Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


ULTRAJUL

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Notiunea si obiectul identificarii criminalistice
DEONTOLOGIA FUNCTIEI PUBLICE
DREPTURILE REALE
Principiul dublei incriminari
SUPRAVEGHEREA OPERATIVA (FILAJUL)
Apararea informatorilor impotriva deconspirarii
CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA (COMODATUL)
CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA
Efectele actului juridic civil
MODIFICARILE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV INTRODUSE PRIN LEGEA NR. 554/2004


ULTRAJUL




CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE

Codul penal incrimineaza, sub denumirea de „ultraj”, in dispozitiile art. 239. „Lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii sau lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savirsite impotriva persoanei mai sus mentionate, aflata in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii”.

Actiunile prin care se realizeaza infractiunea de ultraj sunt incriminate distinct in Codul penal, constituind infractiuni contra persoanei. Ele au fost incluse ca modalitati alternative de realizare, in continutul ultrajului, care se caracterizeaza astfel ca fiind o infractiune complexa, deoarece atat calitatea speciala a victimei cat si conditiile in care sunt savarsite fac ca fapta sa aduca atingere in primul rand autoritatii.

CAPITOLUL II

ELEMENTE CONSTITUTIVE

1. Obiectul si subiectul infractiunii.

1.1. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special – relatiile referitoare la respectul datorat autoritatii de stat care presupune respect si fata de functionarul care indeplineste o functie ce implica exercitiul acestei autoritati.

Ca orice infractiune complexa, ultrajul are si un obiect juridic secundar, respectiv relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei.

In literatura de specialitate s-a aratat ca prin „ functie ce implica exercitiul autoritatii de stat” se intelege acea functie care confera functionarului atributii care nu ar putea fi indeplinite fara exercitiul autoritatii de stat, adica fara competenta de a da dispozitii si de a lua masurile necesare pentru respectarea lor. Aceste functii sunt specifice autoritatilor publice care, potrivit Constitutiei, constituie un sistem bazat pe principiul separatiei puterilor in stat (puterea lefislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca). Dar nu toate persoanele care activeaza in cadrul autoritatilor publice, indeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatilor de stat, ci numai acelea care au competenta sa emita acte, sa dea dispozitii si sa ia masuri cu caracter obligatoriu, actionand in numele respectivei autoritati.

b)obiectul material –    in cazul infractiunii de ultraj obiectul material consta in corpul persoanei.

1.2 Subiectul infractiunii

Legea nu cere subiectului infractiunii de ultraj vreo calitate speciala, ceea ce inseamna ca infractiunea poate fi savarsita de orice persoana. Infractiunea de ultraj poate fi savarsita si de un functionar fata de alti functionari, cu conditia sa fie indeplinite si celelalte cerinte ale legii.



Participatia penala este posibila atat in forma coautoratului cat si in forma instigarii sau a complicitatii.

2. Latura obiectiva si subiectiva.

2.1. Latura obiectiva

Realizarea sub aspectul laturii obiective a infractiunii de ultraj presupune, inainte de toate, lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. In cadrul continutului infractiunii de ultraj, lovirea, orice alte acte de violenta sau vatamarea corporala constituie modalitati alternative de realizare a elementului material. In consecinta, pentru existenta infractiunii, este suficient sa se savarseasca numai una dintre aceste actiuni. Daca faptuitorul savarseste, in aceeasi imprejurare si impotriva aceleiasi persoane, doua sau chiar toate cele trei actiuni, exista o singura infractiune de ultraj.

In sfarsit, pentru a realiza elementul material, actiunile trebuie savarsite in timpul cat functionarul public se afla in exercitiul functiei sale sau pentru fapte indeplinite de acesta in exercitiul functiei. Aceasta cerinta a legii decurge din obiectul juridic al infractiunii. Incriminand fapta, legiuitorul a urmarit ocrotirea functionarului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, deoarece orice ofensa adusa acelui functionar constituie o ofensa adusa autoritatii, numai daca functionarul se afla in exercitiul functiei.

Functionarul se afla in exercitiul functiei atunci cand isi exercita atributiile de serviciu, cand indeplineste o activitate legata    de aceste atributii. Daca functionarul se afla in exercitiul functiei actiunile faptuitorului constituie infractiunea de ultraj, chiar si atunci cand oricare dintre aceste activitati infractionale nu ar fi legata de o fapta indeplinita de functionar in exercitiul functiei. Explicatia se gaseste in aceea ca functionarul aflat in exercitiul functiei, actionand in numele autoritatii, orice lipsa de respect fata de persoana acestuia constituie si o lipsa de respect fata de autoritate.

De regula, un functionar se afla in exercitiul functiei la sediul unitatii si in timpul programului legal de lucru. Dar functionarul se poate afla in exercitiul functiei si in afara sediului sau a programului legal de lucru. Astfe, de exemplu, politistul este considerat in timpul serviciului ori de cate ori intervine pentru mentinerea ordinii si linistii publice sau ia masuri pentru a descoperi sau impiedica savarsirea unei infractiuni.

Este insa necesar ca functionarul sa se mentina in cadrul legal al atributiilor sale de serviciu. Daca functionarul isi depaseste atributiile sale de serviciu, le incalca sau le exercita abuziv, atunci el nu este in exercitiul functiei si nu actioneaza in numele autoritatii, iar protectia acordata functionarului de Codul penal nu se mai justifica.

2.2. Latura subiectiva

Infractiunea de ultraj se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Pentru existenta intentiei in ambele sale forme, este necesar ca faptuitorul sa fi stiut ca actiunea ofensatoare este indretata impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, si ca acel functionar se afla in exercitiul functiei.

Necunoasterea de catre faptuitor a acestor imprejurari exclude existenta infractiunii de ultraj.

3. Forme agravate

In forma agravanta, infractiunea de ultraj se realizeaza prin savarsirea impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat a unei actiuni de vatamare corporala grava. Actiunea de vatamare corporala grava are o incriminare distincta in Codul penal, constituin o infractiune contra persoanei

De asemenea, faptele prevazute anterior sunt mai grave daca sunt indreptate impotriva unui magistrat, politist, jandarm ori alt militar.

4. Cazuri speciale de pedepsire

In cazul infractiunilor prevazute in art. 180-182 (lovirea sau alte violente, vatamarea corporala si vatamarea corporala grava), 189 (lipsirea de liberate in mod ilegal) si 193 (amenintarea) savarsite impotriva sotului, copiilor sau parintilor persoanelor prevazute in art. 239 alin. 4 (magistrat, politist, jandarm ori alt militar), in scop de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte indeplinite in exercitiul functiunii, maximul pedepsei se majoreaza cu o treime.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 776
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site