Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Teoria Constitutiei

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Teoria Constitutiei

1. Notiunea de Constitutie. Aspecte generale




Daca dreptul si statul au aparut si s-au impus in cadrul colectivitatilor umane transformandu-le in colectivitati statale, nu aceeasi este situatia in privinta aparitiei Constitutiei. Aceasta a aparut cu mult mai tarziu, ca o necesitate izvorata din evolutia statului si a dreptului, privite ca fenomene sociale si realitati evidente in viata societatii. Aparitia Constitutiei a fost generata de o anumita evolutie a societatii, de cresterea ariei reglementarilor juridice care au impus o asezare coerenta, armonioasa si stabila a sistemului juridic din fiecare stat. Ca lege fundamentala, denumita uneori si „lege a legilor”, Constitutia s-a afirmat in secolul al XVIII-lea. Adoptarea acesteia a devenit cu timpul un eveniment de referinta in viata fiecarei societati umane, un punct de sprijin pentru dezvoltarea politica, statala si juridica a societatii. Ne-am referit mai sus la dezvoltarea politica a societatii pentru ca asa cum se va vedea in continuare – prin Constitutie se reglementeaza separatia puterilor in stat, limitarea acestor puteri, drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului, stabilitatea vietii societatii.

Constitutia s-a impus in societatea moderna ca lege fundamentala, la care se raporteaza celorlalte norme juridice ce trebuie sa fie conforme cu normele cuprinse in legea fundamentala. Dinamica dezvoltarii societatii impune o adoptare si modificare a multor legi si a altor acte normative primare dar si mentinerea unitara si armonios structurat a sistemului juridic, deziderat ce poate fi asigurat prin intermediul Constitutiei .

Incercarea de a da o definitie constitutiei necesita luarea in calcul a mai multor elemente si anume elementul material reprezentat de domeniul de reglementare al normelor cuprinse in constitutie, pana la ce detalii trebuie sa se mearga in privinta acestor reglementari fara sa fie afectata trasatura de Lege fundamentala care cuprinde prin esenta reguli (norme) – principii. Aceasta se observa si din numarul articolelor ce constituie structura legii fundamentale dar si din continutul detaliat al acestor texte. Spre exemplu, actualul art. 40 alin. 2 al Constitutiei Romaniei reglementeaza formal, in detaliu ca „statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege .

Prin comparatie cu alte state europene, Constitutia noastra este mult mai cuprinzatoare, ceea ce nu conduce automat si la existenta unui nivel de trai sau de viata democratica peste limitele cunoscute de celelalte state europene. Un alt criteriu de referinta este criteriul (elementul) formal care presupune analiza modului in care este conceputa Constitutia, structura normelor constitutionale, daca este instituit un control de constitutionalitate etc., cum se adopta, daca este necesara supunerea spre aprobare populara sau nu a Constitutiei.

In doctrina romana si straina s-au dat mai multe definitii Constitutiei. Astfel unul dintre primii doctrinari ai dreptului public de la noi, prof. Constantin Disescu sustinea, in secolul trecut, ca legea fundamentala, Constitutia reprezinta „organizarea exercitiului suveranitatii”, a „formei de guvernamant pe care poporul suveran si-o da”, pentru ca un alt mare reprezentant al scolii juridice romanesti din perioada interbelica, prof. Paul Negulescu sa defineasca Constitutia ca fiind „o norma care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferite puteri ale statului” precum si la „drepturile publice”.

Alti autori definesc Constitutia ca fiind legea cea mai importanta a tarii, pornind de la continutul complex al acesteia si faptul ca ea constituie baza juridica a sistemului judiciar, fundamentul, elementul de apreciere a regularitatii legilor trecute, prezente si viitoare raportate la legea fundamentala. Sub un alt aspect, Constitutia este apreciata ca fiind legea fundamentala si pentru ca normele sale juridice (constitutionale) au in vedere cu prioritate puterea de stat, preluare, exercitare, mentinere.



Daca ne mentinem in sfera reglementarii constitutionale a puterii de stat, vom putea identifica inca un element esential si anume modalitatea de aprobare a legii fundamentale prin referendum, ocazie cu care poporul, titularul puterii sale suverane pe un anumit teritoriu se manifesta in concret prin aprobarea viitoarei legi fundamentale urmand ca autoritatea publica reprezentativa si legiuitoare a tarii, Parlamentul sa poata adopta legislatia primara subsecventa Constitutiei.

Fata de aceste considerente, putem defini Constitutia ca legea suprema a unui stat ale carei norme sunt investite cu forta juridica cea mai inalta si care reglementeaza relatiile sociale esentiale privitoare la preluarea, exercitarea si mentinerea puterii in stat, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

2. Categorii de Constitutii

Chiar daca societatile umane s-au dezvoltat in ritmuri diferite intre ele au existat si cu atat mai mult exista azi elemente de interferenta, de influenta. In aceste conditii si sistemul de organizare a puterilor in stat are elemente comune si elemente diferentiate, de la un stat la altul ori, in raport de perioade istorice.

In doctrina se apreciaza ca specificul national, traditiile istorice si alti factori interni sau externi au contribuit la existenta unor reglementari diferite in plan constitutional. Astfel, normele constitutionale pot lua o forma sistematizata intr-un singur act juridic cu denumirea de Constitutie, pot fi regasite in mai multe acte constitutionale scrise sau sub forma mixta atat norme scrise cat si norme nescrise (cutume constitutionale). De aici si clasificarea traditionala a constitutiei dupa forma sa de prezentare in: constitutii scrise si constitutii nescrise (cutumiare). Daca majoritatea statelor au o constitutie scrisa, exista inca state importante precum: Anglia, Israel si Noua Zeelanda, care au constitutii cutumiare .

Dupa modul de adoptare a Constitutiei sunt cunoscute urmatoarele categorii:

Ø      Constitutia parlamentara, care se adopta de Parlament si este promulgata de seful statului, urmand a fi publicata;

Ø      Constitutia acordata (octroiata) sau concedata care se adopta de monarh ca stapan absolut, si in acest mod isi exercita puterea. Este o modalitate specifica monarhiilor absolute, in prezent fiind depasita de istorie;



Etimologic, cuvantul Constitutie provine din cuvantul latin constitutio ce se poate traduce prin „asezare cu temei”, stabilitate etc. In perioada veche a imperiului roman, intre Constitutie si lege se punea semnul egalitatii, insa am putea afirma ca in fapt nu era vorba de Constitutie in intelesul modern al termenului ci mai degraba de o clasificare a unora dintre legile imperiale.



In oranduirea sclavagista si in cea feudala nu se poate afirma ca au existat constitutii ci doar legi cu caracter de baza, „legi de referinta” de care organele legiuitoare si administrative trebuiau sa tina cont.

Constitutiile au aparut mai intai sub forma cutumiara (nescrise) iar mai tarziu in forma scrisa, aceasta din urma reprezentand avantajul si siguranta ca putea stabili in concret si fara posibilitatea unor interpretari abuzive a limitelor puterii autoritatilor statului, a drepturilor si libertatilor esentiale ale omului.

Prima constitutie cutumiara care s-a impus in viata unei societati, a fost Magna Charta Libertatum elaborata in Anglia la 1215 si avand un continut mai mult contractual, negociat, decat unul impus de stat.

In epoca moderna, prima Constitutie scrisa este Constitutia americana din anul 1787, si azi in vigoare, dar cu multe amendamente facute acesteia, urmata de Constitutia Poloniei din 3 mai 1791 si cea a Frantei din 3 septembrie 1791. In secolul al XIX-lea aproape toate statele europene isi vor elabora Constitutii, cu exceptia Marii Britanii care nici azi nu are o constitutie scrisa ci una cutumiara.

In anul 1924 apare prima Constitutia specifica noului sistem politic ce se impunea (Constitutia socialista a fostei U.R.S.S.), pentru ca acest tip de constitutie sa fie elaborata si in celelalte state socialiste aparute pe harta lunii dupa al doilea razboi mondial. Caracteristica acestor „constitutii socialiste” este urmatoarea: separatia puterilor nu mai este recunoscuta ca o realitate, drepturile si libertatile cetatenesti se restrang considerabil, iar pluripartitismul politic este inlocuit cu sistemul partidului unic ce se transforma treptat in „partid-stat”.

O asemenea detaliere a continutului „protectiei copiilor si tinerilor” credem ca nu era necesara a fi inscrisa in Legea fundamentala.

Dintre acestea din urma, Anglia constituie un paradox in conditiile in care aici s-a nascut ideea unei organizari constitutionale a societatii. Constitutia engleza cuprinde atat norme scrise cuprinse in dreptul statutar (statute law) si dreptul judiciar (jurisprudential – common law). In concret, Constitutia engleza cuprinde acum Magna Charta Libertatum (1215), Petition of Right (1628), Habeas Corpus (1679), Bill of Rights (1689), Actul de stabilire a succesiunii la tron (1701), Actul Parlamentului (1911), Actul Parlamentului (1949), Actul referitor la reprezentare (1949) in care se consolideaza sistemul electoral, Actul referitor la drepturile omului (1998) care codifica in dreptul britanic Conventia Europeana a Drepturilor Omului, actele de descentralizare a puterii de stat (1998), prin care se autorizeaza crearea de Parlamente locale in Scotia, Irlanda de Nord si Tara Galilor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1262
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site