Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE - Structura de dezagregare a produsului

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE

1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)





Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme.

La randul lor subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acesta din urma in subansambluri. Aceasta activitate logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite, conventional, piese.

In felul acesta, se realizeaza ceea ce se denumeste, conventional, structura de dezagregare a produsului (SDP), care se poate reprezenta sub forma unei arborescente.

Se cunosc urmatoarele date privind produsul si constituentii sai:

  • Reperul R22 cu tehnologia T8, Reperul R321 cu tehnologia T10 si Reperul R51 cu tehnologia PT2;
  • Programa de productie pentru cele trei repere este de:850 [buc/an]
  • Stocuri: R22:75, R321: 45, R51: 116

2 Structura dezagregata a lucrarilor (SDL)

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect si poate fi reprezentata sub forma arborescenta, la fel ca si structura de dezagregare a produsului (SDP).

SDL permite structura programului de lucru pana la orice nivel de detaliere.

Nu se recomanda o detaliere exagerata, datorita complicarii proiectului de programare si conducere. Problema esentiala este de a identifica toate activitatile importante. In caz contrar, activitatile neidentificate nu vor fi planificate, proiectul putand intra in deriva.

Aceasta structura logica poate constitui baza elaborarii planurilor de sarcini si bugete necesare realizarii proiectului.

a. Fisele tehnologice ale reperelor sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Tabelul 1

Reperul R22

Nr.

Operatie

Simbol

Tu[min]

Tpi[min]

Resursa

Strunjire

S221

9

20

Strung nromal SN400

Frezare

F221

13

10

Masina de frezat FU32

Rectificare

R221

8,8

15

Masina de rectificat RP400

Frezare

F222

12

10

Masina de frezat FU32

Gaurire

G221

3,4

11

Masina de gaurit G25

Adancire

A221

7,5

8

Masina de gaurit G25

Control

C221

8

10

Banc de control BC

Tabelul 2

Reperul R321

Nr.

Operatie

Simbol

Tu[min]

Tpi[min]

Resursa

Debitare

D3211

Ferastrau alternativ FD400

Strunjire

S3211

Strung normal SN400

Strunjire

S3212

Strung normal SN400

Frezare

F3211

Masina de frezat FU32

Gaurire

G3211

Masina de gaurit G16

Rectificare

R3211

Masina de rectificat RP400

Control

C3211

Banc de control BC

Tpi Tabelul 3

Reperul R51

Nr.

Operatie

Simbol

Tu[min]

Tpi min

Resursa

Frezare I (degrosare)

F511

Masina de frezat FU1 1250x325

Frezare II(degrosare)

F512

Masina de frezat FU1 1250x325

Frezare III(degrosare)

F513

Masina de frezat FU1 1250x325

Frezare IV (finisare)

F514

Masina de frezat FU1 1250x325

Control

C511

Banc de control BC

Strunjire

S511



Strung frontal SF250

Control

C512

Banc de control BC

Prelucrare complexa

PC511

Centru de prelucrare CNC MC032

Control

C513

Banc de control BC

Tratament termic

Tt511

Instalatie CIF

Rectificare

R511

Masina de rectificat WMW450

Spalare

S511

Instalatie spalat

Control final

C514

Banc de control BC

Conservare depozitare

CD511

Banc depozitare

b. Activitatile administrative ale proiectului sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4

Activitate administrativa

Durata

Simbol

Aprobare inceput proiect

S

Aprobare finala

F

Structura de dezagregare a lucrarilor pentru reperele considerate este prezentata in fig. 1.

fig. 1 Structura de dezagregare a lucrarilor

3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut de componente, determinat in functie de produsul care se livreaza P si de numarul de componente (ansamble, subansamble, piese) utilizate pentru formarea unei bucati de produs poate fi observat in cadrul Planului de Productie Director.

Necesarul brut in cazul produsului P este :

TRIMESTRUL I : 350 bucati

TRIMESTRUL II: 570 bucati

TRIMESTRUL III: 640 bucati

TRIMESTRUL IV: 840 bucati.

4 Calculul necesarului net

Necesarul net se calculeaza scazand din cantitatea bruta calculata anterior cantitatea aflata deja in stoc, obtinandu-se astfel cantitatea de repere din fiecare tip ce trebuie produsa pentru acoperirea comenzii.

Stocurile aflate in magazie la demararea proiectului sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 4

Reper

R11

R121

R122

R13

R211

R212

R22

R23

R241

[buc]

Reper

R242

R31

R321

R322

R323

R33

R34

R41

R421

[buc]

Reper

R422

R43

R44

R51

R521

R522

R53

[buc]

33

Formula de calcul a necesarului net este urmatoarea:

NN=NB-S, (1)

unde: NB necesarul brut pe componente;

S nivelul de stocuri.

In urma calculelor au rezultat urmatoarele valori:

Pentru reperul R22: Ng = 3400 75 = 3325 buc

Pentru reperul R321: Ng = 3400 45 = 3355 buc

Pentru reperul R51: Ng = 1700 116 = 1584 buc

5 Elaborarea Planului de Productie Director (PPD)

Planul de Productie Director se prezinta in tabelul 5.



6 Determinarea tipului de productie

Pentru determinarea tipului de productie la nivel de operatie se utilizeaza metoda indicilor de constanta.

Aceasta metoda ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor ce se executa la locul de munca. Acest grad poate fi cuantificat pentru fiecare reper si fiecare operatie cu ajutorul indicilor Tpk , k reprezentand numarul operatiei de la reperul respectiv.

a) Fondul nominal de timp

Fn=zksh,  (2)

unde : z numarul de zile lucrate  - 250 zile lucratoare/an;

ks numarul de schimburi 1schimb/zi ;

h numarul de ore lucrate pe zi 8ore/zi ;

Fn=25018=2000 ore.

b) Ritmul mediu de fabricatie

, (4)

unde : Fn fondul nominal de timp ;

Ng numarul de repere livrate.

c) Gradul de omogenitate

, (5)

unde : Tpk gradul de omogenitate ;

Tuk timpul util aferent fiecarei operatii.

In functie de intervalul in care se incadreaza Tpk putem avea urmatoarele tipuri de productie:

1<Tpk 10T SM (serie mare)

10<Tpk 20TSMj (serie mijlocie)

20<TpkT Sm (serie mica)

Tpk 1T M (masa)

Tabelul 6

Nr. operatie

Tuk

[min/buc]

Rg

[min/buc]

TPk

Interpretare

R22

36,09

4,01

serie mare

2,77

serie mare

4,10

serie mare

3,00

serie mare

10,61

serie mijlocie

4,81

serie mare

4,51

serie mare

R321

4,76

serie mare

4,89

serie mare

4,47

serie mare

4,25

serie mare

10,21

serie mijlocie

3,64

serie mare

3,57

serie mare

R51

75,75

6,31

serie mare

8,91

serie mare

8,41

serie mare

6,31

serie mare

11,65

serie mijlocie

7,57

serie mare

12,62

serie mijlocie

Din tabelul 6 se pot trage urmatoarele concluzii :

R22 85,7% serie mare si 14,29% serie mijlocie ;

R321 85,7% serie mare si 14,29% serie mijlocie;

R51 71,42% serie mare si 28,58% serie mijlocie

7 Stabilirea formei de organizare a productiei

In continuare se vor stabili procentele in care un anume tip de fabricatie apare in cazul operatiilor unui reper.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mica, se alege forma de organizare succesiva.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mijlocie sau daca toate cele trei tipuri de productie se suprapun, se alege forma de organizare mixta.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mare (>80%), se alege organizarea paralela.

Reperul

Tipul de productie %

Serie mare

Serie mijlocie

Serie mica

R22

R321

R51

In baza datelor obtinute in tabel se ajunge la concluzia ca se alege organizatia mixta.

8 Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive)

In practica curenta, raporturile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii sai se bazeaza pe tarife regresive. Aceasta inseamna ca furnizorii pot acorda reduceri de pret, la un anumit nivel al cantitatilor comandate. In felul acesta, pretul unitar al produselor devine o variabila ce depinde de marimea comenzii.



In cazul tarifelor regresive trebuie sa se ia in considerare costul total de aprovizionare:

, (10)

unde: cantitatea anuala necesara;

pretul de achizitie;

costul de lansare al comenzii, ;

rata costului de posesie a semifabricatelor, ;

cantitatea optima de aprovizionare,

Pretul unitar de facturare in functie de marimea comenzii de aprovizionare cu semifabricate se calculeaza cu formula:

Exista doua modalitati de reducere a pretului din care pot rezulta tarifele regresive:

a) Reducerea uniforma in acest caz daca se depaseste un anumit prag S al cantitatilor comandate, reducerea se aplica la toate produsle cumparate.

b) Reducerea progresiva in acest caz reducerea se aplica numai unitatilor comandate peste un anumit prag S.

Se adopta metoda reducerii uniforme.

Pentru reperul R22 o firma ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 4 RON pentru 0-600 buc

P2 = 3.5 RON pentru 601- 1200 buc

P3 = 3 RON pentru mai mult de 1201 buc

  • Pentru cantitati mai mici de 600 de bucati (q<600)se calculeaza:

q01 < 600 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

  • Pentru cantitati cuprinse intre 601 si 1200 de bucati (600< q02<1200) avem :

601 < q02 < 1200 => =>costul minim total ca fiind :

  • Pentru cantitati mai mari de 1200 de bucati avem :

q03 > 1200 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica() q=1200), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA2, deci qoptim = 1200 si livrarea pentru reperul R22 se va face in doua aprovizionari.

I.           1200 buc

II.       

Puncte

A

B

C

D

E

F

G

q

CTA

RON

RON

RON

RON

RON

RON

RON

Pentru reperul R321 o intreprindere ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 5 RON pentru 0 - 800 buc

P2 = 4 RON pentru 801 - 1800 buc

P3 = 3 RON pentru mai mult de 1801 buc

  • Pentru cantitati mai mici de 800 de bucati (q<800)se calculeaza:

q01 < 800 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

  • Pentru cantitati cuprinse intre 801 si 1800 de bucati (800< q02<1800) avem :

801 < q02 < 1800 => buc =>costul minim total ca fiind :

  • Pentru cantitati mai mari de 1800 de bucati avem :

q03 > 1800 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica() q=1800), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA2, deci qoptim = 1800 si livrarea pentru reperul R321 se va face in doua aprovizionari.

III.     1800 buc

IV.     3355-1800=1555buc

Reprezentarea grafica CTA=f(q) pentru reperul R321 este data de diverse puncte caracteristice curbei, ale caror valori se calculeaza in continuare:

Puncte

A

B

C

D

E

F

G

q

CTA

RON

RON

RON

RON

RON

RON

RON

Pentru reperul R51 o intreprindere ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 5,5 RON pentru 0 - 250 buc

P2 = 3,5 RON pentru 251 - 1000 buc

P3 = 1,5 RON pentru mai mult de 1001 buc

  • Pentru cantitati mai mici de 250 de bucati (q<250)se calculeaza:

q01 < 250 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

  • Pentru cantitati cuprinse intre 251 si 1000 de bucati (251< q02<1000) avem :

251 < q02 < 1000 => buc =>costul minim total ca fiind :

  • Pentru cantitati mai mari de 1000 de bucati avem :

q03 > 1000 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica(q=1000), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA2, deci qoptim = 1000 si livrarea pentru reperul R321 se va face in doua aprovizionari.

V.        1000 buc

VI.     1584-1000=584buc

Reprezentarea grafica CTA=f(q) pentru reperul R321 este data de diverse puncte caracteristice curbei, ale caror valori se calculeaza in continuare:

Puncte

A

B

C

D

E

F

G

q

CTA

RON

RON

RON

:







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2732
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site