Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Locul traficului de influenta si al primirii de foloase necuvenite intre infractiunile de coruptie

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Locul traficului de influenta si al primirii de
foloase necuvenite intre infractiunile de coruptie

Infractiunile de luare si dare de mita, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta, cuprinse in notiunea generica de "infractiuni de coruptie" nu formeaza un grup distinct in Codul penal. Acestea fac parte din capitolul intitulat "Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul" cuprins in Partea speciala a Codului penal.



In ceea ce priveste obiectul juridic, infractiunile de primire de foloase necuvenite si trafic de influenta, la fel ca si cele de luare de mita si dare de mita, au un obiect juridic generic (de grup), un obiect juridic special si, de asemenea, un obiect juridic nemijlocit.

Obiectul juridic generic al acestor infractiuni il constituie relatiile sociale menite sa asigure buna si normala desfasurare a activitatii unitatilor publice sau de interes public.

In ce priveste obiectul juridic special al infractiunilor de coruptie, acesta este format din toate acele relatii sociale care se pot forma, desfasura si dezvolta, in mod normal numai in conditiile indeplinirii indatoririlor de serviciu de catre functionari, iar obiectul juridic nemijlocit, comun infractiunilor de luare si dare de mita, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta este alcatuit din relatiile sociale legate (indiferent daca este vorba de formarea, desfasurarea sau dezvoltarea lor) de cinstea, corectitudinea si probitatea functionarilor, ca o conditie necesara a indeplinirii indatoririlor de serviciu si a activitatii organizatiilor de stat si publice.[1] In ceea ce priveste obiectul material, in literatura de specialitate se sustine ca acesta nu exista in cazul infractiunilor mentionate.

Din punct de vedere al subiectului activ, infractiunile de coruptie se impart in doua categorii:

a.  infractiuni cu subiect necircumstantiat, respectiv darea de mita si traficul de influenta; deci subiect activ al acestor doua infractiuni poate fi orice persoana care indeplineste, desigur, conditiile generale ale raspunderii penale (privind varsta, libertatea de hotarare si actiune);

b.  infractiuni cu subiect circumstantiat (calificat), respectiv luarea de mita si primirea de foloase necuvenite; se cere, deci, o calitate speciala a faptuitorului care trebuie sa fie functionar.

Latura obiectiva a acestor infractiuni cuprinde, in primul rand, un element material, adica o actiune sau inactiune tipica. Acesta se realizeaza de cele mai multe ori printr-o actiune. In cazul infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite, care nu pot fi savarsite decat de un functionar public sau de alt functionar, actiunea consta intr-o incalcare a atributiilor de serviciu. Asadar, in aceasta situatie, trebuie stabilita sfera atributiilor de serviciu ale celui invinuit de savarsirea faptei, pe baza actelor normative care reglementeaza activitatea serviciului respectiv.

In cazul darii de mita si al traficului de influenta, actiunea este distincta de activitatea proprie serviciului, dar o influenteaza intr-o oarecare masura.

Elementul material al infractiunii de luare de mita se poate infatisa si sub forma unei inactiuni. Este de retinut si faptul ca intre actiunile ori inactiunile care realizeaza elementul material al infractiunilor de luare de mita, dare de mita si trafic de influenta exista o anumita dependenta, o legatura naturala, in sensul ca savarsirea uneia este urmarea fireasca a celeilalte, fiecare in parte reprezentand trepte deosebite de infaptuire a aceluiasi scop.[2]

Din punct de vedere al laturii subiective, infractiunile de luare si dare de mita, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta se caracterizeaza prin intentie directa.[3] Aceasta se deduce din materialitatea faptelor (ex re).

La infractiunile de luare de mita, dare de mita si trafic de influenta, savarsirea oricareia dintre actiunile sau inactiunile tipice vizeaza un anumit scop: indeplinirea sau neindeplinirea, de catre un functionar public sau alt functionar a unui act de serviciu, ori efectuarea unui act contrar indatoririlor sale de serviciu. Acest scop insa, exista numai pentru mituitor sau pentru cumparatorul de influenta, nu si pentru cel mituit sau pentru traficantul influentei, in raport cu acestia, fapta functionarului public ori a altui functionar reprezentand contraprestatia pentru banii sau folosul primit.



Oliviu Augustin Stoica, Drept penal. Partea speciala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, p.246.

Vasile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, op.cit., p.82.

Potrivit art.19 pct.1 lit.a din Codul penal, intentia directa se caracterizeaza prin prevederea rezultatului faptei si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei. (Constatin Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Casa de Editura si Presa "Sansa", Bucuresti, 1997, p.77).

Ioan Lascu, Laura Codrut Lascu, Fapte de coruptie. Noi incriminari, in "Revista de Drept Penal", nr.1/2001, p.127.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1245
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved