Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


COMUNICARE SI NEGOCIERE IN AFACERI – TEST GRILA

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic




COMUNICARE SI NEGOCIERE IN AFACERI – TEST GRILA

1. Nu reprezinta etape in derularea unei afaceri:





a.       prospectarea pietei

b.      pregatirea ofertei pentru intrarea pe piata

c.       realizarea produselor si serviciilor contractate cu clientii

d.      organizarea sectorului juridic conform cerintelor prevazute de legislatie

e.       realizarea tranzactiei de vanzare / cumparare a produselor si serviciilor

Reprezinta acceptiuni modeme ale notiunii de afacere:

a.       o tranzactie financiara derulata in interesul statului

b.      o tranzactie din care se pierd cat mai putini bani

c.       o tranzactie financiara bazata pe specula si activitate speculativa

d.      o tranzactie cu finalitate econ๓mico-financiara

e.       o tranzactie in care prioritar este interesul majoritar

3. Oamenii de afaceri de succes nu se caracterizeaza prin:

a.       a.spirit de cooperare

b.      capacitate de control si autocontrol

c.       pragmatism si sentimentalism pronuntat

d.      spirit antreprenorial

e.       vointa si putere de decizie

4. In cadrul etapei de realizare a produselor si serviciilor contractate cu clientii omul de

afaceri are urmatoarele responsabilitati:

a.       identifica cerintele reale ale clientului

b.      negociaza conditiile contractuale ale tranzactiei

c.       coordoneaza afacerea

d.      pregateste planul de afaceri

e.       planifica afacerile viitoare ale firmei

Afacerile eficiente si de durata trebuie sa respecte urmatoarele reguli (nescrise):

a.       trebuie stabilit in mod clar cine a castigat si cine a pierdut

de fiecare data trebuie sa castige clientul si nu intreprinzatorul

b.      stabilirea si respectarea clauzelor contractuale de vanzare/cumparare de

ambele parti implicate in tranzactie si pe baza unei informari reciproce corecte

c.         cu cat negocierile se intind pe o perioada mai mare de timp cu atat afacerile sunt mai eficiente

d.      intreprinzatorii si clientii isi stabilesc de comun acord un grafic al castigurilor si

e.       pierderilor reciproce in asa fel incat ambii sa castige / sa piarda in mod egal

Din punct de vedere metodologic, prima etapa in proiectarea unei afaceri este:

a.       eliminarea potentialilor concurenti pe segmentul de piata identificat

b.      identificarea clientilor mai importanti

c.       contractarea contractului de colaborare cu clientii pentru a se crea baza legala de derulare a afacerii

d.      prospectarea pietei

e.       determinarea profitabilitatii afacerii

7. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la planul de afaceri:

a.       ofera o imagine de ansamblu asupra afacerilor anterioare ale concurentei

b.      este inutil si mare consumator de timp atunci cand avem foarte multe idei de afaceri

c.       principala utilizare a planului de afaceri este convingerea bancilor sa ofere credite avantajoase pentru afacerea prezentata

d.      planul de afaceri este o schema de actiune construita logic care ajuta la managementul eficient al afacerilor

e.       planul este un document cu caracter teoretic ce inglobeaza ultimele cercetari teoretice in domeniul afacerii proiectate

In mod uzual dimensiunile unui plan de afaceri si a sumarului executiv al acestuia

sunt:

a.       70-80 pagini respectiv 10-20 pagini

b.      100-150 pagini respectiv 25-50 pagini

c.       12-15 pagini respectiv 3-5 pagini

d.      5 pagini respectiv 1 pagina

e.       maxim 10 pagini si minim 5 pagini

9.Sunt elemente specifice managementului financiar al afacerii in cadrul continutului

planului de afaceri:

a.       caracterizarea situatiei financiare de perspectiva a principalilor concurenti

b.      principalele modalitati de finantare oferite de piata monetara si demcapital

c.       gasirea modalitatilor de asigurare a facilitatilor de finantare pentru clienti fideli

d.      evaluarea pragului de rentabilitate a afacerii

e.       dimensionarea efortului financiar necesar asigurarii unei durate de timp nedeterminate pentru afacerea proiectata

Este principala caracteristica a intreprinzatorilor:

a.       punctualitatea

b.      disimularea

c.       initiativa

d.      stiinta de a profita de erorile altora

e.       experienta

11. In procesul de structurare a comunicarii globale aparitia societatii de comunicare a avut

loc in urmatoarea perioada:

a.       in Grecia antica

b.      in perioada anilor 1970

c.       in perioada anilor 1960

d.      in perioada anilor 1980

e.       in perioada anilor 1990

Nu reprezinta principii / axiome ale comunicarii potrivit teoriei comunicarii formulata

de exponentii Scolii de la Palo Alto:

a.       comunicarea este inevitabila

b.      comunicarea este un proces continuu

c.       comunicarea este reversibila

d.      comunicarea se desfasoara la doua niveluri: informational si rational

e.       comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare

13. Comunicarea presupune raporturi de forta si implica tranzactii simetrice sau

complementare     pe parcursul comunicarii se exercita urmatoarele tipuri de interactiuni:

a.       interactiuni tranzactionale

b.      interactiuni personale

c.       interactiuni tranzactionale sau personale

d.      interactiuni tranzactionale si personale

e.       nu se exercita interactiuni

14. In cadrul interactiunilor personale in comunicare vorbim despre tranzactii simetrice

atunci cand:

a.       raspunsul este de acelasi tip cu stimulul (bine-bine sau rau-rau)

b.      raspunsul este contrar stimulului (bine-rau sau rau-bine)

c.       numarul membrilor celor doua echipe de negociere este egal

d.      pozitia membrilor echipelor de negociere este simetrica fata de linia mediana a mesei de negociere

e.       raportul raspuns - stimul nu exista

15. In cadrul interactiunilor personale in comunicare vorbim despre tranzactii

complementare atunci cand:

a.       raspunsul este de acelasi tip cu stimulul (bine-bine sau rau-rau)

b.      raspunsul este contrar stimulului (bine-rau sau rau-bine)

c.       numarul membrilor celor doua echipe de negociere este inegal

d.      pregatirea membrilor echipelor de negociere este complementara

e.       raportul raspuns-stimul nu exista

16. Procesele de ajustare si acomodare in comunicare se manifesta:

a.       numai pentru comunicarea verbala

b.      numai pentru comunicarea non-verbala

c.       continuu

d.      numai pentru negociatorii apartinand unor culturi diferite

e.       in cazul echipelor de negociere nou formate

17. In cadrul procesului de evolutie a functiilor comunicarii in secolul al XX-lea s-a produs

urmatoarea schimbare:

a.       alaturi de emitator si receptor s-a introdus mesajul

b.      alaturi de emitator si receptor s-au introdus mesajul si canalul de transmisie

c.       alaturi de emitator si receptor s-au introdus mesajul si codul

d.      alaturi de emitator, mesaj si receptor s-au introdus codul si canalul de ransmisie

e.       a fost eliminate mesajul si canalul de transmisie

18. Este recomandat ca in practica activitatii de comunicare:

a.       sa se creeze o atmosfera adecvata procesului de comunicare

b.      pe cat posibil, sa nu se incerce cunoasterea partenerului de comunicare

c.       sa nu se prelungeasca procesul de comunicare in perioada post-negociere

d.      sa se urmareasca satisfacerea prioritara a interesului partenerului de negociere

e.       sa se mentina stapanirea de sine

19. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la functionarea schemei generale a

comunicarii formalizata de autorii americani Shannon si Weawer in anul 1949:

a.       indiferent de situatie sursa emite mesaje verbale si non-verbale care ii sunt proprii

b.      mesajul elaborat de sursa este codificat de un transmitator sub forma unor semnale

c.       canalul de transmisie poate fi afectat de surse de zgomot

d.      cu cat posibilitatile de comunicare cresc cu atat creste si numarul codificarilor / decodificarilor

e.       mesajul ajunge la receptor care-1 decodifica

20.Cele mai importante tipuri de comunicare in sfera comerciala si a afacerilor sunt:

a.       comunicarea interpersonala si comunicarea publica

b.      comunicarea interpersonala si comunicarea de masa

c.       comunicarea publica si comunicarea de masa

d.      comunicarea interpersonala si comunicarea de masa

e.       comunicarea interpersonala diadica si comunicarea de grup

21. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la comunicarea intrapersonala:

a.       este dialogul interior al fiecarei persoane

b.      presupune existenta a doi participanti

c.       la acest tip de comunicare este prezenta codificarea si decodificarea mesajelor

d.      este o comunicare interpersonala care presupune mai mult de doi participanti

e.       se realizeaza prin presa scrisa

Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la comunicarea interpersonala diadica:

a.       presupune existenta a mai mult de doi participanti

b.      permite cel mai bine manifestarea schimbului de idei intre partenerii de negociere

c.       favorizeaza cel mai bine stabilirea si mentinerea relatiilor cu partenerii de negociere

d.      scopul comunicarii este realizat cel mai bine prin acest tip de comunicare

e.       presupune existenta a doi participanti

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la comunicarea de grup:

a.       este o forma de comunicare interpersonala cu cel mult doi participanti

b.      presupune un numar de 20-50 participanti

c.       receptorul este extrem de difuz

d.      presupune un numar de 3-10 participanti

e.       este tipul de comunicare care grupeaza negociatorii in cooperanti si necooperanti

Modelul dinamic al comunicarii denumit 'fereastra Johari' se compune din

urmatoarele zone:

a.       zona deschisa si zona ascunsa

b.      zona ascunsa si zona oarba

c.       zona inchisa si zona necunoscuta

d.      zona deschisa, zona ascunsa, zona oarba si zona necunoscuta

e.       zona inchisa, zona ascunsa, zona oarba si zona necunoscuta

25.Spre deosebire de zona ascunsa, zona necunoscuta in cadrul modelului de comunicare

'fereastra Johari' este:

a.       cunoscuta siesi

b.      cunoscuta celuilalt

c.       necunoscuta celuilalt

d.      necunoscuta siesi

e.       cunoscuta siesi si cunoscuta celuilalt

26.Elementele comune ale ferestrei 'zona deschisa' si ferestrei 'zona oarba' in cadrul

modelului de comunicare 'fereastra Johari' sunt urmatoarele:

a.       nici un partener nu detine informatii despre sine

b.      fiecare dintre parteneri detine informatii despre sine

c.       fiecare dintre parteneri detine informatii despre celalalt

d.      nici un partener nu detine informatii despre sine sau despre celalalt

e.       nu sunt elemente comune

27. Cand fereastra 'zona ascunsa' isi micsoreaza dimensiunea in favoarea ferestrei 'zona

deschisa' (in cadrul modelului de comunicare 'fereastra Johari') comunicarea devine:

a.     mai anevoioasa

b.    imposibila

c.     mai eficienta

d.    mai putin eficienta

e.     greoaie

28. Comunicarea paraverbala nu include:

a.     vocea

b.    ritmul vorbirii

c.     cuvintele

d.    claritatea pronuntarii cuvintelor

e.     accentul in vorbire

Limbajul verbal presupune existenta urmatoarelor elemente:

a.     un ritm normal al vorbirii

b.    vorbire calma, relaxata si de tonalitate joasa

c.     cuvantul rostit sau scris

d.    utilizarea prudenta a pauzelor in vorbire

e.     utilizarea accentului in vorbire

30.Limbajul paraverbal se concretizeaza prin:

a.       calitatile vocale

b.      expresia fetei

c.       gesturi

d.      pozitia corpului.

e.       limbajul trupului

31. Informarea, ca functie a comunicarii, se realizeaza prin:

a.     asigurarea accesului la informatii

b.    largirea orizontului cultural al angajatilor

c.     intretinerea unui climat favorabil de munca

d.    evaluarea corecta a angajatilor.

e.     gradul de satisfactie al clientului

32. Receptarea corecta a mesajului este:

a.       functie a comunicarii

b.      un principiu al comunicarii

c.       caracteristica a comuncarii

d.      un obiectiv al comunicarii.

e.       functie si o caracteristica a cominicarii

33. Limbajul corpului nu se concretizeaza prin:

a.       gesturi

b.      pozitia corpului

c.       expresia fetei

d.      caracteristicile vocii.

e.       pregatirea atenta a mesajului

34. Incrucisarea bratelor este interpretata ca::

a.     plictiseala

b.    aparare

c.     ezitare

d.    superioritate.

e.     enervare

35. Emitatorul are in vedere:

a.     identificarea partilor utile ale mesajului

b.    pregatirea atenta a mesajului

c.     participarea la discutie

d.    crearea unuei stari de spirit favorabila ascultarii.

e.     sa identifice partile utile din mesaj pe care sa le retina

36. In corelatia culoare-personalitate, rosul comunica:

a.     imi place shimbarea

b.    un om plin de sentimente

c.     sunt inventiv

d.    stiu foarte bine ce am de facut.

e.     un om nervos

37. Receptorul trebuie:

a.       sa pregateasca atent mesajul

b.      sa identifice partile utile din mesaj pe care sa le retina

c.       sa verifice intelegerea mesajului

d.      sa foloseasca o tonalitate adecvata a vocii.

e.       participle la discutie

38. Comunicarea verbala se realizeaza sub forma :

a.       minutei

b.      dezbaterii

c.       procesului-verbal

d.      referatului.

e.       scrisoarea de afaceri

39. Receptorul trebuie:

a.       sa cunoasca ce doreste emitatorul de la el

b.      sa foloseasca o tonalitate adecvata a vocii

c.       sa verifice intelegerea mesajului

d.      sa pregateasca atent mesajul.

e.       Sa comunice cu el insusi

40. Limbajul corpului se concretizeaza prin:

a.       igiena personala

b.      gesturi

c.       calitatile vocii

d.      pastrarea unei taine.

e.       limbajul tacerii

41. A „asculta activ” inseamna:

a.       identificarea partilor utile din mesaj

b.      participarea la discutie

c.       folosirea unei tonalitati adecvate a vocii

d.      pregatirea atenta a mesajului.

e.       a fi de accord cu persoana care vorbeste

42. O forma a comunicarii nonverbale este:

a.       conferinta

b.      dezbaterea

c.       discursul

d.      expresia fetei.

e.       referatul

43. Limbajul spatiului se concretizeaza in:

a.       pastrarea unei taine

b.      utilizarea spatiului personal, social, intim, public

c.       caracteristici vocale

d.      accesorii vestimentare.

e.       pozitia corpului oamenilor

44. Elementele procesului de comunicare sunt:

a.       emitatorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, receptorul, contextul

b.      cuvantul, mesajul, mijlocul de comunicare

c.       emitatorul, receptorul, contextul, obiectivele comunicarii

d.      ideea, mesajul, receptorul, emitatorul.

e.       Emitatorul, idea, cuvantul, receptorul

46. Limbajul corpului se concretizeaza in:

a.       modul in care utilizam spatiul personal,social, intim, public

b.      expresia fetei, gesturi, pozitia corpului

c.       parametrii vocali, intensitate, inaltime

d.      modul de alegere al vestimentatiei.

e.       memoriul

47. O forma a comunicarii verbale este:

a.       conferinta

b.      prezenta personala

c.       limbajul timpului

d.      limbajul tacerii

e.       accesoriile vestimentare



48. O forma a comunicarii nonverbale este:

a.       scrisoarea de afaceri

b.      pozitia corpului

c.       raportul scris

d.      procesul verbal.

e.       conferinta

49. Emitatorul este:

a.       persoana care primeste mesajul

b.      drumul parcurs de mesaj

c.       initiatorul comunicarii

d.      forma fizica in care emitatorul codifica informatia.

e.       persoana care permite dialogul

50. Comunicarea in grup:

a.       este reprezentata de orice gen de cuvantare sustinuta in fata unui auditoriu de mai mult de trei persoane

b.      este comunicarea individului cu sine insusi

c.       permite dialogul cu celalalt

d.      asigura schimburile in interiorul micilor grupuri umane

e.       permite dialogul cu celalalt

51. Receptorul este:

a.       initiatorul comunicarii

b.      persoana care primeste mesajul

c.       canalul de comunicare

d.      forma fizica in care emitatorul codifica informatia

e.       initiatorul comunicarii

52. Comunicarea interpersonala:

a.       asigura schimburile in interiorul micilor grupuri umane

b.      este reprezentata de orice gen de cuvantare sustinuta in fata unui auditoriu de mai mult de trei persoane

c.       este comunicarea individului cu sine insusi

d.      permite dialogul cu celalalt

e.       permite dialogul in grup

53. Limbajul corpului se concretizeaza in:

a.       expresia fetei, gesturi,pozitia corpului;

b.      parametrii vocali, intensitate, inaltime;

c.       modul de alegere a vestimentatiei;

d.      modul in care este utilizat spatiul personal

e.       a+b

54. Receptorul este:

a.       drumul parcurs de mesaj;

b.      persoana care primeste mesajul;

c.       modul de codificare a informatiilor;

d.      initiatorul comunicarii.

e.       b+c

55. O forma a comunicarii verbale este:

a.       conferinta;

b.      prezenta personala;

c.       limbajul timpului;

d.      limbajul tacerii.

e.       nici un raspuns correct

56. Limbajul corpului se concretizeaza in:

a.       modul de alegere a vestimentatiei;

b.      parametrii vocali, intensitate, inaltime;

c.       a veni la timp sau a intarzia la o sedinta;

d.      expresia fetei, gesturi, pozitia corpului

e.       b+d

57. Emitatorul este:

a.       drumul parcurs de mesaj;

b.      persoana care primeste mesajul;

c.       modul de codificare a informatiilor;

d.      initiatorul comunicarii.

e.       b+a

58. Comunicarea interpersonala :

a.       permite dialogul cu celalalt;

b.      asigura schimburile in interiorul micilor grupuri umane;

c.       se adreseaza unui auditoriu format din minim trei persoane;

d.      informeaza prin intermediul comunicatiilor de masa.

e.       permite dialogulin grup

59. O forma a comunicarii nonverbale este:

a.       raportul scris;

b.      minuta;

c.       conferinta;

d.      prezenta personala.

e.       c+d

60.Comunicarea interpersonala:

a.       asigura schimburile in interiorul micilor grupuri umane;

b.      este reprezentata de orice gen de cuvantare sustinuta in fata unui auditoriu de mai mult de trei persoane;

c.       este comunicarea individului cu sine insusi;

d.      permite dialogul cu celalalt

e.       a+d

61.Elementele procesului de comunicare sunt:

a.       ideea, mesajul, receptorul, emitatorul;

b.      cuvantul, mesajul, mijlocul de comunicare;

c.       emitatorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, receptorul, contextul;

d.      emitatorul, receptorul, contextul, obiectivele comunicarii.

e.       c+d

62. Prezenta personala se concretizeaza in:

a.       modul in care utilizam spatiul personal,social, intim, public;

b.      expresia fetei, gesturi, pozitia corpului;

c.       parametrii vocali, intensitate, inaltime;

d.      modul de alegere al vestimentatiei

e.       b+d

63. O forma a comunicarii verbale este:

a.       timpul;

b.      dizertatia;

c.       limbajul timpului;

d.      limbajul tacerii.

e.       b+d

64. Procesul de comunicare are urmatoarele elemente:

a.       cuvantul,receptorul,obiectivele comunicarii;

b.      emitatorul,mesajul,mijlocul de comunicare,limbajul comunicarii, receptorul, contextul;

c.       ideea, cuvantul,receptorul,obiectivele comunicarii;

d.      emitatorul,mesajul,mijlocul de comunicare,limbajul comunicarii, receptorul.

e.       b+c

65. Limbajul corpului se concretizeaza in:

a.       modul de alegere a vestimentatiei;

b.      parametrii vocali, intensitate, inaltime;

c.       pastrarea unei taine;

d.      expresia fetei, gesturi, pozitia corpului.

e.       c+d

66.Comunicarii verbale ii este atribuit ca element:

a.       prezenta personala;

b.      discursul;

c.       limbajul timpului;

d.      limbajul paraverbal.

e.       b+d

67. Procesul de comunicare are urmatoarele elemente:

a.       receptorul, obiectivele comunicarii;

b.      ideea, cuvantul, receptorul, obiectivele comunicarii;

c.       emitatorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, receptorul, contextul;

d.      emitatorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii.

e.       b+c

68. Limbajul timpului se concretizeaza in:

a.       modul de alegere a vestimentatiei;

b.      parametrii vocali,intensitate,inaltime;

c.       a veni la timp sau a intarzia la o sedinta;

d.      expresia fetei,gesturi,pozitia corpului.

e.       c+d

69. Comunicarea verbala poate fi:

a.       prezenta personala;

b.      limbajul tacerii;

c.       limbajul lucrurilor;

d.      conferinta.

e.       nici un raspuns correct

70.Limbajul lucrurilor se concretizeaza in:

a.       colectii, obiecte de uz curent;

b.      parametrii vocali,intensitate,inaltime;

c.       a veni la timp sau a intarzia la o sedinta;

d.      expresia fetei, gesturi, pozitia corpului.

e.       nici un raspuns corect

71. Limbajul paraverbal este caracterizat prin:

a.       pozitia corpului;

b.      expresia fetei;

c.       caracteristicile vocale;

d.      gesture

e.       a+b

72. Drumul parcurs de mesaj dintre emitator spre receptor se nume te:

a.       mijloc de comunicare;

b.      limbaj de comunicare;

c.       context de comunicare;

d.      proces de comunicare

e.       element de comunicare

73. Limbajul corpului este un element al comunicarii nonverbale, care se concretizeaza in:

a.       expresia fetei, gesturi, pozitia corpului;

b.      calitatile vocii (ritm, rezonanta);

c.       vestimentatie, igiena personala, accesorii;

d.      utilizarea spatiului personal, social, public.

e.       prezenta personala

74. Functia de informare pe care o indeplineste comunicarea se realizeaza prin:

a.       largirea orizontului cultural al angajatilor;

b.      comunicarea operativa a deciziilor;

c.       asigurarea accesului la informatii;

d.      stimularea comunicarii dintre angajati

e.       implementarea deciziilor

75. Limbajul timpului este un element al comunicarii nonverbale, care se concretizeaza in:

a.       aprobare, dezaprobare, admiratie;

b.      a veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu iti petreci timpul cu cineva;

c.       modul in care utilizam spatiul personal, public, social;

d.      colectii, obiecte de uz current

e.       prezenta personala

76. Un obiectiv al comunicarii il reprezinta:

a.       receptarea si intelegerea corecta a mesajului;

b.      crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatilor;

c.       stimularea increderii in sine;

d.      cresterea raspunderii personale

e.       increderea in sine

77. Promovarea culturii organizationale este o functie a comunicarii, care se realizeaza prin:

a.       stimularea comunicarii dintre angajati;

b.      recunoasterea realizarilor performante;

c.       largirea orizontului cultural al angajatilor;

d.      asigurarea accesului la informatii

e.       ambitia unitatii

78. Una dintre formele comunicarii verbale este:

a.       dezbaterea;

b.      raportul;

c.       calitatea vocii;

d.      prezenta personal

e.       increderea in sine

79. Functia de informare pe care o indeplineste comunicarea se realizeaza prin:

a.       furnizarea informatiilor necesare implementarii deciziilor;

b.      stimularea increderii in sine;

c.       evaluarea corecta a angajatilor;

d.      dezvoltarea imaginatiei si creativitatii

e.       implementarea deciziilor

80. Incrucisarea bratelor este un gest ce face parte din limbajul corpului; el poate fi interpretat ca:

a.       plictiseala;

b.      superioritate;

c.       incredere in sine;

d.      aparare

e.       strategie personala

81. Orice gen de cuvantare,expunere,prezentare sustinuta in fata unui auditoriu de mai mult de trei persoane reprezinta:

a.       comunicare de masa;

b.      comunicare publica;

c.       comunicare in grup;

d.      comunicare interpersonal

e.       comunicare verbala

82.Componentele procesului comunicarii sunt:

a.       emitatorul, receptorul, mesajul;

b.      mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, contextul;

c.       emitatorul, receptorul, mesajul, contextul, limbajul comunicarii;

d.      emitatorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, receptorul, contextul

e.       a+b

83. Limbajul corpului se concretizeaza prin:

a.       expresia fetei;

b.      calitatile vocii;

c.       obiectele de uz curent;

d.      culori

e.       a+b

84. Informarea, ca functie a comunicarii, se refera la:

a.       asigurarea accesului la informatii;

b.      comunicarea operativa a deciziilor;

c.       impulsionarea initiativei si a creativitatii;

d.      stimularea increderii in sine

e.       a+b

85. Componentele procesului comunicarii sunt:

a.       emitatorul, receptorul, mesajul;

b.      emitatorul, receptorul, mesajul, contextul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii;

c.       emitatorul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, contextul;

d.      emitatorul, receptorul, mesajul, contextul, limbajul comunicarii

e.       b+c

86. Limbajul paraverbal se concretizeaza prin:

a.       expresia fetei;

b.      obiectele de uz curent;

c.       calitatile vocii;

d.      culori

e.       a+c

87. Transmiterea deciziilor, ca functie a comunicarii, se refera la:

a.       asigurarea accesului la informatie;

b.      crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea deciziei;

c.       organizarea de dialoguri cu angajatii;

d.      impulsionarea initiativei si a creativitatii

e.       b+c

88. Prezenta personala se concretizeaza prin:

a.       vestimentatie;

b.      obiectele de uz curent;

c.       pozitia corpului;

d.      gesturi

e.       a+d

89. Instruirea angajatilor, ca functie a comunicarii, se refera la:

a.       impulsionarea initiativei si a creativitatii;

b.      cresterea raspunderii personale;

c.       stimularea increderii in sine;

d.      transmiterea cunostintelor necesare perfectionarii pregatirii profesionale

e.       a+d

90. Componentele procesului comunicarii sunt:

a.       mesajul, emitatorul, limbajul comunicarii, receptorul, contextul, mijlocul de comunicare;

b.      mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, contextul;

c.       emitatorul, mesajul, contextul, limbajul comunicarii;

d.      emitatorul, mesajul, limbajul comunicarii

e.       a+d

91. Limbajul lucrurilor se concretizeaza prin:

a.       culori;

b.      vestimentatie;

c.       obiectele de uz curent;

d.      caracteristicile vocale;

e.       b+c

92. Componentele procesului comunicarii sunt:

a.       emitatorul, limbajul comunicarii, mesajul, mijlocul de comunicare ;

b.      receptorul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicarii, contextul;

c.       receptorul, mesajul, contextul, limbajul comunicarii, mijlocul de comunicare, emitatorul;

d.      emitatorul, mesajul, limbajul comunicarii.

e.       c+d

93. Limbajul tacerii se concretizeaza prin:

a.       gesturi;

b.      pozitia corpului;

c.       expresia fetei,

d.      pastrarea unei taine

e.       c+d

94. Promovarea culturii organizationale, ca functie a comunicarii, se refera la:

a.       stimularea increderii in sine;

b.      stimularea nevoilor etice si estetice;

c.       intretinerea unui climat favorabil in munca;

d.      stimularea comunicarii intre angajati

e.       b+c+d

95.Orice gen de cuvantare, expunere, prezentare sustinuta in fata unui auditoriu format din cel putin 3 persoane reprezinta o comunicare:

a.       interpersonala;

b.      publica;

c.       in grup;

d.      de masa.

e.       b+c

96.Cel care initiaza comunicarea si elaboreaza mesajul este cunoscut in cadrul procesului de comunicare sub denumirea de:

a.       emitator;

b.      receptor;

c.       mijloc de comunicare;

d.      limbaj de comunicare.

e.       a+c

97.Marimea camerei, mobilierul ales, felul in care acesta este amplasat in incapere, pot

transmite informatii despre posesorul camerei respective, fiind vorba in acest caz despre:

a.       limbajul spatiului;

b.      limbajul timpului;

c.       limbajul vestimentatiei;

d.      limbajul tacerii

e.       a+c

98.O forma a comunicarii verbale o constituie:

a.       raportul;

b.      memoriul;

c.       referatul;

d.      conferinta

e.       c+d

99.Comunicarea individului cu sine insusi, atunci cand isi asculta vocea interioara, se

cunoaste si se judeca pe sine reprezinta o comunicare:

a.       publica;

b.      de grup;

c.       intrapersonala;

d.      de masa;

e.       nici un raspuns correct

100.Drumul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor este cunoscut in cadrul

procesului de comunicare sub denumirea de:

a.       emitator;

b.      receptor;

c.       mijloc de comunicare;

d.      context;

e.       c+d

101.Studiul modului in care oamenii folosesc spatiul din jur, aranjeaza spatiul din incaperi, stabilesc distanta dintre ei se numeste:

a.       proxemica;

b.      cronemica;

c.       gestica;

d.      mimica

e.       nici un raspuns correct

102.O forma a comunicarii scrise o constituie:

a.       dezbaterea;

b.      discursul;

c.       referatul;

d.      conferinta

e.       nici un rapuns corect

103.Comunicarea prin care informam pe altii sau suntem informati cu ajutorul mijloacelor media (radio, televiziune, presa,internet) reprezinta o comunicare:

a.       intrapersonala;

b.      publica;

c.       de grup;

d.      de masa;

e.       c+d

104.Folosirea tonalitatii, accentuarii, ritmului de vorbire, reprezinta un limbaj de comunicare :

a.       verbal;

b.      scris;

c.       paraverbal;

d.      nonverbal

e.       a+c

105.Stiinta care se ocupa cu studiul limbajului timpului se numeste:

a.       proxemica;

b.      cronemica;

c.       gestica;

d.      mimica

e.       nici un raspuns corect

106.O forma a comunicarii verbale o constituie:

a.       dezbaterea;

b.      memoriul;

c.       referatu

d.      minuta

e.       a+d

107.In cadrul comunicarii nonverbale expresia fetei, gesturile, pozitia corpului, sunt elemente caracteristice:

a.       limbajului corpului;

b.      limbajului timpului;

c.       limbajului vestimentatiei;

d.      limbajului tacerii;

e.       nici un rapuns correct

108.Pentru a realiza o comunicare verbala eficienta, emitatorul trebuie sa aiba in vedere:

a.       participarea la discutie;

b.      partile utile din mesaj pe care trebuie sa le retina;

c.       ascultarea inteligenta a mesajului;

d.      folosirea unei tonalitati adecvate a vocii

e.       c+d

109.O forma a comunicarii verbale o constituie:

a.       discursul;

b.      memoriul;

c.       referatul;

d.      procesul-verbal

e.       a+c

110.Transmiterea unor cunostinte, experiente, a unor idei noi in cadrul colectivului clasei sau a cercului de prieteni reprezinta un nivel comunicare:

a.       intrapersonala,

b.      publica;

c.       de grup;

d.      de masa

e.       b+c

111.Orice receptor trebuie sa se autoeduce pentru a putea ,, asculta activ ’’ ceea ce

inseamna:

a.       pregatirea atenta a mesajului;

b.      folosirea unei tonalitati adecvate a vocii;

c.       participarea la discutie;

d.      practicarea unui debit adecvat

e.       c+d

112.In cadrul comunicarii nonverbale colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina,

biblioteca) sunt elemente caracteristice:

a.       limbajului corpului;

b.      limbajului lucrurilor;

c.       limbajului vestimentatiei;

d.      limbajului tacerii

e.       b+c

113.Comunicarea verbala poate fi:

a.       prezenta personala;

b.      discursul;

c.       limbajul timpului;

d.      limbajul paraverbal

e.       c+d

114.Obiectiv al comunicarii poate fi considerat:

a.       evaluarea corecta a angajatilor;

b.      impulsionarea initiativei si creativitatii;

c.       receptarea corecta a mesajului;

d.      comunicarea operativa a deciziilor

e.       c+d

115.Limbajul spatiului poate fi considerat:

a.       element al comunicarii nonverbale;

b.      principiu al marketingului;

c.       caracteristica a unui mesaj;

d.      conditie pentru realizarea procesului de comunicare.

e.       nici un raspuns correct

116.O forma a comunicarii nonverbale este:

a.       scrisoarea de afaceri;

b.      pozitia corpului;

c.       raportul

d.      procesul verbal

e.       e nici un raspuns corect

117.Favorizeaza ascultarea activa in comunicare si contribuie la cresterea eficientei acesteia:

a.       egocentrismul

b.      gandirea rapida

c.       increderea in parteneri

d.      supraincarcarea cu mesaje si stresul

e.       mentalitatea ca ascultarea este o stare pasiva si nu una activ

118.In general, textele scrise se deosebesc de discursul oral prin particularitatile:

a.       nu exista tendinta de a utiliza cuvinte mai lungi

b.      se utilizeaza un vocabular mai sarac

c.       se manifesta mai multa grija in formularea completa a ideilor

d.      se utilizeaza larg repetitiile si elementele de redundanta

e.       se utilizeaza mai mult propozitiile exclamative

119. Este cunoscuta ca 'zona sociala', specifica negocierilor si relatiilor profesionale aflate in faza de inceput zona ce corespunde unei dinstante intre parteneri egala cu:

a.       0-45 cm

b.      46-122 cm

c.       123-350 cm

d.      peste 350 cm

e.       peste 500 cm

120. Exprimarea frustrarii si ostilitatii in negociere se manifesta prin:

a.       batutul pe umar al partenerului

b.      a da mana utilizand ambele maini

c.       frecatul mainilor cu miscarea rapida a acestora

d.      inclestarea mainilor

e.       zambet

121. Sunt manifestari non-verbale utilizate pentru camuflarea nesinceritatii in negocieri:

a.       clipitul grabit al pleoapelor

b.      negare, prin clatinarea stanga-dreapta a capului

c.       incruntare

d.      etalarea degetului mare



e.       introducerea degetelor in gura

122.Semnificatia afisarii in negociere a pozitiei sezand cu ambele maini asezate inapoia capului este urmatoarea:

a.       evaluare critica

b.      exprimarea interesului

c.       dezaprobare

d.      superioritate, pretentii

e.       atitudine agresiva

123.Privirea partenerului de negociere deasupra liniei ochilor inseamna:

a.       interes

b.      dezinteres

c.       suspiciune

d.      plictiseala

e.       indiferenta

124.Marcheaza indoiala si incertitudinea in negocieri urmatoarele manifestari nonverbale:

a.       scarpinarea gatului

b.      frecarea ochilor

c.       frecarea urechilor

d.      acoperirea gurii

e.       inclestarea maselelor

125.S-au conturat ca reguli ale comunicarii scrise prin diagrame pictoriale:

a.       trebuie sa ofere cat mai multe detalii

b.      simbolurile sa fie implicite, nu explicative

c.       nu trebuie sa se ofere o imagine de ansamblu

d.      trebuie facute consideratii lipsite de valoare

e.       simbolurile trebuie sa fie usor de interpretat si explicative

126.Cand in negocieri avem o pozitie incerta sau cand dorim sa inducem ambiguitatea partenerului putem folosi expresii cum ar fi:

a.       este foarte probabil s ..; ar putea fi

b.      este esential pentru succesul nostru

c.       este de necrezut ce se intampla!

d.      nu-i nici o problema, nu-i asa

e.       nu-ti faci griji, nu-i asa?

127.Pentru a putea directiona atentia partenerului de negociere catre detalii in scopul negocierii in favoarea noastra putem folosi expresiile:

a.       ati putea fi dezamagit.

b.      daca va inteleg corect.

c.       ati auzit despre

d.      cultura noastra

e.       ajutati-ma sa inteleg

128.Reprezinta expresii care complimenteaza partenerii de negociere (cu baza reala sau nu) in scopul stimularii cooperarii si increderii reciproce:

a.       Povestea spune ca ….

b.      Stiu, ganditi ca …

c.       Sunteti intr-adevar bun!

d.      Problema dvs este c

e.       Stiu ca stiti despre

129.Analiza tranzactionala, ca teorie alternativa la psihologia traditionala, reprezinta:

a.       o teorie explicativa a personalitatii umane

b.      o teorie a comunicarii umane

c.       un instrument de lucru in management si marketing, cu aplicatii in vanzari si negocieri

d.      b si c

e.       a, b si c

130.La nivelul modului de analiza structurala a personalitatii in cadrul analizei tranzactionale sunt definite urmatoarele stari ale eului:

a.       copil, adult, parinte

b.      copil, parinte

c.       adult, parinte

d.      copil, adult

e.       adult

131. Starile eului care sunt activate de negociatori in sedintele de negociere sunt:

a.       numai starea 'adult'

b.      numai starea 'parinte'

c.       numai starile 'adult' si 'parinte'

d.      starile 'copil', 'adult' si 'parinte'

e.       numai starea 'copil'

132. In limbajul analizei tranzactionale o tranzactie este definita formal prin:

a.       un stimul tranzactional

b.      replica

c.       doi stimuli tranzactionali

d.      doua replici

e.       un stimul tranzactional si o replica

133. Din punct de vedere al analizei tranzactionale negocierea este:

a.       un sir nesfarsit de stimuli

b.      un sir nesfarsit de replici

c.       un lant de tranzactii succesive intre partenerii de negociere

d.      succesiune de stimuli urmata de o succesiune de replici

e.       succesiune de replici urmata de o succesiune de stimuli

134.In cazul tranzactiilor paralele din timpul negocierii, procesul comunicarii dintre negociatori:

a.       se intrerupe

b.      nu se intrerupe

c.       nu este influentat

d.      impune schimbarea starii eului de unul dintre negociatori

e.       impune schimbarea starii eului de ambii negociatori

135.In cazul tranzactiilor incrucisate din timpul negocierii, comunicarea intrenegociatori:

a.       nu se intrerupe

b.      se rupe si este posibil un conflict

c.       nu este influentata

d.      necesita pastrarea starii eului de catre unul din negociatori

e.       necesita pastrarea starii eului de catre ambii negociatori

136.Are loc o tranzactie dubla in procesul negocierii atunci cand:

a.       mesajul este transmis la nivel social

b.      mesajul este transmis la nivel psihologic

c.       se transmit simultan doua mesaje, cel aparent la nivel social si cel ascuns la nivel psihologic

d.      se transmit simultan doua mesaje, cel aparent la nivel psihologic si cel ascuns la nivel social

e.       se transmit simultan doua mesaje, cel ascuns la nivel social si celaparent la nivel psihologic

137. Are loc o tranzactie paralela in procesul negocierii atunci cand:

a.       starea eului vizata de stimul este cea din care pleaca replica

b.      starea eului vizata de stimul nu este cea din care pleaca replica

c.       se primeste o singura replica la mai multi stimuli

d.      se intrepatrund starile eului negociatorilor

e.       nu se primeste nici o replica la stimulii primiti

138.Are loc o tranzactie incrucisata in procesul negocierii atunci cand:

a.       starea eului vizata de stimul nu este cea din care pleaca replica

b.      starea eului vizata de stimul este cea din care pleaca replica

c.       se primeste o singura replica la mai multi stimuli

d.      se intrepatrund starile eului negociatorilor

e.       nu se primeste nici o replica la stimulii primiti

139. Nivelul la care se determina comportamentul negociatorilor intr-o tranzactiedubla realizata in negociere este:

a.       nivelul social al comunicarii

b.      nivelul social sau cel psihologic al comunicarii

c.       nivelul psihologic al comunicarii

d.      nivelul social si cel psihologic al comunicarii

e.       indiferent

140.Sistemul decizional bazat pe negocieri asigura:

a.       solutionarea intereselor negociatorilor prin competitie

b.      alegerea publica pe baza de vot a celei mai bune solutii de negociere

c.       concertarea intereselor partilor prin negociere

d.      obtinerea pe baza de control ierarhic a celei mai bune solutii dorite de partile care negociaza

e.       transformarea intereselor divergente in interese convergente

141.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la conceptul de negociere:

negocierea este un proces dinamic

a.       in cadrul negocierii participa cel mult doua parti

b.      in negociere partile care nu au preferinte identice iau decizii diferite

c.       intrucat preferintele partilor in negociere sunt neidentice acestia nu pot

d.      colabora la elaborarea de decizii in negociere

e.       partile in negociere au interese conflictuale si interesele comune nu se

f.        pot satisface prin negociere

142.Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la conceptul de negociere:

a.       partile in negociere sunt interdependente

b.      problema de solutionat prin negociere este o problema comuna a partilor

c.       problema de solutionat prin negociere apartine partii care a initiat procesul de negociere

d.      optiunea partilor pentru solutionarea problemei comune este voluntara

e.       tinta negocierii este obtinerea unui acord reciproc avantajos

143. Conlucrarea partilor in negociere presupune:

a.       transferul unilateral de valori intre partile care negociaza

b.      realizarea unei alocari eficiente a valorilor intre partile aflate in negociere

c.       intrarea in tratative cand interesele partilor au devenit convergente

d.      acceptarea neconditionata a satisfacerii intereselor partii cu care se negociaza

e.       satisfacerea neconditionata a propriilor interese

144. Realizarea schimbului de valori si a acordului reciproc avantajos in negocierile comerciale se realizeaza prin:

a.       respectarea unor reguli stricte

b.      interactiuni standardizate intre parti

c.       folosirea unor criterii de evaluare

d.      determinarea partenerului de negociere sa accepte conditiile noastre de negociere

e.       renuntarea la interesele proprii pentru satisfacerea partenerului de negociere si pastrarea relatiilor post negociere

145. Logica si caracterul dinamic si dilematic al procesului de negociere impune in primul rand:

a.       crearea posibilitatilor de a castiga putin mai mult decat partenerul de negociere

b.      impunerea propriilor argumente in negociere

c.       determinarea partenerului sa asculte cat mai mult pentru a intelege cat mai bine argumentele noastre

d.      considerarea intereselor partenerului

e.       luarea deciziilor in conditii de incertitudine

146. Armonizarea intereselor partilor in negociere se realizeaza in:

a.       etapa de postnegociere si etapa de prenegociere

b.      etapa de negociere propriu zisa

c.       etapa de prenegociere si etapa de negociere propriu zisa

d.      in toate etapele de negociere

e.       in nici una din etapele de negociere

147.Sunt activitati specifice etapei de prenegociere:

a.       utilizarea de tactici si strategii

b.      acordarea de concesii

c.       renegocierea unor clauze

d.      simularea negocierilor

e.       urmarirea derularii acordului obtinut prin negociere

148.Sunt activitati specifice etapei de negociere propriu zise:

a.       prezentarea ofertelor si contraofertelor

b.      evaluarea rezultatelor negocierii

c.       obtinerea mandatului de negociere

d.      elaborarea proiectului de contract

e.       pregatirea si organizarea negocierilor

149.Sunt activitati specifice etapei de postnegociere:

a.       culegerea si prelucrarea informatiilor

b.      pregatirea variantelor de negociere

c.       rezolvarea amiabila a reclamatiilor si litigiilor

d.      adoptarea solutiei de compromis in negociere

e.       formalizarea intelegerii obtinute

150.Urmatoarele activitati trebuie sa fie solutionate anterior derularii propriu zise a

negocierilor:

a.       pregatirea si organizarea negocierilor

b.      pregatirea variantelor de negociere si obtinerea mandatului de negociere

c.       culegerea si prelucrarea informatiilor si simularea negocierilor

d.      a si b

e.       a, b si c

151.Nu reprezinta activitati care se realizeaza in etapa de post negociere:

a.       solutionarea litigiilor prin arbitraj sau instanta

b.      renegocierea unor clauze

c.       solutionarea dificultatilor post-negociere

d.      desemnarea conducatorului echipei de negociere

e.       evaluarea rezultatelor negocierii

152.Nu reprezinta activitati care se realizeaza in etapa de negociere propriu-zisa:

a.       prezentarea de oferte / contraoferte si argumente / contraargumente

b.      simularea negocierilor

c.       utilizarea de tactici si strategii de negociere

d.      acordarea de concesii in negociere

e.       adoptarea si formalizarea acordului obtinut

153.Reprezinta elemente de logistica a negocierilor:

a.       stabilirea locului si datei negocierilor

b.      identificarea uzantelor si obiceiurilor partenerilor de negociere

c.       oferirea de cadouri partenerilor de negociere

d.      a, b si c

e.       a si b

154. Nu reprezinta elemente de proxemica in negocieri - elemente ce asigura corelatia dintre

componenta spatiala si cea de tip comunicational in negocieri:

a.       distanta dintre parteneri

b.      forma mesei de derulare a negocierilor si unghiurile de vizibilitate

c.       nivelul ierarhic la care are loc primul contact intre negociatori si inaltimea acestora

d.      amplasamentul scaunelor si al negociatorilor la masa tratativelor

e.       mobilierul, decorul si ansamblul culorilor

155. Reprezinta elemente de organizare a spatiului si timpului in procesele de negociere:

a.       valoarea scaunelor si a mobilierului din sala de negociere

b.      existenta titlului de proprietate asupra mesei de negociere

c.       inaltimea si pozitia scaunelor fata de masa la care se negociaza

d.      asigurarea intrarii in sala de negociere in primul rand a echipei de negociere cu nivel ierarhic superior

e.       asigurarea asezarii la masa de negociere in primul rand a echipei denegociere gazda

156.Principalele scheme de plasament al scaunelor si negociatorilor la masa de negociere sunt

urmatoarele:

a.       pozitia 'fata in fata' si pozitia 'spate in spate'

b.      pozitia 'cot la cot' si pozitia 'fata in fata'

c.       pozitia 'de colt', pozitia 'de fuga' si pozitia combinat

d.      a, b si c

e.       b si c

157.Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la pozitia 'fata in fata' a partenerilor la masa de

negociere:

a.       este o varianta concurentiala

b.      este o varianta de cooperare

c.       este    o schema de plasament favorabila derularii si finalizarii negocierilor

d.      negocierile se pot transforma rapid in negocieri de tip conflictual

e.       din considerente psihologice partenerii aflati 'fata in fata' intra in competitie

158. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la pozitia 'cot la cot' a partenerilor la masa de negociere:

a.       partenerii se aseaza de aceeasi parte a mesei

b.      partenerii comunica putin si intra in conflict foarte rar

c.       partenerii utilizeaza in primul rand mesajele

d.      a si b

e.       a, b si c

159.Spre deosebire de celelalte tipuri de pozitionare a partenerilor la masa de negociere, pozitia 'de colt' se caracterizeaza prin urmatoarele:

a.       este pozitia cea mai putin recomandata pentru negocieri

b.      este pozitia cea mai recomandata pentru negocieri

c.       nu este o pozitie propice negocierilor

d.      este o combinatie a pozitiei de competitie cu pozitia de cooperare in negocieri

e.       nu este o pozitie propriu-zisa de negociere

160.Masa de negociere care contribuie in cel mai inalt grad la eliminarea barierelor de comunicare intre echipele de negociere este:

a.       masa octogonala sau patrata

b.      masa dreptunghiulara sau ovala

c.       masa rotunda sau ovala

d.      masa rotunda sau patrata

e.       masa ovala sau patrata

161. Reprezinta elemente caracteristice ale comunicarii globale:

a.       cresterea accentuata a cererii si ofertei specifice pietei comunicarii

b.      permanetizarea relatiilor dintre firme si profesionistii in comunicare



c.       creste rolul consilierilor in comunicare

d.      strategiile de comunicare sunt integrate in strategiile generale ale firmelor

e.       a, b, c si d

162.Oportunitatea proceselor de comunicare si negociere se apreciaza din punct de vedere al:

a.       performantei atinse

b.      respectarii normelor etice

c.       performantei atinse sau respectarii normelor etice

d.      performantei atinse si respectarii normelor etice

e.       nici una dintre variantele a, b, c, d

163.Principalele standarde etice de evaluare a strategiilor si tacticilor utilizate in afaceri si negocieri sunt urmatoarele:

a.       etica rezultatului final

b.      etica normelor

c.       etica contractului social

d.      etica personala

e.       a, b, c si d

164.Reprezinta principii de baza ale sistemului etic bazat pe etica rezultatului final:

a.       conditia umana ar trebui sa fie ghidata de principiile morale de baza

b.      pentru a supravietui oamenii trebuie sa traiasca in contextual social dat

c.       indatoririle si obligatiile contribuie la apropierea dintre comunitate si indivizi

d.      standardele de baza sunt determinate de bunul simt

e.       trebuie considerate toate consecintele posibile

165. Reprezinta o problema principala in cadrul sistemului etic bazat pe etica rezultatului final:

a.       cum se poate define utilitatea?

b.      ce regula vom urma cand exista reguli conflictuale?

c.       cum se schimba regulile cand se schimba conditile actiunilor?

d.      un stat poate fi corupt si moral in acelasi timp?

e.       cum ar putea o organizatie sa asigure caracterul unitar al eticii?

166. Reprezinta definitii corecte pentru sistemul etic bazat pe etica rezultatului final:

a.       caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin considerarea consecintelor

b.      caracterul corect al unei actiuni este stabilit prin legi si standarde

c.       caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin obiceiuri si norme ale comunitatii

d.      caracterul corect al unei actiuni este determinat de constiinta fiecaruia

e.       a si c

167. Reprezinta definitii corecte pentru sistemul etic bazat pe etica normelor:

a.       caracterul corect al unei actiuni este stabilit prin legi si standarde

b.      caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin obiceiuri si norme ale comunitatii

c.       caracterul corect al unei actiuni este determinat de constiinta fiecaruia

d.      caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin considerarea consecintelor

e.       a si b

168.Reprezinta definitii corecte pentru sistemul etic bazat pe etica contractului social:

a.       caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin obiceiuri si norme ale comunitatii

b.      caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin considerarea consecintelor

c.       caracterul corect al unei actiuni este stabilit prin legi si standarde

d.      caracterul corect al unei actiuni este determinat de constiinta fiecaruia

e.       a si b

169. Reprezinta definitii corecte pentru sistemul etic bazat pe etica personala:

a.       caracterul corect al unei actiuni este determinat de constiinta fiecaruia

b.      caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin considerarea consecintelor

c.       caracterul corect al unei actiuni este stabilit prin legi si standarde

d.      caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin obiceiuri si norme alecomunitatii

e.       a si b

170.Reprezinta o problema in cadrul sistemului etic bazat pe etica normelor:

a.       ce se intampla cand reguli bune produc efecte negative?

b.      cum se poate defini fericirea?

c.       cum ar putea o organizatie sa asigure caracterul unitar al eticii?

d.      a si b

e.       a si c

171.Reprezinta principii de baza in cadrul sistemului etic bazat pe etica normelor:

a.       indivizii ar trebui sa-si pastreze principiile si sa se autoconstranga prin reguli

b.      conditia umana ar trebui sa fie ghidata de principiile morale de baza

c.       nu trebuie sa adaptam legile morale la actiunile noastre ci invers

d.      a si b

e.       a, b si c

172.Reprezinta principii de baza ale sistemului etic bazat pe etica contractului social:

a.       pentru a supravietui oamenii trebuie sa traiasca in contextul social dat

b.      indatoririle si obligatiile contribuie la apropierea dintre comunitate si indivizi

c.       standardele de baza sunt determinate de bunul simt

d.      a si c

e.       a, b si c

173. Reprezinta probleme principale ale sistemului etic bazat pe etica contractului social:

a.       cum determinam dorintele si aspiratiile generale?

b.      ce reguli vom urma cand exista reguli conflictuale?

c.       ce intelegem prin bunul simt?

d.      a si c

e.       a, b si c

174.Reprezinta principii de baza in cadrul sistemului etic bazat pe etica personala:

a.       omenia se bazeaza pe constiinta fiecaruia si pe acest fundament se decide ce este bine si ce este rau

b.      standardele de baza sunt regulile personale

c.       nu exista reguli absolute in viata

d.      a, b si c

e.       nici una dintre variante

175.Reprezinta probleme principale in cadrul sistemului etic bazat pe etica personala:

a.       cat timp faci lucruri bune existenta eticii este justificata

b.      cum am putea formula o definitie generala a eticii daca nu toti indivizii sunt de acord?

c.       cum putem obtine coeziunea si consensul intr-o echipa cand exista numai interese individuale?

d.      cum ar putea o organizatie sa asigure caracterul unitar al eticii?

e.               a, b, c si d

176.Dificultatea invatarii in negociere se datoreaza urmatoarelor motivatii:

a.       complexitatea procesului de negociere

b.      timpul este o restrictie principala in negociere

c.       negocierea presupune realizarea unui raport optim intre interesele partenerului si interesele noastre

d.      a si c

e.       a, b si c

177.Trecerea de la invatarea obisnuita la invatarea imbunatatita (in negociere) este influentata elementele:

a.       modul de utilizare a intrebarilor de continut, pline de sens

b.      existenta unui feed-back corespunzator

c.       atingerea unui inalt nivel de cunoastere in negociere

d.      a si c

e.       a, b si c

178.Atingerea nivelului de intelepciune in negociere este asociata:

a.       abilitatii de a utiliza cele mai potrivite mijloace la momentul potrivit

b.      capacitatii de a evita erorile

c.       capacitatii de a ne forma propriile opinii privind negocierea

d.      capacitatii de a specula erorile partenerului de negociere

e.       posibilitatii de a utiliza optim toate informatiile, cunostintele , judecatile si a obtine cel mai bun rezultat posibil

179.Invatarea de tip managerial in negociere presupune:

a.       asimilarea activa a informatiei si insusirea de noi deprinderi de negociere

b.      asigurarea dominatiei invatarii asupra fondului psihosocial si interactiv al negocierii si concentrarea pe laturile informationale si formative

c.       directionarea catre obtinerea performantei si considerarea corespunzatoare a proceselor psihice

d.      a si c

e.       a, b si c

180. Reprezinta avantaje ale invatarii in negociere si in dezvoltarea abilitatilor de a negocia:

a.       dezvoltarea capacitatii de a lucra in echipa

b.      imbunatatirea relatiilor de afaceri

c.       posibilitatea evitarii persuasiunii in negociere

d.      a, b si c

e.       a si b

181.Utilizarea conceptului de entropie in comunicarea si negocierea de afaceri contribuie la:

a.       masurarea cantitatii de informatie continuta de mesajele transmise

b.      micsorarea nedeterminarii specifice procesului negocierii

c.       cresterea probabilitatii de anticipare corecta a modului de finalizare a negocierilor

d.      b si c

e.       a, b si c

182.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la procesul de negociere si entropia acestuia:

a.       procesul de negociere este cu atat mai previzibil cu cat entropia sa este mai mare

b.      procesul de negociere este cu atat mai imprevizibil cu cat entropia sa este mai mic

c.       procesul de negociere este cu atat mai previzibil cu cat entropia sa este mai mica

d.      procesul de negociere este cu atat mai imprevizibil cu cat entropia sa este mai mare

e.       c si d

183.Profilul negociatorului de succes este definit de o serie de insusiri dintre care mentionam:

a.       onestitatea, munca, optimismul si sanatatea

b.      initiativa, tactul si inspiratia

c.       vointa, buna pregatire profesionala si eruditia

d.      motivatia, experienta, varsta si zambetul

e.       a, b, c si d

184.Reprezinta elemente de baza ale negociatorilor de succes:

a.       caracterul deschis si creativitatea

b.      rabdarea si disponibilitatea pentru efort de durata

c.       placerea de a argumenta si convinge

d.      simtul umorului

e.       a, b, c si d

185. Negociatorii sangvinici sunt:

a.       dinamic

b.      sociabili

c.       optimisti

d.      a si b

e.       a, b si c

186.Negociatorii colerici sunt:

a.       energici si intransigenti

b.      cu un pronuntat simt practic

c.       autoritari, dominatori

d.      a si b

e.       a, b si c

187.Negociatorii nervosi sunt:

a.       introvertiti, mobili, nervosi

b.      imaginativi, subiectivi

c.       echilibrati, reci

d.      a, b si c

e.       a si b

188.Negociatorii limfatici sunt:

a.       caracterizati prin pasivitate, lenti

b.      extravertiti

c.       decid greu, sunt conservatori

d.      a si b

e.       a si c

189.Trasaturile de personalitate care diferentiaza stilurile de comunicare sunt:

a.       dominanta si sociabilitatea

b.      dominanta si flexibilitatea

c.       sociabilitatea si flexibilitatea

d.      dominanta, sociabilitatea si flexibilitatea

e.       nici una dintre variante

190.Manifestarea dominantei in negocieri se caracterizeaza prin:

a.       sociabilitate ridicata

b.      adaptarea stilului de negociere functie de partener

c.       tendinta de a acapara si controla timpul si spatiul comunicarii

d.      respingerea oricaror concesii in negocieri

e.       violenta in negocieri

191. Manifestarea sociabilitatii in negocieri se caracterizeaza prin:

a.       renuntarea la rationalitate in negocieri

b.      dificultati sporite de a stabili relatii cu partenerii de negociere

c.       pierderea echilibrului in negocieri

d.      capacitatea de a stabili cu usurinta relatii cu partenerii de negociere

e.       acordarea usoara a concesiilor

192.Manifestarea flexibilitatii in negocieri se caracterizeaza prin:

a.       dominanta accentuata

b.      aptitudinea de adaptare continua a stilului de negociere functie de partener si variabilitatea acestuia in negociere

c.       inconsecventa

d.      oportunism

e.       sociabilitate ridicata

193.Reprezinta caracteristici ale stilului de negociere cooperant eficient:

a.       naivitate in negocieri

b.      accent pe comportamentul neetic

c.       accent pe legalitate

d.      lipsa creativitatii

e.       respingerea interesului reciproc

194.Reprezinta caracteristici ale stilului de negociere cooperant ineficient:

a.       naivitate in negocieri

b.      accent pe etica

c.       caracter creator

d.      influentare reciproca a partilor

e.       toate variantele

195.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la stilul de negociere concurential / agresiv eficient:

a.       principiul de negociere este castig-pierdere

b.      cerintele initiale sunt de un nivel foarte scazut

c.       se pune accent pe interesul reciproc

d.      naivitatea este slabiciunea de baza a acestui stil de negociere

e.       se manifesta dezinteres fata de pozitia partenerului de negociere

196.Principalele calitati care diferentiaza negociatorii de nivel inalt de media celorlalti sunt:

a.       calitatile intelectuale si cele de influentare

b.      calitatile fizice

c.       increderea in sine

d.      a, b si c

e.       a si c

197.Spre deosebire de negociatorul singular echipa de negociere confera:

a.       instabilitate in negociere

b.      siguranta in negociere

c.       fundamentarea mai buna a argumentatiei in negociere

d.      a si c

e.       b si c

198.De regula, echipele de negociere sunt constituite din:

a.       1 pana la 3 membri

b.      pana la membri

c.       pana la membri

d.      pana la membri

e.       numar nelimitat de membri

199.Obiectivul de baza al echipei de negociere este:

a.       distrugerea partenerului de negociere

b.      finalizarea rapida a negocierii

c.       umilirea partenerului de negociere

d.      evitarea inducerii in eroare a partenerului

e.       realizarea mandatului de negociere

200. Formularea scopului si obiectivelor negocierii se realizeaza de:

a.       negociatorul sef

b.      negociatorii cu experienta

c.       negociatorii cu creativitate inalta

d.      toti membrii echipei de negociere

e.       liderul informal al echipei de negociere








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3326
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site