Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE , DE EDIFICII SI DE LUCRURI IN GENERAL

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE , DE EDIFICII SI DE LUCRURI IN GENERAL

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE





RASPUNDEREA PENTRU RUINA EDIFICIULUI

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI IN GENERAL

1. RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICII CAUZATE DE ANIMALE

Sediul materiei il constituie art. 1001 C.civ. care prevede ca “Proprietarul unui animal, sau acela care se serveste de dansul, in cursul serviciului este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla in paza sa, sau ca a scapat”.

Domeniul de aplicatie al art. 1001 C.civ.;

a) Animalele la care se refera art. 1001 C. civ. sunt animale apropriate intr-o forma oarecare si care pot fi efectiv supravegheate. Asta explica termenii “proprietar” si “se foloseste de el”.

Deci intra in domeniul de aplicare al textului :animalele domestice, animalele salbatice captive, din gradinile zoologice, circuri etc.

Se raspunde pe art. 1001 C.civ. , pentru animalele salbatice din rezervatii ori din parcurile de vanatoare inchise in interiorul parcului, dar nu si cand prejudiciul a fost produs de animalele salbatice iesite din incinta rezervatiei ori parcului.

Ulterior fostul Tribunal Suprem a extins raspunderea cu argumentul ca asupra acestor

animale este posibila o interventie directa care sa previna ori sa impiedice producerea pagubei.

Animalele salbatice care traiesc in libertate si fac parte din fondul cinegetic nu angajeaza raspunderea statului pe temeiul art.1001 C.civ.

Raspunderea unitatilor care gospodaresc vanatul va fi angajata numai in conditiile art. 998-999 C.civ. pentru fapta proprie; deci numai daca victima prejudiciului va face dovada directa a faptului ca paguba s-a produs din cauza ca unitatea nu si-a indeplinit indatoririle legale care ii reveneau in gospodarirea vanatului.

b) Persoana care raspunde pentru animal este cea care la momentul producerii prejudiciului avea paza juridica a animalului.

Paza juridica decurge din dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, drept care implica prerogativa de comanda, de directie si de supraveghere a animalului.

Paza juridica poate fi transmisa. Daca nu se cunoaste cine se folosea de animal, va raspunde proprietarul sau.

Paza juridica se prezuma ca apartine proprietarului pana la proba contrara.

Paza juridica nu se confunda cu paza materiala a animalului. Ele pot coexista. Numai paza juridica atrage aplicarea prevederilor art. 1001 C.civil.

Cel care are paza materiala poate raspunde doar pe art. 998-999 pentru fapta proprie.

In practica juridica au fost facute urmatoarele precizari:

Daca exista o persoana care are dreptul de a se folosi de animal la data producerii prejudiciului, raspunderea va apartine acelei persoane si nu proprietarului animalului.

In caz de coproprietate sau de folosinta comuna a mai multor persoane, paza juridica exercitata in comun va atrage raspunderea solidara a celor carora ea apartine(art.1003 C.civ.).

Daca prejudiciul este cauzat de mai multe animale cu proprietari diferiti, pentru care nu exista comunitate de paza juridica, raspunderea este divizibila si nu solidara.

Daca cel ce exercita paza materiala este victima prejudiciului, cel care are paza juridica va fi tras la raspundere. Se va avea in vedere si comportamentul celui care a avut paza materiala.

Fundamentul raspunderii

Cu privire la fundamentul raspunderii s-au conturat doua teorii: prima care intemeiaza raspunderea pe ideea de risc si , a doua , care o intemeiaza pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice.

Ultima teorie a suferit nuantari in ce priveste caracterul prezumtiei de raspundere de la caracterul ralativ pana la caracterul absolut al prezumtiei.

La ultima fundamentare se adauga ideea de garantie a defectelor de comportament ale animalului respectiv. Aceasta idee de garantie explica raspunderea “pentru animalul scapat din paza”.

Deci tendinta este spre afirmarea unei adevarate raspunderi obiective a celui care are paza juridica a animalului.

Conditiile raspunderii pentru paza animalului

Victima trebuie sa faca dovada prejudiciului cauzat de animal si a faptului ca la data cauzarii prejudiciului animalul se afla in paza juridica a persoanei de la care se cer despagubiri.

Exonerarea de raspundere poate fi obtinuta numai daca se dovedeste fie:

a. fapta victimei insasi, care a provocat reactia cauzatoare de prejudiciu, fie

b. fapta unei terte persoane, sau

c. cazul de forta majora, nu insa si cazul fortuit.

Efectele raspunderii

Victima poate urmari pe cel care are paza juridica a animalului temeiul art.1001 C.civ., iar pe cel care are paza materiala in temeiul art. 998-999 C.civil.

2. RASPUNDEREA PENTRU RUINA EDIFICIULUI

Sediul materiei il constituie art. 1002 C.civ., care prevede ca “proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este rezultatul lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie”.

Domeniul de aplicare al raspunderii impune definirea notiunilor din art.1002 C. civil:

a) Edificiul semnifica orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza solului devenind, astfel, prin asezarea lor durabila, in imobil prin natura sa.

b) Ruina edificiului inseamna nu numai daramarea completa a edificiului, dar si orice dezagregare a materialului.

Nu intra in sfera notiunii “ruina edificiului “ demolarea voluntara, daramarea provocata de incendiu, proasta functionare a unui agregat, lipsa barei de protectie la o scara a imobilului.



c) Ruina trebuie sa fie urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie.Cu lipsa de intretinere este asimilata si vechimea edificiului.

d) Art.1002 C.civ. stabileste ca va raspunde proprietarul edificiului.

Nu intereseaza cine e locatarul edificiului, cine are paza juridica a acestuia, cine este constructorul ori arhitectul, ci intereseaza cine este proprietarul sau actual.

Deci raspunderea nu este intemeiata pe paza juridica a edificiului, ci pe calitatea de proprietar.

La coproprietatea pe cote-parti ori in devalmasie, raspunderea proprietarilor este solidara.

Cu dreptul de proprietate este asimilat dreptul de superficie, dar nu si dreptul de uzufruct, uz ori de abitatie, cand raspunderea va apartine in continuare nudului proprietar.

Fundamentul raspunderii.

In legatura cu fundamentul raspunderii s-au conturat doua teorii;

a. teoria raspunderii subiective, care afirma ca la baza raspunderii proprietarul se afla o prezumtie de culpa (proprietarul nu a supravegheat starea imobilului si nu a luat masurile necesare de intretinere).Practica juridica admite o prezumtie absoluta de culpa, si

b. teoria raspunderii obiective a proprietarului sau a raspunderii bazate pe ideea unei obligatii legale de garantie, independenta de orice vina a proprietarului.

Consecintele sunt aceleasi in ambele situatii, atat pe planul conditiilor, efectelor cat si in ce priveste cauzele de exonerare de raspundere. In practica judiciara se opteaza pentru raspunderea obiectiva fundata pe ideea de garantie.

Conditiile raspunderii. Cauze de exonerare.

Victima trebuie sa dovedeasca :

existenta prejudiciului;

raportul de cauzalitate dintre riuna edificiului si prejudiciu;

faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie.

Dupa dovedirea lor, intra in functie prezumtia de raspundere a priprietarului.

Prezumtia de raspundere este irefragabila , deci proprietarul nu o poate rasturna prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori prevenirea oricaror vicii ale constructiei.

Exonerarea de raspundere se face dovedind:

a) fapta victimei insasi;

b) fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a raspunde;

c) cazul de forta majora, nu insa si cazul fortuit.

Efectele raspunderii.

Proprietarul va raspunde si va plati toate despagubirile pentru acoperirea prejudiciului cauzat.

Proprietarul va avea regres, dupa caz:

a) impotriva vanzatorului imobilului (care garanteaza pentru vicii);

b) impotriva locatarului, daca ruina s-a datorat acestuia;

c) impotriva constructorului sau proiectantului, pentru viciile ascunse ale

edificiului, cauza ruinei acestuia.

3. RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI IN GENERAL

Temeiul legal al raspunderii il constituie art. 1000 alin. C.civil care prevede:

“ Suntem, de asemenea, responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra”.

O lunga perioada de timp s-a considerat ca textul este o simpla introducere la raspunderea pentru fapta altuia.

Ulterior, dupa dezvoltarea masinismului, s-a cautat un text pentru a stabili raspunderea pentru fapta lucrului si s-a admis ca art. 1000 alin. 1 C.civ. reglementeaza regula “raspunderii pentru prejudiciul cauzat de lucrurile ce sunt sub paza noastra”.

Domeniul de aplicatie

Este necesara precizarea unor notiuni folosite de art.1000 al.1 C.civ.:

a) “ Lucru”. Initial s-a considerat ca art.1000 al.1 C.civ. se refera la “lucrurile mobile”, nu si la imobile. Altii au redus aplicabilitatea lui la “lucrurile periculoase”.

Interpretarea notiunii de lucru din art. 1000 al.1 C.civ. a fost facuta litaral, in sensul ca textul se refera la “lucrurile neinsufletite, atat mobile cat si imobile, fara distinctie daca acestea, prin natura lor, sunt sau nu potential periculoase, fara distinctia daca au sau nu un dinamism propriu ori daca au produs prejudiciul fiind in miscare sau aflandu-se in stationare”.

Nu intra insa sub incidenta art. 1000 alin. 1C.civ. bunurile pentru care prin lege este instituita o raspundere speciala:animale sau edificii (dar numai daca prejudiciul a fost urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie).

Exista, de asemenea, raspunderi speciale pentru lucruri ca: raspunderea pentru aeronave, pentru accidentele nucleare etc.

Practica judiciara a facut aplicarea art. 1000 al 1 la accidente de circulatie, la cele legate de folosirea energiei electrice, explozii de cazane, conducte de gaze naturale, spargerea unei conducte de apa, caderea intr-o groapa neacoperita, surparea unui mal, caderea ghetii de pe acoperis, a unei glastre cu flori asezate pe pervazul unei ferestre sau a unui balcon.

b) Paza si paznic al lucrului



Sub aspectul raspunderii intereseaza paza juridica, nu paza materiala a lucrului.

Paza juridica apartine persoanei fizice ori juridice care are, in mod independent, puterea, folosinta, diriguirea, controlul si supravegherea asupra lucrului.

De regula paza decurge dintr-un drept.

Paza juridica se deosebeste de paza materiala. Paza juridica nu presupune neaparat contactul nemijlocit cu lucrul, element care caracterizeaza paza materiala.

Paza materiala este o paza subordonata celei juridice. Nu decurge dintr-o putere de sine statatoare a paznicului si nici nu ofera acestuia vreun drept de folosinta proprie privind lucrul respectiv.

De cele mai multe ori ele apartin aceleiasi persoane, dar acest lucru nu este obligatoriu (ex. proprietarul autoturismului il incredinteaza unei alte persoane).

Art. 1000 al.1 C.civ. se aplica celui care are paza juridica. Cel care are paza materiala raspunde in conditiile art.998-999 C. civil, deci daca se dovedesc elementele raspunderii pentru fapta proprie.

Practica judiciara a stabilit ca paza juridica apartine celui care are in fapt autoritatea, puterea de comanda, de directie asupra lucrului.

Astfel, in locul criteriului care aseza la fundamentul raspunderii exclusiv dreptul de directie, autoritatea de drept, a fost adoptat un alt criteriu: criteriul directiei intelectuale, care considera ca simpla putere de fapt, chiar neintemeiata pe un drept care permite exercitarea independenta a directiei, a autoritatii asupra lucrului, este suficienta pentru a caracteriza paza juridica asupra acestuia.Aceasta solutie permite angajarea raspunderii tertului in situatia cand lucrul este furat sau uzurpat.

Cine va fi considerat ca are paza juridica in lumina acestui criteriu.

a) In principiu, proprietarul lucrului care este prezumat , pana la proba contrara, ca este paznicul juridic al acestuia.

Simpla dovada ca lucrul se afla in paza materiala a altuia nu inlatura calitatea de paznic juridic a proprietarului. Pentru a rasturna prezumtia, proprietarul trebuie sa faca dovada ca a transmis paza juridica unei persoane (ex. prin inchirierea, imprumutarea lucrului) sau ca impotriva vointei sale a pierdut paza juridica(ex. lucrul i-a fost furat sau i-a fost uzurpat dreptul de catre un tert).

Proprietarul isi mentine calitatea de paznic juridic si in cazul in care a pierdut lucrul, precum si in caz de neuz al lucrului. Solutia este discutabila, pentru ca nu ar trebui sa existe diferenta de tratament juridic intre hot si gasitorul lucrului, din punct de vedere al raspunderii pentru lucru.

Se considera ca proprietarul lucrului nu pierde paza juridica a lucrului nici in cazul abandonarii sale cat timp acesta nu va fi preluat efectiv de catre organele de stat indreptatite.

In caz de coproprietate, pe cote-parti ori in devalmasie, paza juridica se prezuma ca apartine solidar tuturor copropritarilor. Prezumtia este relativa.

b) Titularii dezmembramintelor dreptului de proprietate- uzufruct, uz, habitatie, servitute aparenta- sunt prezumati ca au paza juridica asupra lucrului.

c) Posesorul are, de asemenea , calitatea de paznic juridic al lucrului.

d) Proprietarul lucrului poate transmite paza juridica asupra lucrului printr-un act juridic, de exemplu inchiriere, imprumut de folosinta. Deci paznic juridic va fi locatarul, comodatarul, adica un simplu detentor precar.

Daca proprietarul transmite doar folosinta independenta a lucrului unei alte persoane, se va face distinctie intre paza juridica a structurii lucrului, care va ramane la proprietar si, in consecinta, acesta va raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului, si paza juridica a folosintei lucrului, urmand ca cel care a primit-o sa raspunda pentru prejudiciul produs de lucru un timpul utilizarii acestuia.

O aplicatie particulara a acestui principiu o face art. 13 din O.G. nr. 51/28 august 1997 privind contractul de leasing, text care prevede ca “ Din momentul incheierii contractului, finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de catre utilizator”.

e) Hotul care isi insuseste lucrul impotriva vointei proprietarului.

Practica judiciara a stabilit ca, prin furt, paza juridica s-a transferat de la proprietar asupra hotului si , in consecinta, acesta din urma va trebui sa raspunda in conformitate cu art. 1000 alin.1C.civil.

Hotul isi insuseste bunul cu intentia de a se comporta fata de acesta ca un proprietar.

Daca proprietarului i se poate retine o vina in inlesnirea furtului, impreuna cu hotul este chemat sa raspunda si proprietarul (dupa unii autori, baza prevederilor art. 998-999 C.civ., dupa altii pe baza art.alin. 1 C.civ.).

Problema repararii prejudiciilor cauzate de lucrurilor furate s-a pus in cazul autovehiculelor.

Victima prejudiciului va fi despagubita si atunci cand prejudiciul va fi cauzat de catre persoane care au produs accidentul.

In sfera asigurarii intra obligatia asiguratorului de a plati nu numai cand raspunderea civila revine asiguratului, ci si cand:

a. cel care conduce autovehiculul era o alta persoana decat asiguratul (art. 51 al. 1. Legea nr. 136/1995), adica o persoana care conducea cu sau fara consimtamantul proprietarului (comodatar sau hot);

b. cand nu exista persoana a carei responsabilitate civila sa fie angajata pentru ca autorul accidentului a ramas neidentificat, dar automobilul si proprietarul au fost identificati. Deci asigurarea functioneaza si in lipsa persoanei responsabile.

Este de mentionat ca , potrivit legii, despagubirile se platesc in caz de vatamare corporala sau deces al unei persoane, chiar daca autorul prejudiciului a ramas neidentificat.

f) Prepusul unui comitent care, abuzand de functiile incredintate, isi insuseste in fapt puterea de control, directia si folosinta asupra lucrului.

Nu este vorba de prepusul care foloseste lucrul”in exercitarea functiilor incredintate”, prepus care, in acest cadru, este numai un simplu paznic material al lucrului. Ex. soferul care, abuzand de functiile sale, foloseste in interes propriu autovehiculul intreprinderii. Prin aceasta el isi insuseste , in fond paza juridica a lucrului si, drept urmare, raspunderea sa pentru prejudiciul cauzat ar trebui sa fie angajata pe temeiul art.1000 alin.1 C.civil.

Practica judiciara a optat pentru alta solutie, asimiland “abuzul in exercitarea functiei” cu “exercitiul normal al functiei incredintate”, deci se raspunde pe temeiul art. 1000 alin. 3 C. civil.

g) Autovehiculele de scoala, in cazul in care accidentul este produs de catre cel care invata.

Se admite ca cel care ia lectii are paza materiala a lucrului, iar cel care i-a incredintat autovehiculul-scoala de sofer, proprietarul- are si pastreaza paza juridica a acestuia.

In timpul examenului pentru carnetul de conducere, paza juridica este preluata de cel care sustine examenul si deci, nu trece asupra examinatorului.

Fapta lucrului.

Ce se intelege prin “fapta lucrului” ?



Pentru a explica ce se intelege prin “fapta lucrului”, au fost propuse urmatoarele criterii:

a) fapta autonoma a lucrului, independenta de participarea omului;

b) criteriul viciului propriu al lucrului care a determinat prejudiciul;

c) criteriul iesirii lucrului de sub controlul si autoritatea omului

In practica judiciara se admite ca ne aflam in fata unei fapte a lucrului, in acele cazuri in care, chiar daca fapta omului a fost prezenta in raportul cauzal, lucrul in miscare sau stationare a constituit cauza principala, daca nu chiar exclusiva, a producerii prejudiciului si nu a fost o simpla prelungire a gestului omului.

Persoana indreptatita sa beneficieze de prevederile art. 1000 alin.1 C.civil.

Textul poate fi invocat, in principiu, de catre victima prejudiciului si, bineinteles, de succesorii in drepturi ai acestuia.

Paznicul material poate invoca raspunderea paznicului juridic, in temeiul art. 1000 alin. 1 C.civ.,daca insusi paznicul material este victima a prejudiciului si nu s-a retinut vina sa exclusiva.

Art. 1000 alin. 1 C.civ. constituie o garantie inscrisa in favoarea prejudiciului.

Fundamentul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucru

Exista doua teorii:

a) teoria subiectiva a raspunderii, care intemeiaza raspunderea pe ideea unei prezumtii de vina a paznicului juridic.

Evolutia in practica si literatura a fost de la prezumtia relativa de vina a celui care exercita paza juridica la prezumtia absoluta de culpa si de aici spre raspunderea obiectiva (indiferent de culpa);

b) teoria obiectiva a raspunderii care nu mai leaga raspunderea pentru lucruri de ideea de vina a paznicului juridic. Ea este fundata pe ideea de risc (cine culege profitul lucrului, suporta si raspunderea pentru pagubele pricinuite de acesta).

Conditiile raspunderii

Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada prejudiciului, precum si a raportului de cauzalitate dintre “fapta lucrului”si “prejudiciu”.

Privitor la dovada calitatii de paznic juridic, victima va beneficia de prezumtia de paza care se refera la proprietarul lucrului ori la ceilalti titulari de drepturi reale asupra acestuia.

Dupa dovada conditiilor de mai sus , toate celelalte elemente ale raspunderii sunt prezumate.

Cauze de exonerare de raspundere.

Pentru a se exonera de raspundere, paznicul juridic trebuie sa dovedeasca :

a. fapta victimei;

b. fapta unui tert; pentru care nu este tinut a raspunde;

c. cazul de forta majora , dar nu si cazul fortuit.

Fapta victimei si fapta tertului sunt exoneratoare daca au calitatea fortei majore; altminteri, ele conduc la reducerea raspunderii.

Forta majora trebuie sa constea intr-o imprejurare externa si invincibila , fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau insusirile sale naturale. Deci, absolut invincibila, absolut imprevizibila (avand caracter extraordinar). Daca nu are aceste caracteristici, este un caz fortuit.

Pentru a conduce in totala exonerare de raspundere, forta majora trebuie sa fi fost singura cauza a producerii prejudiciului. Daca imprejurarile care au intervenit si au condus la producerea prejudiciului nu intrunesc caracterele fortei majore, dar nici nu implica vinovatia paznicului juridic, ele constituie un simplu caz fortuit.

Cazul fortuit, desi exclude si el vinovatia paznicului juridic (ex.explozia unui cauciuc), nu il exonereaza de raspundere.

Cazul fortuit, in materia raspunderii pentru fapta lucrului, inseamna:

a) anumite imprejurari exterioare lucrului, independente de vina

paznicului, dar nu au nici caracterul exceptional, nici caracterul

absolut imprevizibil si invincibil al fortei majore.

b) imprejurari extrinseci lucrului, neimputabile paznicului juridic, care

au dus la producerea prejudiciului (viciile ascunse ale lucrului,

defecte de fabricatie, cauze interne care nu puteau fi cunoscute de

paznicul juridic, ca de exemplu: ruperea unei piese , spargerea unui

cauciuc etc.).

Pe ce temei victima prejudiciului ar putea chema in judecata pe fabricantul vinovat de defectiunile de fabricatie? Tribunalul Suprem a admis ca victima il poate chema in temeiul art.998-999 Cod civil.

Efectele raspunderii pentru lucruri:

1. Victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri de la cel ce are paza juridica a lucrului.

Ea poate sa-l actioneze direct pe cel care are paza materiala a bunului, dar in temeiul art. 998-999 C.civ.

Daca paznicul juridic a platit despagubiri, el se poate regresa impotriva paznicului material, cu conditia sa faca dovada vinovatiei acestuia in temeiul art. 998-999 C. civil. Daca a participat si un tert, in limitele participarii acestuia se poate regresa si impotriva lui.

2. Incidenta asigurarii de raspundere civila.

Exista un sistem de asigurari pentru raspundere civila cauzate prin “fapta lucrului”, in scopul protectiei victimei.

3. Victima are optiunea intre formele de raspundere (a paznicului juridic sau a celui material), cu conditia de a se supune exigentelor de proba pe care fiecare dintre caile mantionate le comporta.

Regula este ca prejudiciul este unic si deci despagubirea trebuie sa fie unica. Prin urmare, nu se obtine mai multe despagubiri pentru acoperirea aceluiasi prejudiciu.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1011
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site