediata au caracter bilateral, iar normele conflictuale au

caracter unilateral

a)

117. Domeniul dreptului international privat este reprezentat de:

a) conflictul de jurisdictii si conflictul de legi

b) conditia juridica a strainului

c) ambele variante sunt corecte

c)

1118. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul

de legi in timp si spatiu?

a) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul

dreptului intern al unei anumite tari, dar se invoca ulterior intr-o alta tara

b) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul

dreptului international privat si se invoca ulterior in alta tara

c) toate variantele sunt corecte

c)

119. Ce se intelege prin 'teoria recunoasterii drepturilor dobandite'

a) situatia juridica dobandita conform unei legi a unei tari ce poate fi

recunoscuta in alta tara

b) raportul juridic susceptibil de a se aplica in cadrul a doua sau mai multe sisteme

de drept ce apartin unor state diferite

c) raportul juridic ce face legatura intre doua sau mai multe sisteme de drept

a)

1120. Elementele esentiale ale conflictului de legi sunt:

a) conflictele interprovinciale

b) sistemele de drept din diferite state

c) elementul de extraneitate

c)

121. Care este legea aplicabila in cazul succesiunii de state?

a) legea forului in cazul in care statul a fost desfiintat prin contopire voluntara cu

un alt stat

b) regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor doua state,

atunci cand un stat se desfiinteaza prin contopire voluntara cu un alt stat

c) regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor doua state, atunci

cand un stat a fost desfiitat prin constrangere

b)

122. Care este legea aplicabila conflictului de legi in cazul statului nerecunoscut?

a) legea forului

b) legea statului nerecunoscut nu poate da nastere unui conflict de legi

c) legea statului strain

a)

123. Recunoasterea legii unui stat strain in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut duce la:

a) consecinte injuste pentru parti

b) incalcarea suveranitatii statului nerecunoscut

c) ambele variante sunt corecte

c)

124. Ce se intelege prin conflict interprovincial:

a) conflicte de legi interne

b)conflicte de legi care se solutioneaza conform normelor conflictuale edictate in statele membre ale unei federatii

c) toate variantele sunt corecte

c)
125. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar comparativ cu conflictul de legi propriu – zis:

a) problemele de suveranitate

b) exceptia de ordine publica este inexistenta in cazul conflictelor interprovinciale

c) element de extraneitate

b)

126. Cand apar conflictele interpersonale?

a) in cazul statelor membre ale unei federatii

b) intre diferite grupuri de indivizi in cadrul aceluiasi stat, grupuri ce sunt supuse unor legi diferite

c) nici una din variante nu este corecta

b)

127. Ce se intelege prin 'resortisant'?

a) persoana fizica – cetateni ai unui stat, cetateni straini, apatrizi

b) nici una din variante nu este corecta

c) persoana juridica care are nationalitatea unui stat

b)

128. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la conflicte de legi:

a) teoria caracterului constitutiv al recunoasterii contravine Cartei ONU

b) recunoasterea unui stat este determinata de considerente economice

c) poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoasterea altui stat

a)

129. Ce sta la baza solutionarii conflictului de legi in timp si spatiu?

a) teoria extrateritorialitatii drepturilor dobandite

b) normele de drept international privat

c) nici una din variante nu este corecta

b)

130. Notiunile juridice cu ajutorul carora se determina continutul normei conflictuale

sunt:

a) starea civila, capacitatea, forma actului juridic

b) forma actului juridic, locul executarii contractului

c) succesiunea bunurilor mobile, locul incheierii contractului, domiciliul

a)

131. Care sunt factorii care determina calificarea?

a) sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelasi rezultat

b) sistemele de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii diferite

c) ambele variante sunt corecte

c)

132. Calificarea se defineste ca fiind:

a) determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictuala

b) determina notiunile si termenii ce se regasesc in diferite sisteme de drept

c) nici una din variante nu este corecta

a)

133. Care sunt notiunile juridice cu ajutorul carora se determina legatura normei

conflictuale?

a) locul unde s-a produs faptul pagubitor

b) locul executarii contractului si raportul obligational

c)raportul procesual

a)

134. Importanta calificarii se prezinta din punct de vedere:

a) al calificarii notiunilor din cuprinsul normei conflictuale

b) al calificarii notiunilor din legatura normei conflictuale

c) ambele variante sunt corecte

c)

135. Calificarea secundara reprezinta:

a) continutul normei conflictuale

b) o problema a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupa

ce a avut loc calificarea primara

c) acea calificare care determina legea competenta

b)

136. Exista conflict de calificari atunci cand:

a) in functie de calificare depinde solutia conflictului de legi

b) notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in mod diferit de

sistemele de drept care se afla in litigiu

c) nici una din variante nu este corecta

b)

137. Care este legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari?

a) legea forului (lex fori)

b) lex causae

c) ambele variante sunt corecte

c)

138. Calificarea primara reprezinta:

a) legatura normei conflictuale

b) o problema de drept international privat care determina legea competenta

c) calificarea notiunilor folosite de norma conflictuala pentru a desemna sistemul

de drept aplicabil

b)

139. Teoria calificarii autonome are urmatoarele particularitati:

a) continutul notiunilor folosite de norma conflictuala nu poate fi aceeasi cu

continutul notiunilor folosite de legislatia interna

b) notiunile folosite de norma conflictuala se califica independent de calificarea

notiunilor folosite de legea materiala interna a unui anumit stat

c) ambele variante sunt corecte

c)

140. Teoria calificarii autonome prezinta interes pentru ca ea constituie o critica:

a) a teoriei calificarii dupa legea forului

b) a teoriei calificarii dupa lex causae

c) a teoriei calificarii dupa proper – lw

a)

141. Exceptiile dupa care se face calificarea atunci cand nu se aplica lex fori sunt:

a) retrimiterea

b)calificarea primara

c)domiciliul

a)

142. Care este importanta conflictului de calificari?

a) de solutionarea conflictului de calificari depinde solutionarea unui conflict de

legi

b) determina legea aplicabila

c) ambele variante sunt corecte

c)

143. Care sunt limitele in cazul in care se face calificarea dupa legea forului?

a) analizarea si caracterizarea notiunilor si institutiilor juridice straine se fac dupa

legea straina, iar calificarea dupa legea forului

b) adaptarea sau modificarea notiunilor din dreptul intern are caracter de exceptie,

ceea ce da expresie calificarii autonome

c) ambele variante sunt corecte

c)

144. Care sunt avantajele calificarii dupa lex causae?

a) trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea

acestei legi

b) aceasta teorie are in vedere atat calificarea notiunilor folosite pentru a

determina continutul normei conflictuale, cat si notiunilor folosite pentru

determinarea legaturii normei conflictuale

c) nici una din variante nu este corecta

a)

145. Precizati care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale

calificarii dupa proper – law:

a) legea dupa care se face calificarea depinde de la o situatie la alta in raport de

particularitatile fiecarui caz apreciate de instanta de judecata

b) este mai flexibila decat celelalte forme de calificari

c) ambele variante sunt corecte

c)

146. Prin legea straina se intelege:

a) determinarea efectelor juridice in conformitate cu legea unui stat pentru o

anumita situatie

b) dreptul strain indiferent care este izvorul sau

c) nici una din variante nu este corecta

b)



147. Aplicarea legii straine presupune:

a) ca legea straina nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru ca normele

conflictuale ale unui stat reglementeaza aplicabilitatea acesteia in statul respectiv

b) un act al unui organ competent prin care se realizeaza prevederile unei legi

straine

c) ambele variante sunt corecte

c)

148. Care sunt caracteristicile drepturilor dobandite:

a) aplicarea legii straine este determinata de necesitatea respectarii drepturilor

dobandite in strainatate sub imperiul legilor competente

b) pentru determinarea drepturilor partilor contractante urmeaza a se tine seama

de legea sub imperiul careia a fost incheiat

c) ambele variante sunt corecte

c)

149. Aplicarea legii straine conform teoriei receptionarii dreptului strain consta in

faptul ca:

a) dreptul strain devine propriu si se incorporeaza in sistemul de drept al forului

b) aceasta lege isi pierde caracterul sau strain si devine lege a forului

c) ambele variante sunt corecte

c)

150. Cine are obligatia de a stabili continutul legii straine?

a) organul de jurisdictie conform sistemului de drept in care sarcina probei revine

partii care invoca legea straina

b) organul de jurisdictie sau judecatorul conform sistemelor de drept in care

sarcina probei revine partii care invoca legea straina

c) nici una din variante nu este corecta

b)

151. Precizati care din mijloacele de proba mentionate mai jos pot fi considerate probe

conform legii straine:

a) expertiza scrisa

b) proba cu inscrisuri

c) nici una din variante nu este corecta

a)

152. Interpretarea legii straine depinde de:

a) de elementul de drept al legii

b) organizarea instantei judecatoresti si a cailor de atac existente in tara

forului

c) nici una din variante nu este corecta

b)

153. Ce presupune statutul legii straine in sistemul nostru de drept?

a) legea straina se aplica in temeiul normei conflictuale a forului

b) legea straina se aplica cu titlu de element de fapt

c) legea straina se interpreteaza ca in sistemul nostru de drept si nu ca in sistemul

de drept din care face parte

a)

154. Care sunt conditiile in care se admite aplicarea legii straine?

a) legea straina se aplica in virtutea autoritatii ei proprii

b) legea straina se aplica in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale

tarii forului in care se afla instanta care solutioneaza conflictul

c) este limitata si conditionata de principiul reciprocitatii

b)

155. Precizati care din conditiile mentionate mai jos, reprezinta conditii ale

eficacitatii internationale a unui drept:

a) raportul juridic sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina

competenta

b) dreptul dobandit intr-o tara va produce efecte in alta tara daca in tara unde se

invoca s-a creat un drept nou care il include si pe cel creat in strainatate

d)      nici una din variante nu este corecta

a)

156. Care sunt efectele unui drept dobandit potrivit legii straine:

a) produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectiva

b) produce efecte in alta tara daca contravine ordinii publice a tarii respective

c) produce mai multe efecte in alta tara decat ar produce in conformitate cu legea

potrivit careia s-a creat

a)

157. Care din variantele de mai reprezinta dezavantaje ale retrimiterii:

a) introduce nesiguranta in ceea ce priveste solutia juridica, adica sporeste

incertitudinea in Drept International Privat;

b) constituie o exceptie de la cazurile de aplicare a dreptului strain;

c) ambele variante sunt corecte daca se refera la retrimiterea de gradul II.

c)

158. Avantajele retrimiterii in gradul II sunt:

a) un mijloc de coordonare a sistemelor de drept;

b) poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept;

c) asigura executarea hotararilor judecatoresti.

b)

159. Care sunt formele retrimiterii:

a) retrimiterea facuta de legea straina la legea forului;

b) retrimiterea facuta de legea straina la legea unei a treia tari si nu la legea

forului;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

160. Mentionati care din variantele aratate mai jos reprezinta explicatii teoretice ale

retrimiterii:

a) retrimiterea se justifica prin finalitatea sa;

b) aplicarea legii straine cand se declara competenta;

c) nici una din variante nu este corecta.

a)

161. Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii:

a) cand se aplica regula ”locus regit actum”;

b) cand se aplica regula”cercului vicios”;

c) in cazul teoriei retrimiterii-delegatiei.

a)

162. Care din cele doua forme de retrimitere sunt aplicabile in sistem:

a) retrimitera de gradul II;

b) retrimiterea de gradul I;

c) in sistemul nostru de drept nu se aplica nici una din formele retrimiterii.

b)

163. In conformitate cu dipozitiile Legii 105/ 1992 norma conflictuala straina aplicata

in cazul retrimiterii este:

a) element de drept;

b) element de fapt;

c) nici element de fapt, nici element de drept , ci drept national.

a)
164. Ordinea publica in Dreptul International Privat reprezinta:

a) mijloc de inlaturare a legii straine normal competente;

b) noma de aplicare imediata;

c) situatia in care legea straina nu se poate aplica datorita unui obstacol de

neinlaturat.

a)

165. Care sunt caracterele ordinii publice in Drept International Privat:

a) lasa judecatorului posibilitatea de apreciere daca o lege straina contravine

intereselor statului care ii apartine;

b) este actuala, in sensul ca din momentul nasterii raportului juridic si pana apare

un litigiu cu privire la acesta s-a schimbat continutul ordinii publice, astfel incat

se ia in considerare continutul acesteia din momentului litigiului;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

166. Cand se poate invoca ordinea publica in cazul tratatelor internationale:

a) cand exista dispozitii exprese in tratatele internationale care sa prevada

acest aspect;

b) se poate invoca de una din parti pentru a inlatura aplicarea legilor celeilalte

parti;

c) se poate invoca pentru a refuza recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale

straine.

a)

167. Domeniul invocarii legii publice il reprezinta:

a) ordinea publica poate fi folosita in toate materiile Dreptului International

Privat;

b) in cazul statelor federale nu este posibila invocarea ordinii publice;

c) ordinea publica in Dreptul International Privat se determina numai pe baza

distinctiei normelor juridice in imperativ sau prohibite, supletive sau permisive

a)

168. Efectele invocarii ordini publice sunt:

a) se invoca in materia drepturilor dobandite;

b) se recunoaste intr-o alta tara sunt decat cea in care a fost invocata;

c) nu se invoca in materia creari de drepturi.

a)

169. Care sunt deosebirile dintre ordinea publica din Dreptul International Privat si

ordinea publica din dreptul intern:

a) toate normele de ordine publica din drept intern sunt de ordine publica in Drept

International Privat;

b) ordinea publica in Dreptul International Privat indica limitele aplicarii

legii straine;

c) ordinea publica in drept intern nu se confunda cu normele teritoriale.

b)

170. Ce se intelege prin frauda legii in Drept International Privat:

a) operatiunea prin care partile unui raport juridic folosesc mijloace legale pentru a

inlatura aplicarea unor dispozitii care s-ar fi aplicat daca nu intervenea frauda

legala ;

b) incalcare indirecta a legii;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

171. In ce materii poate intervenii frauda legala:

a) in materia faptelor juridice;

b) in vederea realizarii unor scopuri licite ale persoanelor juridice;

c) in privinta formei exterioare a actelor juridice.

c)

172. Deosebirile dintre fraudarea legii in Drept International Privat si aceea in drept

intern:

a) in cazul fraudarii legii in dreptul intern nu se ramane in sfera de actiune a

aceluiasi sistem de drept, ci se trece in sfera de actiune a altui sistem de

drept;

b) in cazul fraudarii legii in Dreptul International Privat, fraudarea legii materiale

se realizeaza nemijlocit prin schimbarea continutului faptic al raportului juridic.

c) in cazul fraudarii legii in Dreptul International Privat se inlatura fie aprobarea

legii locale, fie aceea a legii straine.

a)

173. Conditiile fraudarii legii in Dreptul International Privat sunt:

a) necesitatea existentei unui act de vointa al partilor in folosirea sau aplicarea

normei conflictuale;

b) utilizarea unor mijloace licite de parti cu intentia de a frauda legea, adica sa se

obtina un rezultat ilicit;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

174. Sanctionarea fraudarii legii constituie:

a) un caz de aplicare a ordinii publice;

b) un caz de aplicare a retrimiterii;

c) nici una din variante nu este corecta.

a)

175. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii si ordinea publica:

a) in cazul fraudarii legii se ia in considerare continutul legii straine;

b) in cazul ordinii publice se ia in considerare activitatea frauduloasa a partilor;

c) ordinea publica opreste aplicarea legii straine sau eficacitatea unui drept

dobandit in strainatate, iar fraudarea legii este sanctionata ca

inopozibilitatea actului juridic in caza.

c)

176. Deosebirile dintre fraudarea legii si abuzul de drept:

a) fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obtinerea

unui scop ilicit;

b) fraudarea legii inseamna folosirea dreptului subiectiv in alt scop decat legea il

recunoaste;

c) abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legatura pentru a se aplica

alta lege decat cea competenta.

a)

177. Cum pot partile sa fraudeze legea:

a) isi schima domiciliul sau cetatenia pentru a evita o dispozitie nefavorabila

prezenta in legea lor personala;

b) isi schimba locul de incheiere a actului juridic pentru a se schimba dispozitiile

legale privind forma exterioara a actului.

c) ambele variante sunt corecte.

c)

178. Ce reprezinta retrimiterea?

a) procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila potrivit

normei conflictuale a forului refuza competenta de a se aplica si atribuie

aceeasi competenta legii unui stat strain prin norme conflictuale proprii;

b) norma conflictuala care indica legea competenta a reglementa raportul juridic

cu element de extraneitate;

c) nici una din variante nu este corecta.

a)

179. Ce este starea civila a persoanelor juridice?

a) ansamblul de elemente ce izvorasc din actele si faptele de stare civila si

servesc la identificarea persoanelor in familie si societate;

b) totalitatea drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice in raport juridic cu o

anumita uniune familiala.

c) nici una din variante nu este corecta.

a)

180. Cum se inregistreaza actele si faptele de stare civila cand exista un element de

extraneitate.

a) difera in functie de cetatenia persoanelor carora li se aplica si de statul in care

se afla.

b) difera in functie de locul incheierii actelor sau faptelor juridice;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

181. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civila sunt:

a) capacitatea de folosinta;

b) capacitatea de exercitiu;

c) ambele variante sunt corecte.

c)

182. Prin statutul personal al unei persoane fizice se intelege:

a) ansamblul rapoartelor juridice care tin de statutul persoanei, raporturi ce

sunt localizate in functie de fiecare persoana in parte;

b) mijloc de identificare a persoanei;

c) nici una din variante nu este corecta.

a)

183. Sub ce aspecte se prezinta legea personala:

a) legea nationala (lex patriae);

b) legea domiciliului (lex domicilii)

c) ambele variante in functie de modul cum se determina capacitatea

persoanei fizice.

c)

184. Continutul capacitatii persoanei fizice aflate in strainatate este determinat de

a) legea statului pe al carui teritoriu se gaseste

b)legea statului caruia persoana apartine

c) ambele variante sunt corecte

a)

185. Legile romane privind statul personal urmaresc pe romani, atat timp cat:

a) nu au pierdut cetatenia romana

b) au pierdut cetatenia romana, dar au fost cetateni romani

c) nu au pierdut cetatenia romana, chiar daca au dobandit si o alta cetatenie

c)

186. Legea romana admite ca lex personalis sa fie lex domicilii, in cazul:

a) strainilor cu mai multe cetatenii

b) apatrizilor

c) apatrizilor si strainilor cu mai multe cetatenii.

c)

187. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt carmuite de :

a) lex domicilii

b) lex rei sitae

c) lex personalis

b)

188. Legea situatiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile:

a) mobile

b) imobile

c) atat bunurile mobile cat si cele imobile

c)

189. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este carmuit de:

a) lex situs

b) lex contractus

c) lex fiori

a)

190. Ipoteca judiciara este conditionata de permisivitatea:

a) lex situs

b) lex contractus

c)lex fiori

a)

191. Lex fori reglementeaza:

a) regimul juridic al drepturilor reale accesorii

b) ipoteca judiciara

c) expropierea pentru cauza de utilitate publica

b)

192. Universalitatile de bunuri nu sunt supuse regulii:

a) lex rei sitae

b) lex fiori

c) lex contractus

193. Legea aplicabila succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei

postglosatorilor:

a) lex rei sitae

b) lex fiori

c) lex contractus

a)

194. Modul de solutionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei

statutarilor francezi:

a) lex patriae

b) legea domiciliului defunctului

c) legea romana daca bunurile se afla pe teritoriul statului roman

b)

195. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea

mosteni?

a) capacitatea succesorala

b) nedemnitatea succesorala

c) ambele conditii trebuie indeplinite cumulativ cu cea de a treia conditie,

aceea a vocatiei succesorale

c)

196. Pentru a putea fi valabil incheiat, testamentul trebuie sa indeplineasca

urmatoarele cerinte:

a) persoana care dispune prin testament sa nu se afle in una din incapacitatile

prevazute de lege

b) sa existe consimtamantul persoanei care incheie testamentul

c) ambele variante sunt corecte

c)

197. Cand se transmite activul mostenirii trebuie sa se distinga intre:

a) posesiunea mostenirii si dreptul de proprietate cuprins in testament

b) legea nationala si legea domiciliului testatorului

c) legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului si legea locului

unde a fost intocmit testamentul

a)

198. Potrivit legii romane, conditiile de forma ale actului juridic sunt stabilite de

legea:

a) legea care reglementeaza fondul

b) legea locului unde a fost intocmit

c) legea domiciliului persoanei care l-a consimtit

a)

199. Regula locus regit actum se aplica pentru:

a) testamentul olograf

b) testamentul autentic

c) atat testamentul autentic cat si cel olograf

c)

200. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:

a) forme procedurale

b) formalitati referitoare la drepturile reale

c) modalitati de redactare a actului

c)

201. Formalitatile indeplinite de un functionar public trebuie sa fie in conformitate

cu:

a) locus regit actum

b) auctor regit actum

c) lex personalis

b)

202. Care sunt formele actelor juridice?

a) forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedura si forma

exterioara

b) numai forma de procedura si forma exterioara

c) numai forma de abilitare si cea de publicitate

a)

203. Precizati care este scopul formei exterioare a actului juridic:

a) de a conditiona existenta actului juridic

b) de a servi ca mijloc de proba a actului juridic

c) ambele variante reprezinta scopul formei exterioare a actului juridic

c)

204. Domeniul de aplicare a regulii 'locus regit actum':

a) formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care

intervin in cauza

b) forma exterioara a actelor juridice, indiferent ca este vorba de forme cerute

pentru existenta actului juridic sau pentru proba actului juridic

c) ambele variante sunt corecte

c)

205. Exceptiile de la competenta legii locului incheierii actului juridic:

a) ordinea publica ca exceptie generala

b) ipotecile constituite intr-o tara straina asupra unor constructii situate in tara

noastra – ca exceptie generala

c) nici una din variante nu este corecta

a)

206. Care sunt legile aplicabile conditiilor de fond ale casatoriei in diferite sisteme de

drept?

a) legea nationala a viitorilor soti

b) legea domiciliului viitorilor soti

c) ambele variante sunt corecte

c)

207. Precizati care din cazurile de mai jos sunt prevazute de sistemul nostru de

drept?

a) casatoria intre cetateni romani in strainatate se poate incheia in fata

agentului diplomatic sau functionarului consular al Romaniei in tara

respectiva

b) casatoria intre un cetatean roman si un apatrid in strainatate se incheie de un

organ competent al statului respectiv

c) nici una din variante nu este corecta

a)

208. Legea aplicabila nulitatii casatoriei:

a) legea competenta a reglementa conditiile de fond ale incheierii casatoriei,

atunci cand nulitatea se refera l aceste conditii

b) se aplica principiul personalitatii legilor

c) se aplica principiul teritorialitatii legilor

a)

209. Conditiile de forma prevazute in cazul incheierii casatoriei intre doi cetateni

romani in strainatate sunt:

a) se aplica regula locus regit actum in toate cazurile

b) de legea romana cand casatoria se incheie in fata reprezentantilor

nostri diplomatici sau consulari

c) se aplica numai legea romana

b)

210. Legea aplicabila in cazul in care unul din soti este cetatean roman si ambii isi au

domiciliul in Romania din punct de vedere al efectelor casatoriei:

a) se aplica legea statului al carui cetatean este sotia

b) se aplica legea statului al carui cetatean este sotul

c) nici o varianta nu este corecta.

c)

211. Legea aplicabila in cazul nulitatii casatoriei pentru nerespectarea conditiilor de

fond este:

a) legea aplicabila situatiilor ce privesc incheierea casatoriei

b) legea romana in toate cazurile

c) legii nationale a sotului

a)

1212. In cazul divortului dintre soti apatrizi care este legea aplicabila:

a) legea nationala a sotului daca dispozitiile acestei legi nu contravin

principiilor fundamentale ale dreptului nostru

b) numai legea romana

c) nici o varianta nu este corecta

c)

213. In cazul in care parintii si copiii nu au aceeasi cetatenie, iar unul dintre parinti este cetatean roman care este legea aplicabila raporturilor personale patrimoniale dintre ei:

a) legea nationala a copilului

b) legea nationala a tatalui daca nu contravine principiilor fundamentale de

drept

c) legea romana in cazul in care isi au domiciliul in Romania

a)

214. Uzucapiunea este reglementata de:

a) legea romana indiferent de locul unde se afla bunul daca el apartine unui

cetatean roman

b) de legea statului unde se implineste durata termenului de posesie al bunului

c) de legea statului unde bunul se afla la inceperea termenului de posesie

prevazut in acest scop

c)

215. Prescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusa:

a) legii care se aplica dreptului subiectiv insusi

b) legea statului unde se afla bunul la implinirea termenului

c) nici una din cele doua variante

a)

216. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:

a) in toate cazurile de legea locului unde se afla bunul

b) de legea locului unde se afla bunurile , afara de cazul in care prin

dispozitii speciale nu s-a prevazut altfel

c) de legea care se aplica dreptului subiectiv in cazul bunurilor imobile

b)

217. Dreptul de proprietate ce priveste un bun destinat exportului este reglementat de:

a) de legea statului importator

b) de legea statului exportator

c) de legea statului exportator daca partile nu au convenit altfel

c)

218. Ce se intelege prin 'lex causae':

a) intregul sistem de drept al unui stat contractant

b) o anumita lege substantiala sau de drept materiale a unui stat contractant

c) nici una din cele doua variante

a)

219. Legea contractului este determinata de :

a) numai de vointa partilor contractante

b) caracterul relatiilor economice internationale

c) nici una din variante nu este corecta

b)

220. Contractul care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica a uneia

dintre parti este spus:

a) legii locului unde a fost incheiat

b) legii locului unde a fost incheiat, dar numai in ceea ce priveste

conditiile de fond

c) legea tarii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a incheia

contractul

b)

221. Modul de executare a obligatiilor izvorate din contract trebuie sa se conformeze:

a) legii locului de executare

b) legii locului unde s-a incheiat contractul

c) legii tarii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta incheierii

contractului

a)

222. Efectele juridice ale tacerii partii care contesta ca si-a dat consimtamantul la

incheierea unui contract sunt supuse:

a) legii nationale a persoanei fizice

b) legii statutului organic al persoanei juridice in cauza

c) ambele variante sunt corecte

c)

223. Contractul dintre parti care isi au domiciliul sau sediul in state diferite se

considera incheiat:

a) la data dand ofertantul a inaintat oferta

b) la data cand acceptarea a ajuns la cunostinta ofertantului

c) la data la care contractul a fost semnat de parti

b)

224. Daca partile nu au convenit o lege aplicabila in cazul in bunurilor mobiliare,

contractul este supus:

a) legii statului in care la data incheierii contractului cumparatorul isi are

domiciliul, resedinta ori fondul de comert

b) legii statului in care la data incheierii contractului vanzatorul isi are

domiciliu, resedinta, ori fondul de comert sau sediul social

c) nici una din variante nu este corecta

b)

225. In contractele de executare de lucrari daca partile nu au convenit altfel se

aplica:

a) legea sediului antreprenorului

b) legea sediului beneficiarului

c) legea tarii unde se afla bunul la care or fi executate lucrarile contractate

intre parti

a)

226. In contractele de asigurari, daca partile nu au convenit si asupra legii aplicabile

sunt incidente dispozitiile:

a) legii sediului asiguratorului

b) legii domiciliului sau sediului asiguratului

c) legii nationale a asiguratorului

a)

227. In cazul contractului de donatie, daca partile nu au convenit asupra legii

aplicabile sunt incidente dispozitiile:

a) legii nationale a donatorului

b) legii domiciliului donatarului

c) ambele variante sunt corecte

a)

228. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se refera la.

a) raspunderea civila contractuala

b) raspunderea civila delictuala

c) nici una din variante nu este corecta

b)

229. Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa personalitatii de catre

mass-media sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de:

a) legea statului in care isi are domiciliul sau resedinta persoana lezata cu

conditia ca autorul daunei sa se astepte ca efectele atingerii aduse

personalitatii sale sa se produca in acest stat

b) legea statului in care s-a produs rezultatul pagubitor cu conditia ca autorul

daunei sa se astepte ca efectele atingerii aduse personalitatii sale sa se

produca in acest stat

c) ambele variante sunt corecte

c)

230. Cine stabileste daca un fapt juridic constituie un act ilicit:

a) legea statului unde are loc faptul juridic

b) legea statului persoanei prejudiciate

c) legea statului in care autorul faptului juridic isi are domiciliul sau sediul

social

a)

231. Pretentiile de reparatii intemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere

defectuoasa de natura sa creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui

prejudiciat:

a) legii domiciliului sau resedintei obisnuite a celui prejudiciat

b) legii statului de unde a fost dobandit produsul

c) nici una din variante nu este corecta

a)

232. In caz de concurenta neloiala pretentiile de reparatii sunt supuse:

a) legii statului pe a carei piata s-a produs rezultatul daunator

b) legii statului in care isi are domiciliul sau sediul social persoana prejudiciata

c) legii contractului dintre parti, daca actul de concurenta neloiala a adus

prejudicii raporturilor dintre ele

a)

233. Imbogatirea fara cauza a unei persoane fizice sau juridice este supusa in dreptul

international privat:

a) legii statului unde isi are domiciliul sau sediul social persoana fizica sau

juridica

b) legii statului unde s-a produs imbogatirea fara cauza

c) nici una din variante nu este corecta

b)

234. Raspunderea izvorata dintr-un abordaj survenit intr-un port sau in apele

teritoriale este supusa uneia din urmatoarele legi:

a) legii nationale a navei avariate

b) legii nationale comune a navelor

c) legii locului abordajului

c)

235. Daunele cauzate pe sol de o aeronava sunt supuse:

a) legea statului pe al carui teritoriu s-au produs daunele

b) legea statului caruia ii apartine aeronava

c) legea raspunderii izvorate dintr-un abordaj

a)

236. Ce categorii de raspundere civila delictuala reglementeaza 'lex loci delicti

commisi'?

a) raspunderea pentru fapta altuia

b) raspunderea directa

c) raspunderea comitentului pentru fapta prepusului

b)

237. Ce reglementeaza legea delictului civil?

a) elemente constitutive ale delictului civil

b) raspunderea pentru atingeri aduse personalitatii unei persoane

c) raspunderea pentru produse

a)

238. Ce lege se aplica pentru actele de asistenta si de salvare a persoanelor si

bunurilor?

a) legea locului evenimentului daca s-a produs in apele teritoriale

b) legea pavilionului daca evenimentul s-a produs in marea libera

c) nici una din variante nu este corecta

c)

239. Care sunt domeniile in care se aplica legea locului delictului civil?

a) capacitatea delictuala

b) conditiile si intinderea raspunderii

c) ambele variante sunt corecte

c)

240. Daca fapta generatoare de raspundere este savarsita intr-un stat, iar prejudiciul

este produs in alt stat, care este legea aplicabila?

a) legea locului unde s-a savarsit faptul ilicit

b) legea locului unde s-a produs prejudiciul

c) nici una din variante nu este corecta

b)

241. Ce instanta este competenta sa solutioneze raporturile juridice dintre parti in

cazul in care paratul isi are domiciliul sau sediul social in Romania:

a) instanta de la domiciliul sau resedinta reclamantului

b) instanta romana de la domiciliul sau sediul social al paratului

c) nici una din variante nu este corecta

b)

242. Raporturile de drept international privat referitoare la incuviintarea adoptiei in

cazul in care cel adoptat este cetatean roman, apatrid sau are domiciliul in

Romania sunt solutionate de:

a) instanta nationala a adoptatorului in cazul in care acesta este cetatean strain

sau apatrid cu domiciliul sau resedinta in Romania

b) instanta nationala a celui ce urmeaza a fi adoptat

c) ambele variante sunt corecte

b)

243. Competenta jurisdictionala de a solutiona procesele intervenite intre parti in

cazul in care acestea au stabilit prin conventie instanta ce urmeaza a solutiona

litigiile dintre ele revine:

a) instantei romane in cazul in care instanta stabilita este una straina, iar litigiul

intra in competenta exclusiva a unei instante romane

b) instantei straine in cazul in care instanta stabilita de parti este instanta

romana, dar litigiul dintre ele intra in competenta exclusiva a unei instante

romane

c) nici una din cele doua variante nu este corecta

c)

244. In cazul in care o jurisdictie straina se declara necompetenta sa solutioneze o

actiune formulata de un cetatean roman, actiunea respectiva poate fi introdusa la

una din urmatoarele instante:

a) instanta romana cu care procesul prezinta cele mai stranse legaturi

b) instanta de la domiciliul paratului

c) instanta de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetateanului roman

care a formulat actiunea

a)

245. Capacitatea procesuala a fiecarei parti din proces este reglementata de :

a) legea de la domiciliul paratului

b) legea sa nationala

c) ambele variante sunt corecte

b)

246. Hotararile straine sunt recunoscute de plin drept in Romania daca:

a) se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate

b) pronuntate intr-un stat tert au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie

al fiecarei parti

c) ambele variante sunt corecte

c)

247. Ce intereseaza atunci cand se aplica regula 'lex rei sitae'?

a) daca bunurile sunt considerate 'ut singuli'

b) daca bunurile sunt corporale sau incorporale

c) ambele variante sunt corecte

a)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 845
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site