Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


LUPTA CONTRA INCENDIILOR LA BORDUL NAVELOR

Protectia muncii



+ Font mai mare | - Font mai mic





Eugen Ciupitu

Motto

Focul este o vietate micuta si neastamparata

care creste si se dezvolta rapid,

ajungand un monstru daca nu bagi de seama

Prin lucrarea de fata ne propunem sa oferim un instrument ajutator, care sa furnizeze personalului romanesc ce lucreaza la bordul navelor din flota maritima internationala, o serie de informatii si abilitati menite sa ajute la abordarea corecta si competenta a unor situatii de urgenta care implica focul, atunci cand nava se afla in diverse situatii, respectiv mars, stationare la ancora, legata la cheu in port sau in santier.

In spiritul Conventiilor STCW si SOLAS, prin prezentul suport de curs, se incearca o patrundere mai intima in ceea ce generic am putea numi ,,calificarea si competenta" in modul de organizare, tactica si comanda (conducere) pentru prevenirea aparitiei incendiilor la bord si a combaterii cu succes a acestora in cazul in care ele s-au produs.

In cuprinsul acestui material se incearca sporirea interesului si patrunderea mai iscoditoare in chimia si modul de producere a focului, a factorilor care favorizeaza aparitia si propagarea lui, precum si a mijloacelor prin care se poate face anihilarea si limitarea pagubelor, cu accent principal pe:

  • Proceduri referitoare la prevenirea si combatere a incendiilor la bordul principalelor tipuri de nave, in conditii de navigatie, operare la cheu sau terminal, in port sau in santier cu accent special pe organizare, tactica si comanda
  • Folosirea principalelor mijloace de stingere, efectul asupra stabilitatii navei in cazul utilizarii apei
  • Comunicatiile si coordonarea pe timpul operatiunilor de combatere a incendiilor
  • Controlul sistemelor electrice si de combustibil
  • Controlul ventilatiei, inclusiv a dispozitivele de obturare si de evacuare a fumului
  • Riscurile de proces in combaterea incendiilor (distilarea uscata, reactiile chimice, focul din colectoarele caldarilor sau manifoldurile motoarelor navale)
  • Combaterea incendiilor in conditiile transportului marfurilor periculoase
  • Precautii pentru evitarea incendiilor si riscurilor asociate depozitarii si manipularii materialelor combustibile
  • Evaluarea riscului,
  • Proceduri de coordonare cu pompierii de la tarm.

Capitolul I - Siguranta si principiile luptei impotriva incendiilor la nave

Obiectivele sigurantei contra incendiilor conform SOLAS (Cap. III - 2 Reg. 2):

  • Prevenirea aparitiei incendiului si a exploziei
  • Reducerea pericolului pentru viata
  • Reducerea pericolului de avarie pentru marfa si mediu
  • Localizarea, controlul si suprimarea incendiului in compartimentul unde acesta s-a produs
  • Asigurarea cailor de evacuare rapida in caz de urgenta pentru pasageri si echipaj

1.0 Teoria focului. Incendiu la bord

Focul este rezultanta reactiei chimice a interactiunii simultane a unui material combustibil, combinat intr-o anumita proportie cu oxigenul atmosferic si o sursa de caldura. Aceasta teorie este ilustrata printr-un triunghi al focului, precum in desenul alaturat si prezinta totodata solutiile optime de prevenire dar si combatere, dupa cum urmeaza:

  • Daca un element din cele trei care formeaza triunghiul lipseste, focul nu se initiaza.
  • Daca in timpul arderii, se elimina unul din cele trei elemente, focul se stinge.

oxigen

combustibil

caldura

Combustibil orice material solid, lichid sau gaz, care emite vapori inflamabili ce se aprind si ard.

Oxigen al doilea gaz ca si prezenta in aerul atmosferic, cca 20,9%

Caldura - o temperatura suficient de ridicata pentru a declansa aprinderea.

Prin urmare, teoria triunghiului focului ofera solutia optima de prevenire si combatere asa cum este ilustrat mai sus, in timp ce grija cea mai mare in combaterea focului trebuie sa se canalizeze pe cel

putin una dintre directiile:

  • Limitarea focului prin impiedicarea aprinderii materialelor combustibile care inca nu sunt implicate in reactie
  • Racirea materialelor combustibile care ard
  • Inabusirea focului prin sistarea sursei de oxigen.

Prevenire

Focul nu se produce daca un singur element al triunghiului focului lipseste

Stingere

Focul se stinge daca se inlatura un element al triunghiului focului sau se intrerupe legatura lantului chimic al reactie

Fazele incendiului

Faza de declansare a aprinderii (1)

Faza de dezvoltare (2)

Faza aparitiei focului (3)

Faza de extindere (4)

Succesul combaterii focului sta aproape intotdeauna in actiunea decisa si competenta asupra acestuia, pe perioada de aprindere sau cel putin inaintea fazei 3.

Dezvoltarea incendiului

De regula focul se dezvolta rapid pe verticala ascendent (secunde), mai lent pe orizontala (minute) si foarte lent descendent (ore)

Modul de propagare a focului

Ca si in cazul caldurii, focul se propaga prin conductie, convectie si radiatie. O importanta deosebita trebuie acordata supravegherii compartimentelor adiacente, pentru ca datorita unuia dintre modurile de propagare sus mentionati, pot aparea focare de incendiu in acestea fara contact direct cu sursa primara.

Clase de foc

Atunci cand avem de-a face cu un incendiu la bord este foarte important sa recunoastem tipul sau (clasa de foc) pentru ca in functie de acest lucru incendiul trebuie atacat diferit si cu mijloace de stingere si protectie corespunzatoare, uneori fiecarui tip de foc in parte. In cele de mai jos, sunt prezentate clasele de foc conform celor doua standarde European ISO (International Organization for Standardization) si respectiv American NFPA (National Fire Protection Association)

A

A

B

C

D

ISO 3941/EN2

NFPA 10

A

B

C

D

K

Incendii in bucatarii si restaurante

Incendii de metale combustibile

(magneziu, zirconiu, titaniu, potasiu, sodiu)

Incendii de natura electrica

Lichide inflamabile (titei, petrol rafinat)

Gaze inflamabile (metan, butan,propan)

Solide combustibile (carbune, lemn plastic)

Capitolul II - Prevenirea incendiilor la bordul navelor - toate navele

Grija pentru prevenirea incendiilor trebuie sa constituie o preocupare curenta a vietii la bordul navelor. Orice persoana care descopera un focar de incendiu sau unul pe cale sa se produca, trebuie sa raporteze de urgenta acest lucru prin mijloacele existente la nava: direct, telefon, dispozitiv de alarmare. Fumul, mirosul specific, temperaturile anormale, scurgerile din tubulaturi, constituie factori de alarmare ce nu trebuie neglijati, nesupravegheati sau neraportati.

1.0 Temperatura de autoaprindere

Este temperatura la care un material combustibil emite vapori inflamabil, capabili sa se aprinda fara aportul unei surse de aprindere exterioara. De exemplu, in cazul acetonei, temperatura de autoaprindere este de 465C.

Procesul de autoaprindere se intalneste cel mai frecvent atunci cand combustibilul foarte fin pulverizat este orientat catre o suprafata cu temperatura ridicata (cazul spargerii tuburilor de inalta presiune din instalatia de alimentare cu combustibil sau ungere a motoarelor cu ardere interna) si care se soldeaza adeseori cu incendii de mari dimensiuni si pagube foarte mari.

1.1 Punctul de aprindere (flash point)

Reprezinta temperatura la care materialul combustibil elibereaza suficienti vapori care se aprind atunci cand intervine o sursa externa de aprindere. Reluand exemplul acetonei, punctul de aprindere al acesteia este de 21C.

1.2 Parametrii LEL

Asa dupa cum deja s-a aratat, pentru a exista pericolul focului, proportia (concentratia) de gaze

inflamabile din aer poate avea valori diferite pentru diversele tipuri de materiale combustibile.

Concentratia minima de gaze combustibile sau vapori necesara aprinderii in aer este definita ca fiind Limita Inferioara de Explozie pentru acel gaz [Lower Explosive Limit (LEL)]. Sub aceasta limita, amestecul este prea sarac pentru a se aprinde.

Concentratia maxima de gas sau vapori care pot sustine arderea in aer este definita Limita Superioara de Explozie [Upper Explosive Limit (UEL)]. Deasupra acestei limite, amestecul este prea bogat pentru a arde. Intervalul cuprins intre LEL si UEL se defineste ca fiind domeniul de inflamabilitate.

100% vol

Amestec prea bogat pentru a sustine arderea

Amestec inflamabil

Amestec prea sarac pentru a se aprinde

UEL

LEL

0% vol

Concluzionand, existenta sau lipsa pericolului aprinderii materialelor combustibile gaze sau vapori

sunt date de nivelul concentratiei in aer [%], acesta fiind diferit functie de natura materialului

combustibilului, asa dupa cum vom exemplifica mai jos:

LEL

UEL

LEL

UEL

Acetona

Etanol

Acetilena

Gazolina

Benzen

Metan

Butan

Metanol

Aprinderea spontana

O serie de materiale cum ar fi carpele sau rumegusul imbibate cu petrol sau cu materiale chimice inflamabile sunt vulnerabile si se pot aprinde spontan. Oxidarea lenta produce caldura si dupa o perioada de timp, substantele respective pot atinge temperatura de autoaprindere. Riscul aprinderii spontane este mai scazut in cazul produselor petroliere decat in cazul uleiurilor vegetale dar totusi el nu este de neglijat. Unele chimicale utilizate in tratamentul aplicat cazanelor navale sunt de asemenea agenti oxidanti care, desi in stare diluata, sunt uneori capabili de aprindere spontana, daca circumstantele le permit sa ajunga in stare de vapori. Pastrarea curateniei si a ordinii sunt armele cele mai redutabile impotriva aprinderii spontane. Magaziile pentru depozitarea vopselei si diluantilor, camera pompelor de marfa, spatiile inchise, trebuie pastrate cat mai curat posibil si libere de reziduuri de hidrocarburi si alte substante in timp ce acumularea de lichide inflamabile trebuie sa fie evitata in oricare parte a navei.

In special in spatiile unde sunt amplasate masinile si pompele de marfa, santinele si panourile puntilor trebuie sa fie pastrate curate iar tavile de colectare trebuiesc golite si curatate regulat.

Materialele din bumbac si carpele de sters neutilizate

Trebuie pastrate in stare uscata si protejate impotriva contaminarii cu hidrocarburi sau apa si pe cat posibil depozitate in spatii racoroase si intotdeauna departe de surse de incalzire. Aceste materiale nu trebuie pastrate in compartimentele de depozitare a vopselurilor sau in camera pompelor de marfa ci in compartimente separate, de regula in butoaie sau cutii din tabla cu capac.

Materialele din bumbac si carpele de sters utilizate

Daca sunt inbibate cu petrol, lac, vopseluri, diluanti trebuiesc stocate imediat dupa intrebuintare in bidoane de tabla prevazute cu capace cu inchidere ferma.

Hainele de lucru imbibate cu astfel de produe inflamabile si carpele imbibate si introduse in buzunarele hainelor de lucru, favorizeaza riscul de autoaprindere si pot cauza incendii.

Hainele de lucru si manusile puternic imbibate cu produse usor inflamabile, nu trebuie introduse in masina de spalat pana ce produsele respective nu sunt eliminate sau neutralizate.

Operatiunile de bunkerare

Bunkerarea si toate operatiunile de transfer de combustibil si uleiuri trebuie supravegheate indeaprope si supervizate de ofiterul responsabil. Valvulele si liniile de bunkerare sau transfer care prezinta scapari trebuie imediat etanseizate si totodata trebuie evitata aceasta situatie pe tot parcursul operatiunii.

1.7 Opritori de flacara ( flame arrestor, flame screen)

Sunt dispozitive care previn trecerea flacarii sau scanteilor si se intalnesc la cosurile de fum, la amortizoarele de sunet ale motoarelor, cosurilor caldarilor si incineratoarelor, tubulaturilor de aerisire ale tancurilor de combustibili si uleiuri si trebuiesc mentinute in stare intacta si curata.

1.8 Usile rezistente la foc (fire doors)

Trebuie sa fie mentinute inchise tot timpul. Este interzisa blocarea acestora in pozitia deschis. Teste de functionare se vor face in cadrul fiecarui fire drill si rezultatele vor fi consemnate.

1.9 Fumatul

Fumatul in urmatoarele locatii este strict interzis:

In cuseta

In compartimentele de incarcare si depozitare a bateriilor, piturilor si buteliilor de oxigen si acetilena .

In magaziile de marfa, cargotancuri, tancuri de balast, spatii goale, camera pompelor, dublu fund

In bucatarii, camere de depozitare, cambuze, compartimente refrigerate

In compartimentul de masini cu exceptia locurilor special destinate si stabilite de catre comandant de comun acord cu seful mecanic

Pe culoarele din castelul navei

In zona unde se face transfer de combustibili sau lubrifianti

In spatii desemnate prin reguli portuare si agreate de catre comandant

In orice spatiu desemnat de catre comandantul navei.

1.10 Lucrul cu flacara deschisa

O atentie deosebita trebuie acordata atunci cand se executa lucrari de tip hot work la nava. In aceasta situatie toate compartimentele expuse si spatiile adiacente trebuie atent si continuu monitorizate si inspectate atunci cand operatiunile au fost finalizate. Pe parcursul operatiunilor se va avea in vedere ca intreg echipamentul necesar pentru eventuala stingere sa fie la indemana pentru uz imediat. Intreaga lucrare de acest gen trebuie supusa unui proces de supervizare, cu respectarea prescriptiilor Codului ISM si Sistemului de Management al Sigurantei.

Instalatiile si echipamentul electric

Se interzice cu desavarsire:

Utilizarea aparatelor electrice cu defectiuni sau improvizatii,

Lasarea in circuit, fara supraveghere a aparatelor electrice de incalzire,

Executarea lucrarilor la instalatia electrica de catre persoane neautorizate

1.12 Bucatarii

Aparatele electrice pentru prajit in ulei (deep fat fryers) trebuie utilizate cu precautie. De subliniat

ca temperatura de autoaprindere a uleiului alimentar este relativ scazuta, intre 300 si 400C si este cu atat mai scazuta cu cat uleiul este mai folosit. Nu trebuie admisa utilizarea aparatelor electrice cu defectiuni, improvizatii sau care prezinta functionare instabila.

Sitele de la hote trebuie incluse intr-un program de intretinere periodica si trebuie pastrate curate si libere de grasimi.

1.13 Nava in santier

Toate precautiile posibile trebuiesc luate impotriva incendiilor atunci cand nava este in santier. Toti ofiterii trebuie sa cunoasca modalitatile de solicitare a ajutorului si asistentei pe parcursul lucrului si in afara acestuia.

Daca pompele de incendiu si/sau instalatia de stingere cu spuma sunt scoase din uz pe timpul andocarii, trebuie avut in vedere ca nava sa fie conectata la linia de stins incendiu de la mal iar daca acest lucru nu e posibil, echipamente suficiente sa fie la indemana in orice moment pentru interventie.

1.14 Manuale de instruire

Conform SOLAS Cap. III Regula 15, la bordul tuturor navelor trebuie sa existe manuale de instruire la care orice persoana din echipaj sa aiba acces si care sa cuprinda instructiuni clare asupra modului de utilizare a echipamentelor de siguranta si a procedurilor de urgenta.

2.0 Prevenirea incendiilor - tancuri petroliere si nave care transporta gaze

Aditional la locatiile prezentate mai sus, fumatul in urmatoarele spatii este interzis:

In exteriorul castelului navei.

In timpul incarcarii, descarcarii, curatarii tancurilor, ventilarii sau purjarii, cu exceptia fumoarelor special amenajate

Interzicerea totala a fumatului pe nava poate fi impusa de catre comandant

Toti membrii de echipaj trebuie sa ia la cunostinta faptul ca pot fi sanctionati disciplinar datorita nesocotirii regulilor privind fumatul la bord.

Cand nava se afla in port, trebuie avute in vedere regulile locale privind fumatul si lucrul cu flacara deschisa. Acolo unde se permite fumatul, se vor amplasa marcaje clare care sa certifice acest lucru.

2.1 Chibrituri si brichete

Pe tancuri, chibriturile si brichetele nu trebuie luate in afara zonei accomodation de catre marinarii antrenati in lucrari.

2.2 Valvule cu inchidere rapida, actionari mecanice de la distanta si stopuri de urgenta ale

pompelor

Vor fi pastrate in perfecta stare, lunar trebuiesc efectuate teste de functionare iar rezultatele acestor teste vor fi inregistrate. Nu trebuie uitat ca acestea se bucura de o atentie deosebita din partea inspectorilor PSC.

2.3 Spiraie si guri de ventilatie din CM si compartimente de caldari

Trebuie mentinute in buna stare si gata oricand pentru inchidere rapida. Lunar trebuie facute teste de functionare si rezultatele consemnate.

2.4 Guri de aerisire tancuri

Toate ecranele din plasa cu care sunt prevazute gurile de ventilatie ale tancurilor de combustibili, ulei si tancurilor de marfa, trebuie pastrate curate si in bune conditii.

2.5 Usi rezistente la foc

Usile rezistente la foc se tin inchise tot timpul. Este interzisa blocarea acestora in pozitia deschis. Teste de functionare se vor face in cadrul fiecarui fire drill si rezultatele vor fi consemnate.

Aparate de sablare si alte scule actionate mecanic

Utilizarea aparatelor de sablare si sculelor actionate pneumatic, in mod normal nu sunt considerate ca fiind asociate cu activitatea de tip hot work, dar acest lucru trebuie facut cu multa precautie si numai sub un control permanent. In zona de lucru nu trebuie sa existe emisii de vapori de marfa sau provenind de la alte materiale combustibile.

Zona in care se fac lucrarile trebuie sa fie gas free iar verificarile efectuate cu aparatele de testare a atmosferei trebuie sa indice 0% LEL. Tubulaturile de marfa si gaz inert nu trebuiesc sablate sau matagonite mecanic decat daca intreaga nava este gas - free.

Operatiunile de sablare nu se vor face atunci cand nava este la terminal, cand se fac operatiuni cu marfa, cand se fac balastari, spalare tancuri, purjare sau inertare, gas-free, curatare tancuri, etc.

In timpul acestor lucrari, un echipament corespunzator de interventie in caz de incendiu trebuie sa se afle la indemna, gata de utilizare imediata.

Scule de mana

Folosirea ciocanelor de matagonit si a raschetelor pentru operatiunile curente la bord, poate fi permisa dar numai in zonele care nu au legatura cu sistemul de marfa si in conditii de gas free.

2.8 Echipamentul electric

Toate echipamentele electrice utilizate in zona de marfa trebuie sa aiba siguranta intrinseca. Se interzice folosirea telefoanelor mobile, radiourilor, pagerelor, calculatoarelor, aparatelor foto sau de masurare, care contin baterii si care sunt considerate a nu fi sigure intrinsec. Pe parcursul operatiunilor cu marfa, aparatele radio MF/HF nu trebuie utilizate iar antenele aeriene trebuie legate la pamant. Daca este necesar a se utiliza acest tip de radio sau radarul de exemplu in vederea unor operatiuni de intretinere, trebuie incheiat un agreement cu terminalul si autoritatile portuare, pentru implementarea procedurilor de siguranta.

Lanternele trebuie sa fie antiexplozie si de un tip aprobat. Ele nu se vor folosi in tancurile de cargo, coferdamuri, camera pompelor, fara ca acestea sa fie declarate gas - free.

Definitie Siguranta intrinseca este o tehnica pentru prevenirea exploziilor in mediile cu pericol de explozie. Ea opereaza prin limitarea energiei electrice din circuite si echipamente la un nivel suficient de mic pentru a nu aprinde majoritatea amestecurilor explozive de gaze, sau vapori.

2.9 Accesul la bord

Atat in port cat si atunci cand nava e in ancora, acceptul accesului la bord trebuie sa se faca numai pentru persoanele autorizate, pe scara si intrarea prevazuta cu semne distinctive de interzicere a fumatului, a echipamentelor electrice nesigure din punct de vedere intrinsec, precum si a focului deschis.

2.10 Echipamentele si structurile din aluminiu, incaltamintea

Urmele lasate de catre obiecte din aluminiu frecate de suprafete din otel pot fi la originea producerii de scantei. Din acest motiv, scarile din aluminiu si alte suprastructuri, trebuie protejate cu covoare din cauciuc, plastic sau gratare din lemn.

Incaltamintea cu elemente de metal pe talpa sau toc nu este permisa la bordul navelor de tip tanc.

3.0 Prevenirea incendiilor - pentru navele de pasageri

Pe langa precautiile specificate mai sus, in cadrul programului de instruire, toti pasagerii trebuie familiarizati cu urmatoarele reguli si actiuni:

In caz ca este sesizat un focar de incendiu, fum sau miros specific trebuie data imediat

alarma

Nu se fumeaza decat in locurile speciale de fumat, fumatul in pat este interzis, stingerea

tigarilor nu se face decat folosind scrumierele speciale, aruncarea acestora peste bord este interzisa

Utilizarea aparatelor electrice altele decat cele ale navei trebuie sa fie autorizata.

Capitolul III - Pericolul de incendiu la nava, evaluarea riscului - toate navele

Evaluarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilitatii de producere a acestuia si a consecintelor evenimentului respectiv, precum si de comparare cu un nivel limita prestabilit, denumit si risc de incendiu acceptat.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si a consecintelor acestuia, se au in vedere, dupa caz urmatorii factori :

Ø      Factorii care pot genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea

unui incendiu (clasele de combustibilitate si de periculozitate ale materialelor si elementelor de constructie, respectiv ale produselor si substantelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, conditiile preliminare ce pot determina sau favoriza aprinderea, masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionati anterior);

Ø      Agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot interveni in caz de

incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor;

Ø      Nivelul si criteriul de performanta ale constructiilor privind cerinta de calitate -siguranta la

foc (comportare, rezistenta si stabilitate la foc, preantampinarea propagarii incendiilor, cai de acces, evacuare si interventie, etc

Ø      Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor,

starea tehnica si performantele acestora

Ø      Factorul uman (numarul de persoane, varsta si starea fizica a acestora, nivelul de instruire,

gradul de determinare, existenta motivatiei);

Ø      Alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu.

1.0 Compartimente cu risc de incendiu - Comparimentele de masini

Cuprinzand toate cele trei elemente ale triunghiului focului, aceste compartimente sunt cele mai expuse riscului de incendiu si cele mai vulnerabile in caz ca acestea s-au produs. Cea mai mare atentie trebuie acordata pe parcursul oricarei activitati umane si a functionarii instalatiilor si agregatelor. Cele mai multe incendii in aceste compartimente se produc datorita scaparii de hidrocarburi din tubulaturi, flanse, presetupe, preaplinuri, sau in urma demontarii unor tubulaturi, capace sau valvule sub presiune.

Comparimentele de masini trebuiesc pastrate curate si in ordine, scurgerile eliminate de urgenta iar lucrarile de tip hot work executate cu cele mai inalte precautii.

1.1 Puntea de comanda

Toate echipamentele electrice trebuie mentinute in conditii de curatenie si umiditate scazuta, fara defectiuni sau improvizatii. Praful si umiditatea ridicata acumulate in aparate si filtre pot favoriza pericolul de incendiu daca nu sunt eliminate.

1.2 Cabinele de locuit

De regula incendiile in cabinele de locuit sunt asociate fumatului in pat, nefolosirii scrumierelor corespunzatoare sau a stingerii incomplete a tigarilor. Utilizarea fierbatoarelor de cafea, a prajitoarelor de paine, a fierului de calcat si a altor aparate de acest tip, trebuie facuta cu maxima precautie, dar de regula folosirea lor in cabine este interzisa.

1.3 Bucatarii

Printre cele mai periculoase compartimente din spatiul accomodation se afla si bucatariile. Echipamentele electrice trebuie mentinute curate, fara defectiuni si improvizatii, numai pentru scopul pentru care sunt destinate. Dupa terminarea lucrului, ele trenuiesc scoase de sub tensiune. Sitele hotelor vor fi supuse unui program de intretinere conform SMS.

1.4 Spalatorii

Datorita faptului ca lichidele inflamabile se pot volatiliza si se pot produce explozii, hainele de lucru si alte materiale textile imbibate cu grasimi sau produse de hidrocarburi nu trebuiesc spalate in masinile de spalat.

Asigurati-va ca toate echipamentele electrice sunt in ordine, sunt exploatate corespunzator iar programul de mentenanta este respectat. Inainte de a parasi compartimentul, scoateti de sub tensiune orice aparat care nu este utilizat.

Obligatoriu, acolo unde se practica rondul tip fire patrol, spalatoriile trebuie incluse intre obiectivele supravegheate periodic.

1.5 Magazii de depozitare

Pastrati camerele de depozitare in ordine si curate. Piturile si alti produsi inflamabili trebuie sa se depoziteze doar in spatii special amenajate, prevazute cu sisteme de ventilatie si protectie corespunzatoare. In scopul evitarii combustiei spontane, panza de vela si alte materiale textile trebuie mentinute pe cat posibil in conditii de mediu uscat.

1.6 Echipamentul de sudura

Atunci cand se lucreaza cu aparate de sudura, trebuie avute in vedere toate procedurile de siguranta, atat in ceea ce priveste echipamentul in sine cat si asigurarea climatului de lucru si a mijloacelor de actionare in caz de aprindere. In aceste situatii trebuie eliberat un permis de lucru la cald, problema care va fi tratata intr-unul din capitolele urmatoare.

Niciodata valvulele cilindrilor de oxigen si acetilena sub presiune nu vor fi mentinute in stare deschisa pe durata transportului catre locul de interventie, pe perioada pauzelor, sau dupa utilizare. Pe usa compartimentului unde sunt depozitati cilindri sub presiune, trebuie plasata atentionarea:

Pressure Cylinders to be removed in case of fire.

Precautii specifice

Folosirea flacarilor descoperite, pentru executarea diverselor lucrari se face numai cu aprobarea sefului mecanic si in conditii de gaz free. In timpul lucrarilor de santier, astfel de lucrari se executa numai cu avizul biroului de experti abilitati in inspectarea si eliberarea certificatului de gas free si permisului de foc.

Fumatul in spatiile cu potential ridicat de inflamabilitate este strict interzis. Aceste spatii sunt protejate prin intermediul unor afise, panouri, inscriptii, semne de interzicere, etc. Intregul echipaj trebuie instruit in sensul de a respecta regulile sus mentionate. Fumatul la bordul navelor este permis numai in spatiile special amenajate si dotate cu scrumiere speciale. Daca situatia o cere, comandantul navei poate interzice total fumatul pe nava.

Intregul personal al navei trebuie sa aiba abilitati in a recunoaste pericolul de incendiu si de a lua masurile necesare in scopul prevenirii acestuia. In acest sens, trebuie retinut faptul ca oricare om din echipaj care sesizeaza declansarea unui incendiu, trebuie sa actioneze cu cea mai mare rapiditate pentru alarmarea de urgenta si luarea primelor masuri, de combatere daca realitatea de la fata locului impune acest lucru.

Pentru preantampinarea producerii focului, trebuie retinut de asemenea ca in apropierea trombelor si a gurilor de ventilatie, a aerisirilor sau autoclavelor demontate ale tancurilor de combustibil, ulei sau alte produse cu risc de inflamabilitate, nu trebuie sa se lucreze cu flacara deschisa, sau alte surse de flacara.

Temperatura magaziilor, si a compartimentelor inchise trebuie supravegheata permanent. In cazul cresterii acesteia peste limita stabilita trebuiesc luate toate masurile pentru aerisire si racire.

Toate deschiderile tancurilor de combustibil si tubulaturile de combustibil, totdeauna trebuie sa fie inchise etans (cu exceptia aerisirilor prevazute prin constructie).

Toate materialele lichide usor inflamabile se vor depozita in ambalaje speciale si departe de sursele de foc. Este interzisa folosirea oricaror produse inflamabile pentru curatirea sau stergerea peretilor, a mobilierului sau a altor elemente care se afla intr-o zona cu risc de incendiu. Neglijenta in manevrarea unor mici cantitati de lichide inflamabile sau cilindri cu gaze licefiate sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente care duc la izbucnirea incendiilor.

Lucrul cu flacara deschisa

Operatiunile cu flacara deschisa (sudura, taiere, polizare, rectificare cu pietre abrazive, sablare) in spatiile periculoase, nu vor demara fara aprobarea comandantului navei care se va asigura in prealabil ca toate verificarile au fost efectuate si ca nu exista potential pericol de foc sau explozie. Acolo unde nu exista posibilitati de testare a atmosferei, se va face ventilare prealabila si pe tot parcursul lucrarilor.

In cazul tancurilor sau navelor ce transporta marfuri similare si care sunt considerate a fi periculoase, nu se va lucra cu flacara deschisa pana ce zona respectiva nu va fi libera de gaze periculoase (gas free).

Pentru a putea lucra cu flacara deschisa la tancurile petroliere, tancurile de transport gaze lichefiate si alte nave similare acestora, se cer indeplinite urmatoarele conditii :

Eliberarea unui permis de lucru la cald (Hot Work Permit)

2. Ventilarea corespunzatoare a compartimentului inainte de inceperea lucrului. Indicatorul de gaze combustibile (explozimetrul) nu trebuie sa arate mai mult de 1% L.E.L. iar valoarea concentratiei de oxigen 21% din volum.

3. Toate reziduurile si sedimentele trebuie curatate pe o suprafata de cel putin 10m2 in jurul zonei in care se lucreaza in fata si in jurul punctului de lucru. Tancurile adiacente trebuie tinute sub observatie si mentinute intr-o atmosfera de gas-free sau umplute cu apa. Alte tancuri care nu pot fi facute gas-free, trebuie inertate sub 8% oxigen. Un tanc de bunker adiacent poate fi considerat ca fiind in siguranta atata timp cat este umplut pana deasupra nivelului in care se face lucrarea. Daca este necesar, tancul de bunkerat poate fi ventilat (blow down) atunci cand nivelul L.E.L.este mai mare de

5%. Verificarile trebuiesc facute pentru a ne asigura ca nu exista pericolul de patrundere de gaze sau lichide inflamabile, gaze toxice sau inerte din tancurile adiacente sau alte spatii, in zona de lucru.

4. Patrunderea gazului inert in zona de lucru trebuie facuta imposibila prin toate mijloacele inclusiv pastrarea sistemului la o suprapresiune minima

5. Tubulaturile de marfa trebuie spalate corespunzator si mentinute pline cu apa pe toata durata

lucrarilor de reparatii

6. Camera pompelor de marfa trebuie sa fie certificata gas-free si santina compartimentului fara reziduuri de hidrocarburi.

7. Toate valvulele din camera pompelor si de pe instalatia tancului trebuie mentinute inchise pe toata perioada reparatiilor si semnalizate corespunzator ex: DO NOT OPERATE. Sistemul hidraulic de actionare al valvulelor de cargo trebuie mentinut presurizat pe toata durata operatiunilor.

8. Lucrarile cu flacara deschisa la punte si tancuri necesita ca instalatia COW sa fie continuu presurizata pe toata durata lucrarilor.

9. Trebuie luate toate masurile de precautie inclusiv pastrarea la indemana a aparatelor de respirat, a furtunurilor de incendiu presurizate in stand-by si cel putin doua stingatoare portabile cu spuma.

10. Ofiterul responsabil trebuie sa monitorizeze continuu nivelul de gaze si sa asigure ventilarea permanenta a spatiului.

11. Folosirea pompelor de cargo, balast si spalare tancuri precum si alte operatiuni implicand sistemul de marfa nu este permisa pe durata operatiunilor de tip Hot Work in camera pompelor, cargotancuri, tancurilor de balast, spatiilor dintre ele si altor spatii asociate.

12. Daca lucrarile respective cauzeaza transfer de caldura, spatiile adiacente trebuiesc umplute cu apa sau combustibil pana deasupra nivelului la care se lucreaza sau facute gas-free dupa ce in prealabil au fost eliminate toate reziduurile combustibile. Atunci cand nu se poate crea o atmosfera gas-free, tancurile respective vor fi inertate iar oxigenul va reprezenta mai puttin de 8% din volumul total.

1.8 Lucrul cu flacara deschisa in atelierele navei (valabilitate permis de lucru 7 zile)

Stabilirea ofiterului mecanic care supravegheaza lucrarea, inainte ca aceasta sa inceapa

Verificarea compartimentului (ordine, curatenie, lipsa produselor inflamabile, iluminat si ventilatie corespunzatoare)

Luarea tuturor precautiilor necesare si inregistrarea acestora

Verificarea perioadei de validitate a permisului de lucru

Semnarea permisului de lucru de catre seful mecanic, ofiterul mecanic I si toti lucratorii angajati in lucrarea respectiva.

1.9 Lucrul cu flacara deschisa in compartimentele de masini / spatiile interioare ale

navei (valabilitate 6 - 12 ore)

Verificarea santinelor inainte de inceperea lucrului (libere de vapori inflamabili) si reziduuri de hidrocarburi,

Lucrarea trebuie efectuata cu emisie minima de scantei,

Cand se sudeaza tubulaturi prin care circula substante inflamabile, acestea se demonteaza pe sectiuni, se curata si se verifica daca sunt libere de emisii de vapori inflamabili,

Cand se lucreaza cu flacara deschisa la tubulaturi care ies din compartimentul de masini, acestea trebuie obturate inaintea iesirii,

Pentru lucrari de acest gen, seful mecanic numeste un ofiter mecanic de supraveghere inainte si pe toata durata lucrarilor,

Lucrarea se va stopa de urgenta daca s-au schimbat conditiile initiale. In acest caz, trebuie emis un nou permis de lucru daca lucrarea a fost stopata pentru mai mult de 6 ore,

Inscrierea in jurnal a valabilitatii permisului, a descrierii genului de lucrare necesar a fi efectuata si a locatiei acesteia,

Pemisul de lucru va fi semnat de catre seful mecanic, primul inginer mecanic si personalul care executa lucrarea, atat inainte de inceperea lucrului cat si dupa finalizarea acestuia.

1.10 Lucrari cu flacara deschisa pe puntile navei (permis de lucru maximum 12 ore one job only)

Acest gen de lucrari nu se vor efectua in port fara ca autoritatile de la mal sa emita o autorizatie in acest sens,

Nu se lucreaza cu flacara deschisa in timpul curatirii tancurilor, operatiunilor cu marfuri periculoase, balastarea tancurilor de combustibil si operatiunilor de bunkerare,

Pompa de incendiu trebuie sa fie in functiune cu furtun cuplat la hidrant si refulare peste bord,

In situatia cand lucrarea este cu emisie de scantei, aceasta nu va continua daca scanteile se propaga spre gurile de ventilatie ale tancurilor de bunker sau ce contin alte substante inflamabile,

Lucrarea se va stopa de urgenta daca s-a schimbat oricare dintre conditiile initiale. In acest caz, trebuie emis un nou permis de lucru daca lucrarea a fost stopata pentru mai mult de 6 ore,

Inscrierea in jurnal a valabilitatii permisului, a descrierii genului de lucrare necesar a fi efectuate si a locatiei acesteia,

Permisul de lucru trebuie semnat de catre comandantul si secundul navei si personalul care executa lucrarea, atat inainte de inceperea lucrului cat si dupa finalizarea acestuia.

1.11 Supravegherea in timpul lucrarilor de tip hot work

Este absolut esential ca o persoana bine instruita si avand la indemana stingatoare portabile si

furtunuri de incendiu gata de interventie sa fie prezenta intr-o zona unde se lucreaza cu flacara deschisa (hot work) si inca cel putin doua ore dupa ce operatiunea a fost incheiata pentru a putea controla eventualele reaprinderi. Daca operatiunile respective au ca rezultat si transferul de caldura in zonele adiacente, acestea trebuie de asemenea monitorizate.

Cel putin un fire-watchman antrenat corespunzator trebuie sa fie prezent in tancul unde se

lucreaza (si tancurile adiacente) daca transferul de caldura este posibi iar contactul cu puntea de comanda va fi mentinut tot timpul.

Inainte de a incepe lucrul si inainte de a-l reancepe dupa pauza, trebuie obligatoriu efectuat

testul de gaz in zona de lucrau si cele invecinate. In timpul lucrului se face testarea atmosferei cel putin odata pe ora iar valorile obtinute se inregistreaza intr-un jurnal special destinat acestor scopuri.

Daca valorile masurate ale gazelor combustibile sau oxigenului nu se incadreaza intre limitele

acceptate, activitatea trebuie suspendata imediat si spatiile respective evacuate. Reintrarea in aceste zone nu va fi permisa pana ce nu se face o ventilare corespunzatoare iar valorile enuntate mai sus nu revin in limitele acceptabile corespunzatoare muncii in siguranta.

Daca sunt disponibile ventilatoare portabile, acestea trebuie sa functioneze pe toata durata

lucrului in tancul respectiv. De asemenea tancurile adiacente trebuie ventilate corespunzator daca nivelul de gaz este mai mare de 5% LEL.

La intrarea in spatiile inchise trebuie afisate note cu informatii de atentionare corespunzatoare

Pe timpul pauzelor, intregul echipament de sudura electric va fi deconectat de la retea. Similar,

vor fi inchise becurile de gaz si valvulele de pe buteliile de oxigen si accetilena

Podeaua tancului trebuie stropita cu apa pentru stingerea eventualelor scantei sau brocuri de

sudura. In aceste conditii trebuiesc luate urmatoarele masuri de precautie:

*Nu stati niciodata in apa atunci cand folositi echipament electric de orice natura

*Stropirea fundului tancului nu va fi facuta daca prin aceasta operatiune se poate produce electrocutarea sudorului

*Asigurati-va ca apa nu intra in contact cu lichide inflamabile care ar putea sa se aprinda. Procesul de curatare al tancului trebuie astfel facut incat cantitatea de produse si reziduri inflamabile ramasa in tanc sa fie cu totul neglijabila



Este interzis fumatul chiar daca lucrul cu flacara deschisa in conditiile enuntate mai sus este

acceptat.

Capitolul III - Pericolul de incendiu la nava, evaluarea riscului - Zona de marfa

1.0 Nave de tip car carrier - precautii generale

La navele transportatoare de masini, focul poate aparea atat in magaziile de marfa cat si in

celelalte spatii cum ar fi compartimentele de masini sau cele de locuit. Cele mai multe incendii se produc in primele 24 de ore de la ambarcare sau pe timpul incarcarii.

Ofiterul de serviciu si membrii de echipaj trebuie sa tina constant sub observatie operatiunile de incarcare si descarcare astfel incat orice deficienta referitoare la autovehicole sa poata fi prompt sesizata. Pe timpul supravegherii operatiunilor cu marfa, trebuie acordata atentie sporita urmatoarelor aspecte:

Ø      Daca exista scurgeri de combustibili sau lubrifianti, trebuie luate masuri sporite de precautie,

Ø      Locatia stingatoarelor de incendiu si a aplicatoarelor de spuma trebuie cunoscuta cu precizie

pentru a putea interveni cu rapiditate in caz de urgenta,

Ø      Manevrantii masinilor trebuie supravegheati astfel incat sa existe certitudinea ca toate conditiile impuse si regulile mentionate in continuare sunt respectate:

* Frana de mana este corespunzator actionata,

* Cheile de contact sunt scoase din locasul lor si puse in scrumiera sau torpedou;

* Geamurile sunt inchise;

* Usile nu sunt incuiate cu cheia;

* Sunt respectate distantele, spatiile dintre vehicule si caile de acces ;

* In zonele in care sunt cai de acces, trebuie sa fie amplasate suficiente stingatoare portabile,    hidranti cu furtunuri de incendiu si generatoare de spuma ;

* Pana la terminare sau in timpul incarcarii, daca este necesar, toate usile de acces spre aceste spatii se tin inchise.

1.1 Inspectii in cargo hold

Pana la terminarea incarcarii, sau plecarii navei din port, o atentie deosebita trebuie acordata inspectarii garajelor pentru a ne asigura de urmatoarele:

Amarajul masinilor este corespunzator,

Farurile (inclusiv luminile din cabine) sunt stinse,

Nu sunt semnalate scurgeri de combustibil sau ulei,

Usile si geamurile sunt inchise.

In scopul prevenirii incendiilor, pe toata perioada voiajului, se vor face inspectii regulate in garaje (fire patrol)

2.0 Nave transportatoare de containere

Cel mai mare risc pe punte si in cale il reprezinta marfa insasi. In mod normal, continutul containerelor nu este cunoscut decat daca e vorba de reef-ere sau marfa este clasificata ca fiind periculoasa. Multe incendii s-au produs la bordul unor astfel de nave datorita depozitarii si segregarii necorespunzatoare a containerelor care contin marfuri periculoase.

Cand se constata producerea unui incendiu intr-un container, trebuie sa ne asiguram daca acesta contine sau nu marfuri clasificate ca fiind periculoase. Daca acest lucru se adevereste, atunci trebuie sa se aplice programul si procedurile in caz de urgenta mentionate in Suplimentul Codului IMDG (The International Maritime Dangerous Goods),, referitoare strict la tipul de marfa implicata in incendiu.

3.0 Nave tip tanc. Electricitatea statica

Are loc ca rezultat al separarii mecanice a sarcinilor pozitive si negative cu care sunt incarcate

substantele si depinde de tendinta acestora de a fi susceptibile de aceasta separatie. Incarcarea cu

electricitate statica poate duce la producerea de scantei capabile de a aprinde amestecurile de gaze

inflamabile, prevenirea producerii acestui fenomen facandu-se asa cum va fi prezentat mai jos.

3.1 Masini de spalat portabile

In scopul asigurarii celor mai optime conditii pentru disiparea prin impamantare a electricitatii

statice, prin masinile de spalat si furtunuri, inainte de utilizare si dupa fiecare pauza in procesul de

spalare se trece un flux de apa de mare. Riscul acumularii de electricitate statica in acest caz se

reduce substantial datorita faptului ca furtunurile sunt umede pe peretii interiori.

3.2 Furtunurile de marfa

Inainte ca furtunurilele de marfa sa fie conectate la manifoldul bordului, trebuie sa ne asiguram ca

instalatia terminalului este asigurata printr-o flansa de izolare sau un alt dispozitiv echivalent.

3.3 Inertarea cargotancurilor

Atunci cand tancurile de marfa sunt inertate cu un gaz in care prezenta oxigenului este mai mica de

8 %, amestecurile explozibile nu se formeaza iar atmosfera incarcata electrostatic nu prezinta nici

un pericol.

3.4 Ventilarea cargotancurilor

Inaintea pornirii ventilatiei in vederea intrarii in tancuri, acestea, trebuie purjate cu gaz inert, pana ce concentratia de gaze de hidrocarburi devine mai mica de 2% din volum. In acest fel se previne formarea unei atmosfere explozive in tanc pe perioada ventilarii.

3.5 Intrarea in cargotancuri

Nu se patrunde in tancuri decat daca aportul de oxigen din atmosfera tancului este de cel putin 20% si limita inferioara de inflamabilitate este 0% . Nu se patrunde in tancurile de marfa decat daca exista un permis de lucru valabil. Dupa fiecare intrare in cargotanc, trebuie facut un control minutios pentru a nu se uita in interior nici un fel de obiect.

3.6 Precautii inaintea operatiunilor cu marfa

Verificare si completare Checklist, nava/ terminal,

Plasare manici de incendiu conectate la instalatie inspre prova si inspre pupa manifoldului,

Plasare de stingatoare conventionale cu pulberi chimice langa manifold,

Mentinerea presiunii in instalatia de stins incendiu daca se considera necesar,

Fixarea tintei monitorului (aplicatorului) de spuma asupra manifoldului (tk petroliere,)

Fixarea tintei aplicatorului de pulberi chimice asupra manifoldului (tk gaze),

Stabilirea sistemului de supraveghere a manifoldului.

Stabilirea unui sistem sigur de comunicare intre ofiterul responsabil si supraveghetor,

Stabilirea unui sistem sigur de comunicare nava - terminal,

Asigurarea ca dopurile la scurgerile din punti si tavile de scurgeri sunt montate,

Asigurarea ca valvulele de drenare si prelevare de probe sunt inchise.

3.7 Precautii pe durata operatiunilor cu marfa

Pe toata durata operatiunilor, manifoldul, sitemul de cuplare al furtunurilor si pompelor trebuie tinute sub observatie,

Legaturile navei la mal trebuie verificate la intervale regulate,

Sistemul de ventilatie trebuie mentinut functional in modul recirculare, pentru a nu permite patrunderea gazelor inflamabile in spatiul accommodation,

In zonele unde se fac operatiuni cu marfa nu se accepta decat personalul cu responsabilitati in cadrul acestor operatiuni,

Daca se constata scapari care nu pot fi remediate imediat si in siguranta, trebuie decisa stoparea imediata a operatiunilor,

Se tine sub observatie starea de incalzire a pompelor de marfa, respectiv a lagarelor, axelor, etansarilor pompelor si celor de trecere prin peretii camerei pompelor.

3.8 Precautii pe durata marsului

Pe durata marsului cu nava incarcata, toate tancurile se vor mentine inertate si presurizate. Urmarirea si mentinerea presiunii la o valoare constanta trebuie facuta zilnic. O serie de produse rafinate cum ar fi naphta, diesel oil sau gas oil, elibereaza oxigen si prin urmare, in timpul marsului, in spatiul de ulaj creste concentratia acestuia. Pentru evitarea cresterii concentrtiei de oxigen peste 8%, se vor lua urmatoarele masuri:

Daca se transporta produse rafinate, zilnic se verifica atmosfera din spatiul de ulaj cu analizorul portabil de oxigen,

Se purjeaza obligatoriu spatiul de ulaj daca valoarea depaseste 8%, pana la revenirea sub aceasta valoare. Operatiunea trebuie facuta cu grija pentru a nu pierde prin purjare o cantitate prea mare de marfa si trebuie stopata imediat ce s-a atins o concentratie sub 8% in unitati de volum.

3.9 Prevenirea extinderii focului in zona de marfa

Deandata ce se descopera un focar de incendiu, toate mijloacele trebuie utilizate pentru prevenirea extinderii acestuia. Se stopeaza imediat orice operatiune cu marfa si balastul si se initiaza cat mai repede posibil o bariera de racire intre focar si zona de marfa, prin intermediul unor perdele de apa.

Capitolul IV - Protectia impotriva focului

1.0 Cerinte functionale

La constructia navelor se au in vedere o serie de reguli de protectie contra incendiilor ce se aplica elementelor constructive, sistemelor de semnalizare precum si celorlalte dotari tehnice in conformitate cu cerintele stipulate in Conventia SOLAS Cap.II Regula 2, ,,Cerinte functionale'':

Compartimentarea navei in zone principale verticale si orizontale prin pereti avand rezistenta termica si mecanica,

Separarea incaperilor de locuit de restul navei prin pereti cu rezistenta termica si mecanica ridicate,

Utilizarea limitata a materialelor combustibile,

Detectarea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

Localizarea si stingerea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

Protectia mijloacelor de evacuare si acces necesare pentru combaterea incendiului,

Posibilitatea utilizarii rapide a mijloacelor de stingere,

Reducerea posibiliatii de aprindere a vaporilor de marfa inflamabili.

1.1 Definitii (SOLAS Cap.II Reg.3)

Incaperi de locuit (Accommodation Spaces) - sunt acele spatii folosite ca incaperi sociale, cabine, coridoare, spalatoare, birouri, infirmerii, sali de cinema, camere de recreere, frizerii, oficii, magazine si care nu contin instalatii de gatit si spatii similare. 

Constructii de tip A (A class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti si punti care indeplinesc urmatoarele criterii:

Sunt din otel sau dintr-un alt material echivalent suficient de rigide

Sunt astfel executate incat sa nu permita trecerea flacarii sau fumului pana la terminarea incercarii standard la foc timp de 60 minute,

Sunt izolate cu materiale incombustibile astfel incat temperatura medie pe suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 1400C peste temperatura initiala si nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice imbinare, sa nu creasca mai mult de 180 C peste temperatura initiala in timpul specificat mai jos :

Tipul A-60

Tipul A-30

Tipul A-15

Tipul A-0

60 minute

30 minute

15 minute

0 minute

Atrium (Atrium) - sunt incaperi sociale cu o singura zona verticala principala care se intind peste trei sau mai multe punti deschise, elemente de constructie intalnite la navele de pasageri.

Constructii de tip B (B class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti, punti, plafoane, sau captuseli care indeplinesc urmatoarele criterii:

Sunt executate din materiale incombustibile aprobate,

Au un grad de izolare adecvat, astfel incat temperatura medie de pe suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 140 C peste temperatura initiala si in nici un punct, inclusiv imbinarile, temperatura nu trebuie sa creasca mai mult de 2250C peste temperatura initiala, in timpul specificat mai jos :

Tipul B-15 15 minute

Tipul B-0 0 minute

Sunt executate astfel incat sa previna propagarea flacarii la sfarsitul primei jumatati de ora a incercarii standard a rezistentei la foc.

Puntea peretilor etansi (Bulkhead Deck) - este puntea superioara pana la care se extind peretii transversali etansi .

Zona de marfa (Cargo Area) - este acea parte a navei care contine magaziile de marfa, tancurile de marfa si cele de reziduuri si compartimentele pompelor de marfa inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spatiile de balast si spatiile goale adiacente tancurilor de marfa si de asemenea suprafetele puntii pe toata lungimea si latimea partii navei deasupra spatiilor mai sus mentionate.

Spatii de marfa (Cargo Spaces) - sunt incaperile folosite pentru marfa, tancurile pentru hidrocarburi, tancurile pentru alte marfuri lichide si puturile aferente acestor spatii.

Post central de incendiu (Central Control Station) este un post de comanda in care sunt centralizate urmatoarele functii de comanda si semnalizare :

Instalatia fixa de detectare si de semnalizare a incendiului;

Statia automata de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor cu sprinklere;

Tablou de semnalizare a usilor antifoc;

Inchiderea de la distanta a usilor antifoc;

Tablou de semnalizare a usilor etanse la apa;

Inchiderea usilor etanse la apa;

Comanda de la distanta a instalatiei de ventilatie;

Alarme generale / de incendiu;

Instalatii de comunicare;

Constructii de tip C (C class divisions) - Sunt realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu sunt obligate sa satisfaca nici cerintele privind trecerea fumului si a flacarii, si nici pe cele privind limitele de crestere a temperaturii.

Plafoane sau captuseli continue de tip B (continuous B class ceilings or linings) - sunt plafoane sau captuseli de tip B care se termina in dreptul unei constructii de tip A sau B.

Post central de comanda supravegheat continuu (Continuously Manned Central Control Station) - este un post central de comanda supravegheat in permanenta de un membru responsabil al echipajului.

Post de comanda (Control Station) - este o incapere in care se gasesc echipamentele radio, echipamentele principale de navigatie, sursa de energie pentru avarie sau instalatiile centralizate de detectare si de comanda pentru stingerea incendiilor.

Incaperi de masini de categoria A (Machinery spaces of category A) sunt acele incaperi care adapostesc urmatoarele echipamente:

* Motoare cu ardere interna folosite pentru propulsia principala ;

* Motoare cu ardere interna folosite in alte scopuri decat propulsia principala daca puterea

lor totala este de cel putin 375kW ;

* Orice cazan cu combustibil lichid sau instalatie de combustibil, sau orice echipament cu

combustibil lichid altul decat caldarile, cum ar fi generatoarele de gaz inert, incineratoarele, etc .

Zone verticale principale (Main Vertical Zones) - sunt acele sectiuni in care corpul, suprastructura si rufurile sunt impartite prin pereti de tip A a caror lungime si latime medie pe oricare punte nu depaseste in general 40 metri.

Usi rezistente la foc (fire doors) - sunt construite de regula dupa aceleasi standarde ca si peretii rezistenti la temperaturi ridicare. Unele usi de acest tip sunt actionate manual, altele pot fi controlate de la distanta. Usile rezistente la foc cu actionare manuala, trebuie mentinute in permanenta inchise

Obturatoare (Fire Dampers) - sunt destinate inchiderii galeriilor de ventilatie pentru prevenirea alimentarii cu oxigen a compartimentelor unde acestea sunt prevazute. Ele pot fi controlate atat manual cat si de la distanta. Toate obturatoarele de acest gen trebuie sa fie prevazute cu indicatoare de pozitie inchis - deschis. Locul din care obturatoarele sunt actionate se marcheaza clar cu culoarea rosie iar daca acestea sunt localizate in spatele unor usi, la loc vizibil se inscrie clar ,,Fire Damper"

Cai de evacuare in caz de urgenta (Escape Routes) - In cazul unui incendiu, caile de evacuare in caz de urgenta, asigura o evacuare rapida si sigura catre puntea de ambarcare in barcile si plutele de salvare. Toti membrii din echipaj trebuie sa fie familiarizati cu locatia si destinatia acestora. Ele trebuie marcate clar spre satisfactia statului de pavilion si a Societatilor de Clasificare. Niciodata aceste cai nu vor fi obstructionate.

Butoane de alarmare (manualy call point) - Sunt amplasate atat in castelul navei cat si in zone unde sunt impuse prin reguli, asa cum se va arata mai jos.

Capitolul IV - Sisteme de detectie a incendiilor

Scopul inzestrarii navei cu sisteme de detectie automata si alarmare in caz de incendiu, este acela de a detecta focul in spatiul in care s-a produs si de a alarma echipajul oferindu-i posibilitatea de a-l anihila inainte de a creste in intensitate. (SOLAS Cap II - 2 Regula 7).

Sistemul de detectie si alarmare trebuie testat saptamanal si pastrat in conditii optime de functionare.

Pentru ca exista o mare varietate de astfel de echipamente, comandantul si ofiterii trebuie sa fie familiarizati cu tipul de echipament din dotarea propriei nave.

Sisteme automate de detectare

-Fum

-Temperatura

-Flacara

Conventionale

Detectoare

Circuite legatura

Centrala semnalizare

Extractie probe

Prize fum

Tubulaturi prelevare probe

Statie analiza probe si semnalizare

1.0 Sisteme de detectie conventionale

Sistemele conventionale sunt cele prin care sunt protejate spatiile accommodation, compartimentele motoarelor, atelierele navei, compartimentele mecanismelor de carma, caldarinelor etc. Conditiile privind performantele, certificarea si intretinerea, sunt cuprinse in Conventia SOLAS Capitolul II - 2 partea C si Codul FSS. De regula, sistemele moderne sunt prevazute cu detectoare de incendiu care sa

permita identificarea individuala de la distanta atat a detectoarelor de incendiu initiate automat cat si a butoanelor de alarmare actionate manual.

Intrarea in functiune a oricarui detector sau buton de semnalizare actionat manual va produce un semnal de incendiu optic si acustic distinct in panoul de control ( fire control panel) care este localizat in fire control station sau pe puntea de comanda. Daca semnalul nu atrage atentia timp de doua minute, atunci o alarma acustica se activeaza in cabinele echipajului, statiile de control si cele de masini.

Un sistem de indicare/avertizare separat trebuie sa afiseze informatii detaliate si clare despre situatia semnalizata si sa fie usor accesibil de catre persoanele responsabile.

In compartimentele de masini fara supraveghere permanenta, sistemele de detectie trebuie sa initieze in

caz de incendiu, semnale acustice si optice distincte de toate celelalte alarme care nu semnalizeaza

focul. Alarma trebuie sa sune in cabina ofiterului de serviciu sau salonul ofiterilor si pe puntea de

comanda. Cand puntea de comanda nu este supravegheata, alarma trebuie sa sune in locul in care

ofiterul responsabil isi face serviciul.

Instalatia de detectare a incendiilor bazata pe principiul detectiei termice, contine detectoare de incendiu (de temperatura) care transmit semnale la depasirea unei anumite temperaturi prestabilite in compartimentul unde sunt instalate.

Cerinte conform FSS :

Detectoarele de caldura trebuie sa intre in functiune inainte ca temperatura din

spatiul protejat sa depaseasca 78 C dar nu inainte de 54 C, daca cresterea temperaturii la aceste limite nu depaseste 1 C pe minut.

Temperatura la care detectoarele de caldura intra in functiune in uscatorii si incaperi

similare in care temperatura ambianta este de obicei mai ridicata, poate fi de pana la 130 C si de pana la 140 in saune.

Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip incat sa poata fi incercate in ceea ce

priveste functionarea corecta si sa poata reveni la regimul normal de supraveghere fara inlocuirea vreunei componente. In cazul in care unul sau mai multe detectoare se defecteaza, in panoul de comanda se declanseaza un semnal distinct si care indica pozitionarea detectoarelor defecte.

Instalatia de detectare a incendiilor prin detectie de fum se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos emis de o lampa catre o celula fotoelectrica, daca intre acestea se interpune o atmosfera cu fum. Detectoarele de fum sunt prevazute cu camere de ionizare sau sisteme de detectie optice, in care analizarea aerului din incinta se face automat, in timp ce impulsul electric purtator de informatie pleaca spre centrala automata de semnalizare. Acest tip de detectoare se amplaseaza de regula in toate casele scarilor, coridoarelor si cailor de evacuare din incaperile de locuit si sunt setate a intra in functiune inainte ca densitatea fumului sa depaseasca 12,5% obscuritate pe metru, dar nu mai inainte de 2% obscuritate pe metru.

Instalatii de detectare a focului deschis, (detectoare de flacara), au o camera ce dispune de un sistem de filtre si lentile sensibile la radiatiile infrarosii si ultraviolete emise de flacara. Sistemul este imun la lumina solara si nu exista pericolul declansarii alarmelor false. Ele se monteaza de regula deasupra caldarinelor, turbosuflantelor, preancalzitoarelor, separatoarelor de combustibil si generatoarelor de curent, aditional la alte tipuri de detectoare (cerinta FSS).

1.1 Sisteme de detectie prin extractie de probe

In cazul instalatiilor de detectare a fumului prin extragere de probe, conform Codului FSS, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte conform SOLAS si FSS:

In fiecare spatiu inchis, pentru care se cere detectarea de fum, trebuie sa fie amplasata cel

putin o priza de fum,

Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie proiectata astfel incat locul in care a

izbucnit incendiul sa poata fi rapid identificat,

Detectarea fumului sau a altor produse de ardere trebuie sa declanseze un semnal optic si

acustic la panoul de comanda cu supraveghere permanenta,

Orice pierdere de energie trebuie sa declanseze un semnal vizual si acustic la panoul de

comanda si pe puntea de navigatie care va fi unul distinct fata de semnalul ce indica detectarea fumului.

Constructiv, din fiecare compartiment supus supravegherii, prin intermediul unui extractor, pleaca o tubulatura de prelevare catre un distribuitor (selector de comutare secvential) unde se intalnesc toate tuburile ce provin de la compartimentele protejate. Aici se afla un ventilator electric care absoarbe aer din fiecare compartiment prin tubulatura de prelevare. Comutarea se face automat, succesiv pe toate tubulaturile de aer prin intermediul unui tambur distribuitor.

Timpul de comutare este astfel ales, incat la debitul de aer asigurat de ventilator sa existe timp suficient pentru aspirarea si detectarea eventuala a fumului in tubulatura de prelevare de la cel mai indepartat loc de observatie. Analizarea mostrei de aer aspirat, se face similar ca in cazul detectoarelor de fum. Senzorul trebuie sa fie certificat ca intra in functiune inainte ca densitatea fumului in camera de detectare sa depaseasca 6,65% obscuritate pe metru. Codul FSS impune pentru acest gen de instalatie, ventilatoare duble pentru extragerea probelor, panou de comanda care sa permita observarea fumului in tubulatura separata de prelevat probe, precum si posibilitatea de purjare periodica cu aer comprimat.

1.2 Avertizoare de urgenta cu comanda manuala (manually operated calling point).

Avertizoarele de incendiu cu comanda manuala care corespund Codului international pentru instalatiile de protectie contra incendiului (Fire Safety Systems Code) trebuie sa fie instalate pe punti, in camera de comanda a masinilor, in posturile de comanda, pe coridoare, scari si in imediata apropiere a cailor de evacuare in caz de urgenta. Atunci cand un astfel de buton este activat, un semnal acustic se face audibil in spatiul accommodation, in incaperile de serviciu, in statiile de control si in spatiile de masini. Fiecare pozitie in care este montat un buton de alarmare este specificata in Planul de incendiu al navei.

1.3 Verificarea initiala si periodica

Functionarea instalatiilor fixe de detectare a incendiului si de alarma in caz de incendiu, ceruta de regulile specificate mai sus, trebuie verificata in diferite conditii de ventilatie dupa instalare. Dupa intrarea navei in exploatare curenta, aceste instalatii se verifica periodic de catre ofiterul responsabil, cu ajutorul echipamentelor care produc aer fierbinte la temperatura corespunzatoare, generatoare de fum sau particule de aerosoli cu o densitate a fumului sau o marime a particolelor incadrata in domeniul respectiv de valori, sau care produc alte fenomene asociate incendiilor incipiente, la care detectorul este conceput sa reactioneze.

Capitolul VI - Substante stingatoare

Apa ca agent de stingere

Apa este cel mai comun agent de stingere si totodata cel mai eficace. Nici o alta substanta stingatoare nu are abilitatea apei de a absorbi caldura si de a raci materialele combustibile implicate in incendiu. Efectul de racire se realizeaza atunci cand apa, sub efectul caldurii absorbite, trece din stare lichida in stare de abur, 1 litru de apa expandand in 1680 litri abur.

Aplicata sub forma pulverizata si nu jet, apa are un efect superior datorita atragerii unei cantitati mai mari de caldura, dar are un efect penetrant mai mic in cazul materialelor solide care ard.

Apa nu poate fi utilizata la stingerea incendiilor de amestecuri si aliaje usoare precum carbid, sodiu, calciu, magneziu, potasiu, strontiu sau bariu, aceste substante reactionand violent cu apa si dezvoltand gaze explozive si fierbinti.

Apa nu trebuie aplicata asupra echipamentelor electrice care ard, datorita proprietatilor conductoare a acesteia, cu risc major asupra echipei de interventie, precum si datorita capacitatii distructive asupra echipamentelor respective.

1.1 Bioxidul de carbon

Este un gaz neinflamabil. La presiunea normala de 1 bar si la temperatura mediului inconjurator, CO2 este cu circa 50% mai greu decat aerul. Atunci cand CO2 este utilizat ca agent de stingere, el are proprietatea de a disloca oxigenul si de a sufoca focul fiind eficient in cazul stingerii incendiilor de mici dimensiuni de lichide inflamabile si mai ales in cazul celor de origine electrica, nefiind electric conductiv.

CO2 este utilizat atat in stingatoarele portabile cat si in instalatiile fixe de la bord, pentru stingerea incendiilor in compartimentele de masini, in cele ale pompelor de marfa, magazii pituri si alte zone protejate.

1.2 Substituienti ai Halonului

Desi hidrocarburile halogenate (Halonii) sunt considerate a fi printre cele mai eficiente substante stingatoare, utilizarea lor la neve a devenit prohibitiva datorita efectului distructiv al acestora asupra stratului de ozon. Alternativele in aceasta privinta sunt:

Halocarbonul (FM 200 sau FE 13) - sunt gaze non-conductive din punct de vedere electric, care au un efect inhibator asupra focului prin ruperea reactiei in lant. Totusi, in comparatie cu Halonul 1301 (prohibit), pentru a stinge un focar de incendiu de aceeasi aploare ar fi necesara o cantitate dubla de halocarbon.

Gazul inert (ex Argonul) - volumul de Argon necesar pentru a stinge un incendiu este de cca. 10 ori mai mare decat daca s-ar folosi Halon 1301

Pulberile chimice

Rezultatele excelente obtinute in stingerea unor incendii de mari proportii implicand gaze sau lichide combustibile, posibilitatile bune de conservare, simplitatea aplicarii, fac ca pulberile stingatoare sa constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de baza al majoritatii pulberilor stingatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul de amoniu.

Pulberile stingatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, nu sunt toxice dar totusi pot avea un efect iritant daca sunt inhalate. Sunt foarte eficiente in cazul stingerii incendiilor de gaze si hidrocarburi, de asemenea in cazul celor de natura electrica cu mentiunea ca reziduurile de agent ramase la locul interventiei, pot cauza pagube majore instalatiei.

Pulberile chimice nu au efect de racire si prin urmare, unele materiale se pot reaprinde datorita efectului radiant, ceea ce inseamna ca dupa stingere ele trebuiesc racite cu apa.

Depozitarea. Pulberile stingatoare sunt fabricate astfel incat nu sunt afectate de o depozitare pe termen lung. Desi toate pulberile sunt stabile atat la temperaturi joase cat si la temperaturi ridicate, exista limite ale temperaturilor de depozitare, care se vor corela cu natura chimica a fiecarui tip de pulbere. Ca regula generala, nu se vor depasi temperaturi de 50 grade Celsius. Durata la valabilitate a pulberilor este de minim 5 ani. Pulberile se vor depozita intr-un loc uscat, in ambalajul original indicat pentru depozitare.

Spuma ca substanta stingatoare

Stingerea incendiilor cu spuma se bazeaza pe separarea si intreruperea contactului materialului combustibil cu aerul. Datorita vascozitatii reduse, spuma este recomandata pentru stingerea lichidelor inflamabile. Functie de tipul de spuma, acest lucru se poate face in felul urmator:

Patura de spuma acopera combustibilul sufocand focul;

Combustibilul este racit de catre apa ce intra in compozitia spumei;

Patura de spuma impiedica producerea si eliberarea vaporilor combustibili care s-ar putea

combina cu oxigenul din aer.

Spumantii concentrati, sunt in general netoxici, necorozivi si biodegradabili in conditii normale de utilizare. Pierderile prin scurgerea spumei se spala cu apa, neexistand pericolul poluarii mediului ambiant.

Domenii de utilizare :

Stingerea lichidelor combustibile si inflamabile care ard

Stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumelor si sarurilor

Protectia materialelor elementelor de constructie impotriva caldurii radiante

Impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor

Impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.

Conditii impuse agentului spumant:

Sa aiba densitate mica, care sa ii dea posibilitatea sa pluteasca pe suprafata lichidului ce arde

Sa aiba mare coeficient de spumare 

Sa fie compacta (stratul de spuma sa nu aiba spatii goale)

Sa fie omogena (bulele de aer sau gaz sa fie de aceeasi marime)

Sa fie persistenta (sa reziste minimum 30 minute fara sa se degradeze)

Sa fie aderenta, proiectata pe materiale in plan vertical sa se mentina

Sa nu produca coroziune.

Capitolul VII - Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

1.0 Sisteme fixe de stingere a incendiilor

Dupa modul de operare, instalatiile de stingere a incendiilor pot fi impartite in doua categorii, respectiv de suprafata si volumice. Primele trimit la suprafata incendiului substante stingatoare, care racesc sau opresc alimentarea cu aer a zonei de ardere impiedicand formarea gazelor combustibile si reaprinderea lor. In grupa de stingere volumica intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea, precum aburul, gazele inerte sau spuma foarte usoara. Indiferent de tipul lor, instalatiile de stingere de la bordul navelor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Sa fie astfel dispuse incat sa tina seama de potentialul de producere a incendiului in incaperile

protejate;

Sa fie oricand gata de functionare, indiferent daca nava se afla in stationare sau in mars;

Sa nu favorizeze prin functionarea lor intensificarea arderii;

Sa fie sigure in functionare si sa aiba vitalitate ridicata;

Sa actioneze asupra incendiului astfel incat sa excluda posibilitatea reaprinderii;

Sa aiba mijloace de actionare locala si de la distanta precum si posibilitati de control;

Sa nu fie periculoase pentru oameni;

Sa nu provoace corodarea sau afectarea instalatiilor si constructiilor, cu care intra in contact,

Eliberarea mediului de gaz sa se faca automat;

Substantele utilizate pentru stingere sa nu produca gaze toxice.

1.1 Sisteme de stingere cu efect de racire - Instalatii de stins incendiul cu jet de apa

Actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apa, cu debite cuprinse intre 2 si 6 l/s si sunt compuse din urmatoarele elemente:

Pompe de incendiu sunt de obicei electro-pompe centrifugale verticale, cu capacitatea intre 40 m3/h si 200 m3/h, care imping apa pe coloana cu o forta de pana la 6 Kgf/cm2. La navele de pasageri si similare lor, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 4000 tdw, sunt prevazute cel putin 3 pompe de incendiu iar la cele cu un tonaj mai mic de 4000 tdw, 2 pompe. (cerinta SOLAS). Atunci cand nava e in mars, pompele de incendiu trebuie testate saptamanal, atat in cadrul unui program separat de mentenanta, cat si in cadrul exercitiilor de tip drill. Testul trebuie sa includa verificarea comenzilor locale si de la distanta, precum si presiunea de refulare. La navele de peste 6000 tdw, presiunea minima cu doua furtunuri cu ajutajele montate si o pompa in functiune trebuie sa fie de cel putin 2,8 bar.   

Racord international. Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tdw trebuie sa dispuna la bord de cel putin un racord international de legatura cu uscatul, corespunzator Fire Safety System

Code pentru a facilita cuplarea instalatiei la alte mijloace de stins incendiu cu apa (de la alta nava sau de la alte mijloace cum ar fi masini de pompieri sau instalatii portuare specializate).

Hidranti. Numarul si amplasarea hidrantilor de incendiu sunt stabilite astfel incat sa asigure furnizarea a cel putin doua jeturi de apa ce nu pleaca din acelasi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singura bucata, care pot fi dirijate spre orice punct al navei accesibil in mod normal echipajului sau pasagerilor in timpul navigatiei si in orice punct al oricarei incaperi de marfa cand aceasta este goala, al oricarei incaperi ro-ro sau al oricarei incaperi pentru vehicole, in acest ultim caz, cele doua jeturi trebuind sa atinga orice punct al incaperii, fiecare provenind de la un furtun dintr-o singura bucata iar hidrantii sa fie amplasati langa caile de acces ale incaperilor protejate. In plus, pentru navele de pasageri, Codul FSS impune ca numarul si amplasarea hidrantilor in incaperile de locuit, de serviciu si de masini sa fie astfel stabilite incat cerintele impuse mai sus, sa poata fi indeplinite cand toate usile etanse si toate usile peretilor zonelor verticale principale sunt inchise. O atentie speciala trebuie acordata acestora in cadrul programului de verificare si intretinere.

Furtunuri Furtunurile de incendiu sunt fabricate din materiale nedegradabile aprobate de Administratie si trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a putea proiecta un jet de apa in oricare din spatiile care ar necesita acest lucru. Fiecare furtun este prevazut cu o teava de refulare de mana si cuplajele necesare. Furtunurile de incendiu impreuna cu toate sculele si accesoriile necesare, trebuie sa fie mentinute gata de utilizare si la vedere, in apropierea hidrantilor sau a racordurilor de incendiu. In spatiile interioare ale navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 persoane, furtunurile de incendiu trebuie sa stea in permanenta cuplate la hidranti. Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel putin 10 m dar nu mai mult de :

o       15m in incaperile de masini,

o       20m in alte incaperi sau punti deschise,

o       25m pentru puntile deschise de pe navele cu o latime de peste 30m.

Ajutajele. In functie de tipul jetului care poate fi refulat se deosebesc trei tipuri de ajutaje : cu jet compact, care se folosesc pe puntile exterioare, cu jet imprastiat, ce se folosesc la puntile interioare si C.M. in combinatie cu cel cu jet compact si cu jet combinat, folosite la interioare si in C.M.

1.2 Instalatii de stins incendiul cu sprinklere

Instalatiile automate cu sprinklere, sunt printre cele mai eficiente sisteme de actiune contra incendiului, care folosesc drept agent de stingere apa si care constau in principal in mijloace de protectie cu functie complexa care detecteaza, localizeaza, semnalizeaza incendiul si intra automat in functiune pentru anihilarea actiunii distructive a acestuia.

Superioritatea lor asupra celorlalte sisteme automate de protectie cu apa este determinata in primul rand de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si actioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel aplicarea inutila a apei asupra zonelor necuprinse de incendiu.

Se bazeaza pe racirea suprafetei carburante cu un curent de particule de apa creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip sprinkler. Instalatia se monteaza in cabine birouri, saloane, sufragerii precum si in coridoarele care comunica cu aceste incaperi. Instalatiile tip sprinkler sunt obligatorii pentru navele de pasageri si cele similare lor si se compun in principiu din urmatoarele elemente principale:

Ø     

Cap/seal

Deflector

Glass bulb

Cap sprinkler

hidrofoare

Ø      retele de conducte ramificate sau inelare,

Ø      capete sprinkler (duze de refulare) care se deschid la o temperatura definita,

Ø      aparate de control si semnalizare,

Ø      racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu.

Modul de functionare este urmatorul: sursele de alimentare tin permanent sub presiune retelele de conducte pe care sunt montate capetele sprinkler.

Gazele calde emanate de incendiu se ridica si se acumuleaza la partea superioara a incaperii, formand in jurul sprinklerului un strat cu temperatura ridicata. Preluand caldura prin convectie si radiatie de la mediul spatiului incendiat, dispozitivele de inchidere ale sprinklerelor situate deasupra zonei de ardere se incalzesc treptat si in timp relativ scurt se deschid la atingerea temperaturii nominale de declansare.

Odata eliberat orificiul de curgere, apa este proiectata sub forma de picaturi dispersate asupra focarului. Actiunea instalatiei este operativa si proportionala cu gradul de dezvoltare a incendiului. Pentru identificarea usoara a focarului precum si din alte considerente functionale, instalatiile mari se impart in sectoare (zone) deservite fiecare de cate un aparat de control si semnalizare.

Exista trei categorii de sisteme sprinkler:

Sisteme conventionale cu presiune scazuta (watersprinkler system) unde presiunea de lucru este

sub 10 bar (un sprinkler acopera cca 9 m2 suprafata podea)

Sisteme cu presiune medie (watermist system). Presiunea de lucru este cuprinsa intre 10 si 40

bar iar consumul de apa reprezinta cel mult 50-70% din cel al sistemelor conventionale (suprafata acoperita de un cap sprinkler 16 m2)

Sisteme de inalta presiune (hi - fog system), sunt cele mai eficiente sisteme de sprinklere si in

comparatie cu sistemele clasice, prezinta urmatoarele avantaje:

Particulele de apa sunt emise sub forma de ceata, fiind nonconductive electric.

* Cantitatea de apa utilizata este mult mai mica,

* Pericolul acumularii de apa in spatiile interioare este scazut,

* Puterea de penetrare mult mai mare,

* Eficacitate sporita,

Efect de racire extrem de ridicat,

* Suprafata de podea acoperita de o duza, 25 m2

* Diametrul tubulaturilor de drenaj si cel al tubulaturilor instalatiei este mult mai mic.

Functionare: La detectarea incendiului, o pompa de inalta presiune sau un gaz presurizat intr-o baterie de butelii, asigura impulsul apei la o presiune cuprinsa intre 40 si 200 bar catre duzele de pulverizare. Constructia speciala a acestora, favorizeaza dispersia particulelor de apa cu un diametru de 50-120m, in timp ce presiunea extrem de ridicata asigura o penetrare eficienta si o rapida racire a materialelor combustibile implicate in incendiu.

In imaginile de mai sus sunt prezentate : un compartiment de masini protejat cu HI-FOG, o baterie de butelii cu agent (gaz) propulsor, o duza de ceata tip sprinker.

1.3 Sisteme de stingere cu efect de inabusire - Instalatii de stingere cu bioxid de carbon.

CO2 este eficient in stingerea incendiilor de mici dimensiuni, in principal cele de natura electrica, dar si in cazul incendiilor mari, in compartimente inchise.

CO2 ca agent de stingere are urmatoarele calitati: eficienta ridicata, neagresiv fata de obiectele si materialele stinse, capacitate de penetrare ridicata, rau conducator de electricitate, conservare indelungata, insensibil la actiunea temperaturilor scazute.

Domenii de utilizare ca agent de stingere

Depozite de materiale, magazii de marfa,

Masini si instalatii electrice aflate in incaperi inchise,

Transformatoare si generatoare electrice, statii de distributie.

Instalatiile de stingere cu CO2 se impart in doua categorii :

Ø      Instalatii de inalta presiune, unde CO2 este stocat in butelii in stare lichida

la temperatura mediului ambiant. La o temperatura de 21C, presiunea in butelii este de cca 58 bar.

Ø      Instalatii de joasa presiune, unde CO2 este stocat in rezervoare mari la

temperatura de cca - 20C si la o presiune de cca 20 bar.

Atunci cand CO2 este lansat dintr-un stingator, temperatura lui poate atinge valori chiar mai mici de - 78C. In ciuda acestui lucru, CO2 nu are efect de racire. Asta inseamna ca daca materialul implicat in incendiu nu este racit sub temperatura de aprindere, exista riscul ca acesta sa se reaprinda.

Stingerea prin inundarea unui compartiment cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor mijloace de stingere nu este eficace.

*Atunci cand se initiaza semnalul de alarma de declansare a instalatiei, compartimentul respectiv trebuie evacuat rapid.

*CO2 nu va fi admis in compartiment pana ce acesta nu este evacuat complet,

*Instalatia nu va fi activata decat cu permisiunea comandantului navei si a sefului mecanic sau a persoanelor imputernicite de catre acestia.

*Inainte de a fi inundat cu CO2, compartimentul trebuie inchis etans si ventilatia trebuie oprita.

In paralel cu alarmarea echipajului se demareaza procedurile de lansare a bioxidului de carbon in spatiile vizate dupa cum urmeaza:

Oprirea ventilatiei,

Inchiderea etansa a spatiilor,

Stoparea utilajelor in functiune din compartimentele respective,

Evacuarea oamenilor din aceste spatii,

Efectuarea prezentei (nu se lanseaza instalatia daca cineva este lipsa la apel pana nu

se afla situatia exacta),

Lansarea CO2

Observarea evolutiei focului,

Supravegherea compartimentelor adiacente,

Operatiuni post stingere.

1.4 Sisteme de stingere cu efect de inabusire -Instalatii de stingere cu spuma

Un sistem de stingere cu spuma consta in principal dintr-un rezervor in care se afla agent spumant concentrat si un ansamblu de tubulaturi, manici, aplicatoare si elemente de conexiune la instalatia generala de stingere cu apa. Apa de la hidrantii navei, prin intermediul unui distribuitor, antreneaza o cantitate de aer si spumant, intr-o proportie corecta (exista posibilitatea reglarii la distribuitor), rezultatul fiind obtinerea unei solutii apoase de spuma cu concentratia dorita, trimisa prin liniile instalatiei, catre monitoarele aplicatoare. La punerea in functiune a instalatiei, jetul nu trebuie orientat catre incendiu intrucat pana la formarea spumei, la monitor va aparea apa.

Atunci cand se actioneaza cu spuma, aceasta trebuie directionata pe o suprafata verticala adiacenta la foc, permitandu-i deopotriva sa se disipe si sa se scurga pe aceasta, asternandu-se pe lichidul care

arde precum o patura, impiedicand alimentarea cu oxigen a focului. Directionarea directa a jetului de spuma asupra focului, ar putea antrena lichid inflamabil si ar implica in acest fel in procesul de ardere si alte materiale combustibile , consecinta imediata fiind extinderea focului.

1.5 Sisteme cu efect inhibitor -Instalatii de stingere cu pulberi chimice

Rezultatele excelente obtinute in stingerea unor incendii de mari proportii implicand gaze sau lichide combustibile, posibilitatile bune de conservare, simplitatea instalatiei, fac ca pulberile stingatoare sa constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de baza al majoritatii pulberilor stingatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul de amoniu. Trebuie mentionat insa ca pulberea cea mai eficace este cea pe baza de bicarbonat de potasiu ce este cu 30% pana la 50 mai eficienta decat cea pe baza de bicarbonat de sodiu.

Pulberile stingatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, ele protejeaza persoanele care actioneaza la stingerea incendiului impotriva radiatiei termice emisa de focar si nu au influenta coroziva asupra materialelor cu care vin in contact.

Este totusi de mentionat ca pulberile stingatoare au un efect de racire neglijabil, lucru de care trebuie intotdeauna sa se tina seama, dupa stingere existand pericolul reaprinderii.

Acest gen de instalatii se intalnesc in special in cazul navelor ce transporta gaze lichefiate

Pornirea de la distanta se poate face automat (actionare pneumatica sau mecanica) si manual, din oricare post de stingere iar aplicarea pulberii are loc in cel mult 30 secunde dupa deschiderea buteliei de pornire din postul de stingere cel mai indepartat.

1.6 Instalatii de stingere in bucatarii

Conform Codului FSS, echipamentul pentru gatit trebuie prevazut cu urmatoarele elemente de protectie:

O instalatie automata sau manuala de stingere a incendiului conform standardelor internationale acceptate,

Un termostat principal si unul de rezerva cu o alarma pentru alertarea utilizatorului in cazul unei defectiuni ,

Dispozitiv pentru oprirea automata a alimentarii cu energie electrica la activarea instalatiei de stingere a incendiului,

O alarma pentru indicarea functionarii instalatiei de stingere a incendiului, situata in bucataria in care este instalat echipamentul,

Comenzi pentru functionarea manuala a instalatiei de stingere care sa fie vizibil afisate in vederea utilizarii imediate de catre echipaj.

Agentul de stingere utilizat trebuie sa aiba urmatoarele calitati :

sa nu fie toxic,

sa fie un agent curat adica sa nu rezulte reziduuri in urma utilizarii lui,

sa aiba eficienta mare de stingere.

2.0 Stingatoare de incendiu portabile

Stingatoarele portabile constituie prima linie de aparare impotriva focului. Majoritatea incendiilor au un inceput de mica amploare iar o actiune prompta si hotarata cu un stingator sau mai multe in paralel poate pune rapid capat unei situatii care ar deveni altfel foarte periculoasa.

Stingatorul este un aparat de stingere actionat manual, care contine o substanta stingatoare (apa, spuma, pulbere, CO2), ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii unui gaz (Azot sau CO2).

Pe timpul exercitiilor de incendiu, echipajul trebuie sa primeasca instructiuni clare referitoare la utilizarea diverselor tipuri de stingatoare si sa participe la demonstratii practice, prin descarcarea prin rotatie a unor stingatoare, in scopul dobandirii de experienta si incredere in sine si in aparatul respectiv. Fiecare stingator trebuie marcat corespunzator printr-o eticheta dintr-un material durabil si care sa cuprinda urmatoarele informatii: numele fabricantului, pictograme cu clasele de foc pentru care este recomandat, text si pictograme cu indicatii de utilizare, tipul si cantitatea de agent de stingere, termen de utilizare, detalii referitoare la autorizare.

1. clapeta actionare



2. maner

3. duza evacuare

4. inel siguranta

5. tija

6. supape

7. butelie gaz

8. tub sifon

9. agent stingere

In imaginea alaturata se prezinta principalele elemente ale unui stingator de incendiu portabil cu butelie de presurizare aflat in dotarea tuturor navelor de ape interioare si maritime din toata lumea, elementele constitutive principale fiind notate sugestiv pe desen. Aceasta constructie este comuna atat pentru stingatoarele cu apa, cat si pentru cele cu pulberi chimice si spuma mecanica.

Stingatorul cu pulberi chimice. Fiecare stingator cu pulberi are o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Pot fi cu presurizare interna sau cu butelie de gaz ca si in figura. De regula la duza de evacuare 3 este conectat un furtun terminat cu un ajuataj din plastic. Distanta de refulare este 3 - 9 m functie de marimea stingatorului.

Un caz particular il reprezinta stingatoarele a caror capac este strabatut de un cui perforator, mentinut in pozitie de repaos prin intermediul unui arc tensionat, ca in imaginea de mai jos: Evacuarea pulberii din stingator se face prin teava sifon. Punerea in functiune se face in modul urmator:

  • Se transporta stingatorul la locul interventiei,
  • Se aseaza stingatorul jos, se extrage siguranta si se rupe sigiliul,
  • Se ridica stingatorul, se apuca ferm furtunul si se indreapta catre baza flacarii,
  • Se apasa clapeta de actionare sau se loveste ciuperca cuiului percutor cu mana libera

* Furtunul trebuie dirijat in functie de evolutia procesului de stingere.

* Se actioneaza stand cu spatele la curentii de aer.

* Se directioneaza jetul catre baza focarului.

Stingatorul cu spuma Acest tip de stingatoare sunt cele mai eficiente mijloace de stingere pentru incendiile de mica anvergura in cazul produselor de hidrocarburi.

La fel ca si in cazul prezentat mai sus, spumantul concentrat din butelia stingatorului, poate fi presurizata permanent cu azot (gradul de presurizare este indicat de un manometru amplasat pe capul stingatorului), sau nepresurizata, dar avand o butelie incarcata cu gazul propulsor (bioxidul de

carbon). In acest din urma caz, presiunea din butelie trebuie verificata anual, ceea ce insa nu implica schimbarea incarcaturii, aceasta avand de regula un termen de valabilitate de minimum 5 ani. La actionarea clapetei, gazul propulsor antreneaza spuma prin tubul ascendent si furtunul de refulare catre baza focarului. De subliniat ca acest gen de stingatoare au ca terminatie a furtunului un ajutaj cu orificii radiale, care are rolul de a antrena o cantitate de aer care sa permita un grad ridicat de infoiere a spumei (uzual 4 - 8).

Stingatorul cu CO2

Fiecare stingator cu bioxid de carbon aflat la bordul unei nave trebuie sa aiba o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Acest tip de stingator face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte si este un recipient sub presiune de forma cilindrica de capacitati variabile. Agentul de stingere este bioxidul de carbon stocat in recipient sub forma lichida.

Functionare:

Apasarea clapetei, duce la ridicarea supapei de pe orificiul de descarcare si eliberarea caii de descarcare a agentului de stingere catre difuzorul situat la capatul furtunului. In difuzor datorita fenomenului de detenta (gazul comprimat trece de la volum mic si presiune mare, la volum mare si presiune mica), temperatura CO2 scade sub punctul de solidificare -78,5 C, acesta fiind evacuat sub forma de zapada carbonica. Verificarea starii de incarcare se face prin cantarire, stingatorul avand inscriptionate greutatea neta si bruta. La pierderi de cca. 20-25% butelia se va inlocui. Aceste tipuri de stingatoare se folosesc pentru stingerea incendiilor de la instalatii si transformatoare electrice, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate scazuta, incendii izbucnite in spatii inchise, etc.

Stingatorul cu agenti chimici lichizi (Wet Chemical Extinguisher) pentru clasa K (bucatarii si restaurante) care implica in principal uleiuri de gatit nesaturate si care au o mare capacitate de stingere in principal datorita efectului de racire si inhibitie chimica.

Agentul de stingere este constituit din amestecuri de acetat de potasiu, citrat de potasiu si saruri de potasiu cu PH scazut si care nu lasa reziduuri chimice la locul actiunii care sa trebuiasca a fi curatate ulterior. Modul de constructie a aplicatorului, are menirea de a tine pe cel ce face interventia, la distanta sigura fata de foc.

Stingatorul cu apa presurizata (Stored Pressure Water Fire Extinguisher). Apa sub presiune este pulverizata cu putere in particule foarte mici. Avand un foarte bun efect de racire si penetrare, stingatoarele de acest tip sunt eficiente indeosebi pentru stingerea incendiilor de clasa A (in spatiul accommodation), nefiind recomandate pentru combaterea altor clase de foc.

Stingatoarele cu ceata de apa (Water Mist Fire Extinguisher). Au aparut ca o alternativa la stingatoarele cu halon, apa neavand potential agresiv fata de stratul de ozon. Agentul de lucru este apa distilata stocata intr-un recipient sub presiune. Particulele de apa cu diametre de ordinul micronilor si presiuni foarte mari, sunt non-conductiv electric si prin urmare acest gen de stingatoare pot fi folosite cu succes in stingerea incendiilor de clasa A chiar si in spatii unde exista instalatii electrice.

Intretinerea stingatoarelor. Pentru garantia unei bune functionaari in orice imprejurare, ofiterul responsabil trebuie sa se preocupe de revizia periodica a elementelor de baza ale stingatoarelor, respectiv recipient, agent extinctor, mediu impulsor, accesorii, dupa cum urmeaza:

Stingatoarele trebuiesc mentinute si intretinute in concordanta cu recomandarile fabricantului si

indicatiile incluse in SOLAS Maintenance log. In acest jurnal trebuie inregistrate toate operatiunile de

intretinere ale fiecarui stingator iar etichete cu mentiunile respective for fi atasate la acestea (data

verificarii, semnatura celui care a facut operatiunea, etc)

In concordanta cu regulile societatilor de clasificare, perioada de serviciu a stingatoarelor este data de mentinerea presurizarii interne dar nu se extinde peste 5 ani. Dupa aceasta perioada ele trebuiesc reancarcate.

Stigatoare de incendiu transportabile

Stingatoarele de incendiu transportabile sunt acele echipamente care au o greutate mai mare de 20 kg si care pentru a putea fi deplasate la locul interventiei, sunt dotate de regula cu roti pentru usurinta manevrei care se face de regula de doi servanti. Acestea pot fi stingatoare cu bioxid de carbon, cu pulberi stingatoare sau cu spuma.

O ilustrare sugestiva a procedurilor incorecte/corecte de actiune cu singatoare in combaterea unui incendiu, este prezentata mai jos:

Aplicatoare de spuma mecanica.

Gresit

Corect

Atentie la directia de propagare a focului

Focul se ataca intotdeauna de la baza si cat mai de aproape

O interventie hotarata cu mai multe stingatoare simultan ofera sanse de reusita mai mari

Stingatoarele folosite nu se repun niciodata la post

Niciodata nu lasati nesupravegheat un foc abia stins

Prezinta avantajul ca in caz de necesitate, se poate produce imediat agent de stingere cu spuma mecanica utilizand instalatia generala de stingere cu apa. Asa cum este prezentat in desen, agentul spumant concentrat aflat in recipienti cu diverse volume este preluat printr-un tub ejector si combinat cu o cantitate de apa si aer prin intermediul unui proportioner (amestecator de linie) functie de concentratia finala dorita a spumei mecanice. Atentie deosebita trebuie acordata termenului de garantie a spumantului concentrat precum si familiarizarii intregului echipaj cu modul de utilizare a unui astfel de echipament.

Ghid de utilizare in siguranta a stingatoarelor

Inainte de a incepe atacul asupra focului, testeaza daca stingatorul e functional,

Alege tipul corect de stingator functie de natura focului,

Fii sigur ca stii procedurile corecte de punere in functiune si actionare,

Asigura-te ca esti in siguranta tot timpul,

Ai grija, rapiditatea este esentiala dar este mai important e sa fii precaut si calculat

Asigura-ti sa ai tot timpul la indemana cel putin o cale de retragere si nu te apropia de foc mai mult decat este necesar,

Capitolul VIII - Echipamente de protectie folosite la stingerea incendiilor

1.0 Echipamentul pentru pompieri (Fireman`s outfits)

Toate navele sunt dotate cu cel putin doua echipamente complete de protectie tip pompier, depozitate in compartimente special destinate lor si in permanenta accesibile si gata de utilizare. Navele tip tanc si cele ce transporta marfuri periculoase, trebuie dotate suplimentar cu alte doua astfel de echipamente. Un echipament complet este compus din costum de protectie, ghete, casca, manusi, lanterna antiexplozie, secure, coarda calauza.

Costumul de protectie este confectionat din materiale ignifuge speciale, care protejeaza pielea de caldura radianta, de arsuri si oparire cu abur. Suprafata exterioara a costumului este impermeabila si prevazuta cu benzi reflectorizante.

Ghetele trebuiesc confectionate din materiale nonconductive din punct de vedere termic si electric si cu rezistenta mecanica si chimica ridicata.

Casca trebuie sa asigure protectia impotriva impactului mecanic, sa fie prevazuta cu vizor panoramic rezistent si guler de protectie.

Lanterna, sa fie de un tip aprobat si alimentata cu baterii cu o durata de lucru de cel putin trei ore.

Securea de pompier trebuie sa aiba coada dintr-un material neconductor pentru curentul electric si construita conform destinatiei.

Costumul de apropiere este confectionat dintr-un material aluminizat, fapt care ii confera un grad ridicat de termoreflexie, constituind o bariera termica impotriva caldurii emise prin radiatie si convectie. Pentru intervale scurte de timp poate rezista la temperaturi de 400-600C. Se compune din gluga (capison) cu vizor, bluza, manusi, pantalon, cizme.

Costumul de protectie pentru patrundere este confectionat dintr-o singura piesa, din materiale speciale, captusit la interior cu lana si kevlar si permite trecerea prin foc. In spate, costumul este prevazut cu o gluga ce permite echiparea prealabila cu aparatul de respirat

1.1 Aparatul de respirat cu aer comprimat

Dispozitivele de protectie a cailor respiratorii pot fi considerate ca o prelungire a aparatului respirator, motiv pentru care la analiza modului de protectie trebuie sa se tina seama de mecanismul de functionare al acestuia.

In conditiile desfasurarii diferitelor activitati, poluantii atmosferici din spatiile de lucru care actioneaza asupra cailor respiratorii variaza in limite foarte largi, de la agenti relativ nepericulosi dar "suparatori", la agenti foarte periculosi generatori de intoxicatii grave.

Gradul de nocivitate al poluantilor atmosferici pentru aparatul respirator uman difera de la un agent la altul, fiind determinat de o serie de factori care se refera la cantitatea si concentratia activa a substantei, la actiunea cumulativa in organism, la timpul de expunere, la temperatura mediului de lucru, la particularitatile fiziologice. In anumite conditii omul poate trai intr-o atmosfera care contine mai putin oxigen decat in mod normal, astfel:

pana la 18% oxigen, omul respira in mod normal;

intre 18 si 15% oxigen, la muncile mai intense survin accidente de respiratie;

sub 15% nu se pot desfasura activitati fizice;

  • la 8-9% oxigen, omul nu mai poate trai decat culcat, evitand orice miscare care poate duce la un consum suplimentar de oxigen;
  • sub 8% oxigen, survine paralizia membrelor, pierderea constientei si apoi moartea.

Este important de semnalat ca omul nu-si poate da seama de scaderea concentratiei de oxigen, deoarece respiratia nu este reglata de oxigen, ci de bioxidul de carbon, care este un excitant al centrului nervos respirator.

In general, omul suporta bine pana la o concentratie de 4% dioxid de carbon in aerul de respiratie.

La 4-5% bioxid de carbon se observa o accelerare a respiratiei.

La 8% bioxid de carbon se produc ameteli si dureri de cap.

La 9-10% bioxid de carbon survine pierderea constientei.

Peste 10% bioxid de carbon survine moartea.

Prezenta in mediul respirator a unor compusi chimici (ce pot rezulta si din ardere) cum ar fi cianurile, amoniacul, hidrogenul sulfurat si multe altele, chiar in procente relativ reduse, pot duce la intoxicari grave sau pot cauza chiar moartea.

Din cauza faptului ca insasi interventia intr-un mediu ostil vietii reprezinta un stress, este necesar ca utilizatorul aparatului sa aiba incredere deplina in acest echipament pentru ca atentia sa sa fie orientata in special asupra lucrarilor ce trebuie efectuate. Aceasta incredere este data de capacitatea de protectie proiectata, caracteristicile constructive si de fiabilitate si nu in ultimul rand de antrenament De asemenea utilizatorul trebuie sa fie intr-o stare fizica si psihica foarte buna si trebuie sa se antreneze cu aparatul de respirat, intrucat consumul de aer este in functie de capacitatea pulmonara, dar si de antrenament si de gradul de efort.

Autonomia de functionare a aparatului de respiratie depinde strict de consumul de aer, in litri pe minut. Astfel, pentru diferite activitati, orientativ se poate considera consumul de aer din tabelul urmator :

Natura pozitiei sau efortului

Numar de respiratii./min

Marimea unei respiratii in litri

Consum de aer litri/min

Pozitia culcat

14

0,35

4,9

Pozitia sezand

18

0,40

7,2

Mars, 85 pasi/min.

20

0,75

15,0

Mars, 125 pasi/min.

23

1,4

32,0

Alergare 165 pasi/min. sau urcare pe scari 111 trepte in 80 sec.

24

1,7

40,8

Alergare 220 pasi/min.

40

2,0

80,0

Alergare pe scari 111 trepte in 28 sec.

40

2,6

104,0

Valorile pot fi influientate considerabil de particularitatile fiziologice ale subiectului, antrenamentul si starea psihica.

Pentru un consum mediu de 35 litri/min. (conform normelor europene privind aparatele de respiratie), in functie de rezerva totala de aer din butelii (capacitatea buteliei in litri inmultita cu presiunea de incarcare a buteliei in bar), se poate calcula, cu titlu orientativ, autonomia de functionare a aparatului si rezerva necesara pentru retragere.

* Pe fiecare nava maritima un numar de persoane trebuie sa fie atestate si instruite corespunzator, in a utiliza aparatele de respirat.

* Numele persoanelor respective, a persoanelor de ajutor si a indatoririlor acestora trebuie mentionate in Muster List.

* Un ofiter este numit responsabil cu verificarea, intretinerea, introducerea intr-un program de intretinere conform SMS si pastrarea in conditii optime de lucru a intregului echipament.

* Inaintea punerii in functiune se verifica starea de incarcare a buteliei prin citirea presiunii la manometru, conectarea acestuia la aparat, functionarea reductorului de presiune, etanseitatea mastii, a tuburilor de legatura si a tuturor elementelor de imbinare ale aparatului, fixarea ferma a harnasamentului pe corp si functionarea sistemului de alarmare.

* Numarul si tipul echipamentelor de pompier difera de la un tip de nava la altul dar in oricare caz ele trebuie corect depozitate, utilizate si intretinute. Din acest motiv este indicat sa se consulte indicatiile fabricantului care se gasesc in manualul de utilizare si intretinere al fiecarui echipament

* Toate buteliile trebuie pastrate incarcate full. Ori de cate ori se foloseste o butelie, chiar daca aerul nu a fost complet consumat, aceasta trebuie descarcata si reancarcata imediat.

* Compresorul, daca exista la bord, trebuie exploatat si intretinut in concordanta cu indicatiile in manualul producatorului.

* Amplasamentul aparatelor trebuie sa fie vizibil marcat si gata in orice moment pentru utilizare rapida.

* Ofiterul responsabil trebuie sa inregistreze orice activitate legata de intretinerea aparatelor in log book.

* Este absolut esential ca echipajul sa fie familiarizat cu tipurile de aparate existente la bord.

* Toate exercitiile (emergency fire drills) trebuie sa includa si utilizarea aparatelor de respirat.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca persoana desemnata (operatorul) sa utilizeze aparatul de respirat :

Lupta contra incendiilor si operatiunile de salvare care implica utilizarea aparatului de respirat, intotdeauna solicita pesoana respectiva la un efort fizic si mental crescut.

Bazat pe acest fapt, operatorul trebuie sa fie inainte de toate apt din punct de vedere fizic si psihic pentru aceasta munca. Un test medical specific trebuie repetat periodic, pentru cei sub 40 ani odata la trei ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 40 si 50 ani odata la doi ani, iar cei trecuti de 50 ani, anual.

In plus, operatorul trebuie sa demonstreze stabilitate phsihica si autocontrol, pentru a fi capabil sa evalueze si sa mentina situatia sub control, precum si sa judece circumstantele in orice imprejurare.

Desi depune un efort considerabil, acesta nu trebuie sa impiedice operatorul in a-si pastra controlul respiratiei, sa se miste calm si sa acorde atentie partenerului cu care actioneaza, sa ia decizii si sa actioneze decisiv.

Toate acestea pot fi invatate, exersate si tinute sub control chiar foarte bine, daca operatorul are suficiente cunostinte referitoare la echipamentele cu care lucreaza, inclusiv despre principiile care guverneaza functionarea lor, stie sa recunoasca pericolul si sa evite situatiile periculoase, stie sa-si ofere protectie siesi in cele mai bune conditii.

Printr-un antrenament repetat, operatorul poate deveni perfect increzator in capacitatile proprii si ale aparatului, lucru care ii poate conferi sanse superioare in actiunea pe care o intreprinde.

De retinut ca familiaritatea de a actiona cu un echipament poate fi obtinuta prin antrenament, in timp ce pierderea acestei familiaritati se face lesne prin lipsa acestuia

1.2 Depozitarea echipamentelor pentru pompier

Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual, vor fi depozitate astfel incat sa fie usor accesibile si pregatite pentru utilizare.

La navele de pasageri, vor fi accesibile din orice loc, cel putin doua echipamente pentru pompieri si, in plus, un set de echipament individual. In fiecare zona verticala principala trebuie sa existe cel putin doua astfel de echipamente.

1.3 Aparate de respiratie pentru evacuare in caz de urgenta (EEBD)

Un Emergency Escape Breathing Devices (EEBD) este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, utilizat numai pentru evacuarea dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa. Aceste aparate nu trebuie intrebuintate in alte scopuri precum interventii in vederea stingerii incendiilor sau intrare in spatii cu continut redus de oxigen. In cadrul programului de instruire, tot echipajul trebuie sa fie familiarizat cu modul si conditiile de utilizare a EEBD.

Capitolul IX - Metode de lupta contra incendiilor. Organizarea echipajului

Conform STCW, echipajul se va pregati teoretic si practic atat in centrele de calificare, instruire si perfectionare, cat si la nave, in vederea cunoasterii notiunilor referitoare la chimia focului, modul de producere si propagare, a mijloacelor de stingere a incendiilor izbucnite la bord, precum si notiuni elementare privind organizarea, tactica si comanda.

Se vor face exercitii de stingere in cat mai multe ipoteze (se va urmari deplasarea rapida a oamenilor, echiparea lor corespunzatoare, actionarea conform rolului) astfel, reusindu-se sa se cunoasca foarte bine potentialul uman si tehnic.

Semnalul de alarma pentru incendiu se transmite prin instalatia de semnalizare - alarmare a navei, de catre orice membru al echipajului sau persoana de la bord, care observa un incendiu in desfasurare sau pe cale sa se produca, ori prin instalatia generala de alarma, de catre ofiterul de punte (cart).

Semnalele de alarma transmise cu suneria sau sirena se dubleaza prin ordine verbale transmise prin mijloace de comunicatii interioare de la bord, indicandu-se si locul de actiune, de exemplu ,,Alarma de (exercitiu) de incendiu in compartimentul de carma.

Pentru insusirea atributiilor prevazute in roluri si pentru formarea deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei, sub conducerea comandantului navei se organizeaza periodic exercitii de roluri simuland situatii reale, atat cat nava este in mars cat si in stationare, astfel iincat fiecare membru al echipajului sa participe la cel putin un exercitiu de rol de incendiu pe luna iar la navele de pasageri, un exercitiu de rol de incendiu in fiecare saptamana, urmarindu-se in acest scop ca echipajul navei sa fie apt in orice moment pentru a interveni conform indatoririlor trasate in rolul de incendiu al fiecaruia. Curent, un astfel de exercitiu se numeste Emergency fire drill.

Proceduri pentru siguranta personalului. Conducerea operatiunilor de stingere revine de regula capitanului navei pentru punte si toate compartimentele acesteia, in timp ce seful mecanic coordoneaza operatiunile de stingere in compartimentele masinilor.

Conducatorul actiunii de stingere poarta intreaga raspundere pentru interventia operativ-tactica de lichidare a incendiului si siguranta echipajului.

Sarcinile conducatorului:

a        se informeaza asupra situatiei,

a        apreciaza situatia,

a        ia decizia de interventie,

a        da comanda de interventie.

Componenta echipei de stingere cu apa

Conducatorul echipei trebuie sa fie un bun cunoscator al navei, compartimentelor,

instalatiilor si mijloacelor de stingere, al tacticii de lupta contra incendiului. Este cel care dirijeaza efectiv operatiunea de stingere.

Semnalizatorul (omul de legatura) in lipsa unor mijloace de comunicare radio.

Grupa de stingere: alcatuita din oamenii cei mai sanatosi, robusti, cu o buna rezistenta fizica,

sunt cei care actioneaza direct cu tevile de refulare asupra focarului. Se stabileste strict cine imbraca costumul anticaloric si cine este ajutorul in aceasta operatiune,

Grupa cu manicile (aduce manici si tevi de refulare). Din ea fac parte cei ce deschid

hidrantii, cupleaza si intind manicile, urmaresc traseul acestora, repara manicile deteriorate, au grija sa nu se stranguleze,

5. Grupa de apa are in compunere cel putin un om de la masina (de obicei of.mec.) care are rolul de

a porni pompele si a face liniile.

Pentru reusita actiunii de lichidare a focului, cei ce concura la actiune trebuie sa se apropie cat mai

mult de focar, sa se afle mai sus sau cel putin la acelasi nivel cu acesta, si sa tina cont de:

q       Directia si taria vantului (va actiona cu vantul din spate pentru a feri oamenii si a nu degrada spuma);

q       Focarul incendiului sa se atace incepand de la baza sa

q       Interventia trebuie facuta cu rapiditate deoarece succesul actiunii depinde de aceasta intr-o foarte mare masura.

Alte conditii esentiale pentru o interventie prompta si o reusita a stingerii sunt:

Instalatiile de alarmare si stingere sa fie in perfecta stare de functionare;

Personalul sa cunoasca semnalul de alarma de incendiu si indatoririle fiecaruia conform Muster List;

Mijloacele de stins portabile sa fie in permanenta la posturi si in stare buna de functionare

  • Capacele false de obturare a hidrantilor de pe magistrala sa se desfaca usor;
  • Manicile sa fie impachetate in cutii astfel incat ambele racorduri sa fie libere;

Tevile de refulare sa fie la post (langa manici, in cutiile de pastrare ale acestora);

Caile de acces la posturile de incendiu sa nu fie blocate;

Generatoarele cu agent spumogen din C.M. sa aibe intotdeauna rezervoarele pline;

Afisarea la loc vizibil a rolurilor de incendiu si a planurilor cu amplasarea mijloacelor de stins incendiu la bordul navei;

Metode de lupta contra incendiilor pe nave

Pentru ca lupta contra incendiilor sa fie eficienta trebuiesc indeplinite simultan mai multe cerinte cum ar fi:

Nava sa corespunda din punct de vedere constructiv si al amenajarilor pentru scopul pentru

care este exploatata,

Utilizararea materialelor usor inflamabile, manevrarea si dispunerea acestora sa se faca

conform regulilor;

Instalatiile de detectare, instalatiile de comunicatie, instalatiile de stingere, mijloacele

portabile si transportabile de stingere precum si echipamentele de protectie sa fie in buna stare;

Echipajul sa fie instruit corespunzator in scopul prevenirii si stingerii incendiilor dupa cum

urmeaza:

Sa aiba cunostinte generale despre foc, chimia focului, conditii de producere si propagare;

Sa cunoasca si sa respecte intocmai regulile generale de prevenire a producerii incendiilor;

Sa cunoasca modalitatile de anuntare si de alarmare in caz de necesitate si sa le utilizeze fara retinere;

Sa cunoasca amplasarea posturilor de incendiu pe nava;

Sa cunoasca indatoririle ce le revin prin rolurile de echipaj pe linia prevenirii si combaterii incendiilor,

Sa cunoasca foarte bine in ce imprejurari si cum se utilizeaza instalatiile, mijloacele de stingere si echipamentele de protectie pe care este abilitat sa le foloseasca conform rolului de incendiu.

Intr-o situatie de urgenta, aplicarea celei mai potrivite actiuni de raspuns pentru protejarea echipajului, a marfii, a navei si a mediului, necesita o intelegere pe masura a situatiei si un plan prioritar si realist de actiune.

Odata cu implementarea International Safety Management Code (ISM), capitolul 8, SOLAS 74/96, capitolul III, regula 19 si MARPOL 73/78, Anexa I regula 26, s-a elaborat un sistem integrat de planuri de urgente la bord si care ofera clisee de abordare in cazul aparitiei unei situatii de urgenta, sau care este pe cale sa se produca. Aceste planuri, cuprind atat ghiduri de Actiuni Initiale (Initial Actions Plan), cat si scenarii secventiale de raspuns sau contracarare (Subsequent Response Plan) si care depind de variabile precum natura situatiei de urgenta, incarcatura navei, tipul de nava, etc ofera personalului posibilitatea de a aborda cu succes o situatie neasteptata in conditiile aplicarii corecte a masurilor necesare si in ordinea lor prioritara.

Dat fiind faptul ca in cele mai multe situatii, limba vorbita pe navele din flota mondiala si mai ales ordinele, informarile si comenzile comandantului, sefului mecanic si ofiterilor se fac in limba engleza, am considerat oportuna inserarea in acest material, a unor paragrafe in aceasta limba.

Focul - primul raspuns :

Ø      Detectie si localizare rapida

Ø      Alarmare de urgenta

Ø      Aplicare rapida si competenta a primelor masuri de combatere

Daca descoperi un foc, sau un fenomen pe cale sa genereze foc, prima ta grija trebuie sa fie actionarea butonului de alarma, sa strigi cat de tare poti (FOC) si sa anunti telefonic comanda.

Odata alarma initiata, circumstantele urgentei iti dicteaza actiunile initiale pe care trebuie sa le intreprinzi:

Ø      Daca sunt vieti in pericol, prima actiune trebuie sa fie indreptata catre salvarea acestora. Prin ceea ce faci, ai mare grija sa nu devii si tu o victima,

Ø      In cazul incendiilor de mici proportii, primul raspuns trebuie sa fie un atac hotarat cu stingatoare portabile,

Ø      Daca focul este de mari dimensiuni, prima actiune trebuie sa fie indreptata catre izolarea compartimentului in scopul reducerii alimentarii cu oxigen si minimalizarea extinderii fumului.

INITIAL ACTIONS

Sound Alarms & notify

On detection of an emergency situation, the general emergency alarm signal shall be sounded ommediately

  1. The nature, and location if known, of an emergency shall be announced by using the public address system or other means.
  2. Muster at stations
  3. On hearing the general emergency alarm, all crew members shall muster at their emergency stations as defined in muster lists and personnel instruction cards.
  4. Establish Communication
  5. Communication should be established between emergency parties by using portable VHF transceivers or other means.
  6. Identify / Verify Nature & Location Of Emergency
  7. The head of the each emergency team will contact the control team on the bridge, to advise, verify or inquire as to the nature and location of the emergency, on arrival at the muster stations.
  8. Count Crew
  9. All crew mustered at stations shall be counted and report made to the control team on the bridge.
  10. If any crew is missing a search shall be started and if there are any injured a rescue shall be started.
  11. Activate Subsequent Response Plan
  12. The control team on the bridge shall activate and organize emergency teams as prescribed in this chapter
  13. The other teams will carry out necessary actions as described.   
  14. Monitor Response Action
  15. The control team on bridge shall monitor response actions and re-organize as the emergency situation develops.
  16. Activate Reporting
  17. The control team on bridge shall activate reporting. Designated Person ( see Standinng Instructions Chapter 2, & SOPEP Manual)
  18. Collect Additional Information
  19. Detailed information, specific to the nature of the emergency, shall be collected as prescribed in subsequent response plan.
  20. Initiate External Response
  21. The control team on the bridge shall initiate external responses as prescribed in subsequent response plan.

SUBSEQUENT RESPONSE - ACCOMMODATION FIRE (other than galley xe 'ACCOMMODATION FIRE (other than galley)'

Check-List / Accommodation fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

Course altered to reduce air flow ?

Combustibles involved known ?

All accommodation mechanical ventilators (air condition, fans e.g.) stopped ?

Natural ventilators leading to area closed ?

Fire flaps closed if necessary ?

Fire and water-tight doors and other closing appliances surrounding area closed ?

Electrical circuits in the area isolated ?

Fire-fighters in pairs, with available Fireman Outfits ready ?

The wearer of Fireman Outfit and the person assisting agreed on method of signaling ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

Six sides of the fire (four sides, top and bottom) under close observation

SUBSEQUENT RESPONSE - GALLEY FIRE xe 'GALLEY FIRE'

Check-List / Galley Fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

All accommodation mechanical ventilators (air condition, fans e.g.) stopped ?

Natural ventilators leading to area closed ?

Fire flaps closed if necessary ?

Fire and water-tight doors and other closing appliances surrounding area closed?

Electrical circuits in the area isolated ?

Fire-fighters in pairs, with available Fireman Outfits ready ?

The wearer of Fireman Outfit and the person assisting agreed on method of signaling ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

Six sides of the fire (four sides, top and bottom) under close observation ?

Galley vent duck been checked to prevent fire spreading ?

SUBSEQUENT RESPONSE - ENGINE ROOM FIRE xe 'ENGINE ROOM FIRE'

Check-List / Engine Room Fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

Emergency stops and quick closing valves actuated ?

Emergency Fire pump started ?

Fuel tripped ?

Emergency power on line ?

Emergency steering on line ?

Forced ventilation restricted /stopped?

Fire dampers/flaps shut (including in funnel casing) if necessary ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

emperature monitoring of engine room started ?

Fire-fighters in pairs, with available Fireman Outfits ready ?

The wearer of Fireman Outfit and the person assisting agreed on method of signaling ?

Before carrying out total flooding;

Battening down engine room checklist completed ?

SUBSEQUENT RESPONSE - CARGO HOLD FIRE xe 'CARGO HOLD FIRE'

Check-List / Cargo Hold Fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

Mechanical ventilators leading to hold stopped ?

Natural ventilators leading to hold closed ?

Hold battened down properly ?

Electrical circuits in the area (if available) isolated ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

Fixed fire-fighting system ready for use ?

Checked if hazardous gas being given off (flammable and/or Toxic)

Temperature in spaces adjacent to hold in fire been checked and under observation ?

Before opening hold possibility of cargo re-ignition and temperature checked ?

SUBSEQUENT RESPONSE - CARGO FIRE ON DECK xe 'CARGO FIRE ON DECK'

Check-List / Cargo Fire on Deck

General Emergency Initial Actions carried out ?

Electrical circuits in the area (if available) isolated ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Course altered to reduce air flow over deck (at sea)?

Cargo operation stopped, terminal or port informed (at port/terminal) ?

Can water be used to fight this fire ?

Any chemical reaction from material on fire ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

Checked if hazardous gas being given off (flammable and/or Toxic)

Temperature in spaces adjacent to fire area been checked and under observation ?

SUBSEQUENT RESPONSE - PUMP ROOM FIRE xe 'PUMP ROOM FIRE'

Check-List / Pump Room Fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

Cargo operation stopped ?

All mechanical ventilators stopped ?

Natural ventilators leading to area closed ?

Electrical circuits in the area (if available) isolated ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Maximum available fire hoses connected to hydrants and boundary cooling started ?

Fire-fighters in pairs, with available Fireman Outfits ready ?

The wearer of Fireman Outfit and the person assisting agreed on method of signaling ?

Checked if hazardous gas being given off (flammable and/or Toxic)

SUBSEQUENT RESPONSE - EMERGENCY GENERATING ROOM FIRE xe 'EMERGENCY GENERATING ROOM FIRE'

Check-List / Emergency Generating Room Fire

General Emergency Initial Actions carried out ?

Diesel generator shut down ?

All fuel tanks shut off ?

Emergency switchboard isolated ?

Compressed air line from engine room shut ?

Compressed air bottles shut off ?

All ventilation stopped ?

Main air cooling flaps closed ?

Fire flaps closed (one small one left open until CO2 discharged to allow expansion)

Doors closed ?

SUBSEQUENT RESPONSE - BATTENING DOWN ENGINE ROOM xe 'BATTENING DOWN ENGINE ROOM'

Check-List / Battening Down Engine Room

Sound evacuation alarm ?

Emergency generator running and on the board ?

Main engines stopped ?

Boilers closed down ?

Ventilation fans stops an main deck fire station operated ?

All personnel out of engine room , head count been done ?

All fire flaps closed funnel door shut ?

All doors to inert gas plant and engine room entrances closed ?

Emergency fire pump running and fire main pressurized ?

Fixed fire-fighting system operated ?

SUBSEQUENT RESPONSE - DAMAGE TO SHIP xe 'DAMAGE TO SHIP'

Check-List / Tank Explosion

General Emergency Initial Actions carried out ?

Fixed fire-fighting system for ready for use if applicable ?

Fire pumps started (main & emergency) and full pressure put in to fire mains ?

Fire and/or Fixed fire-fighting system lines intact ? Any isolating valves ?

All vessels pumps, generators & auxiliary machinery operational ?

All water-tight doors and openings closed ?

Spray accommodation front bulkhead with sea water.

Adjust course and speed to minimize fire spread & smoke ?

Damage assessment checked & compared to vessels damage stability ?

Pollution levels been ascertained and actions taken as defined in S.O.P.E.P. Manual ?

Capitolul X - STINGEREA INCENDIILOR

Incendii de materiale combustibile solide

Din fericire materialele combustibile de clasa A, au punctul de aprindere relativ scazut si sunt usor de racit pana sub acest punct, moment in care vaporii inflamabili si combustia inceteaza sa se mai produca.

Aceasta constatare ne conduce catre gasirea celei mai eficiente metode de a stinge incendiile din aceasta clasa si care consta in atacarea focului cu apa foarte fin pulverizata, sub forma de jet sau combinat, in cantitati apreciabile si la o presiune ridicata. Este de remarcat totusi ca particulele fine de apa elimina caldura si racesc materialele combustibile pana sub valoarea temperaturii de aprindere, mai rapid decat daca apa s-ar alica sub forma de jet.

Daca incendiul s-a produs intr-o cabina neocupata, prima actiune este aceea de a ne asigura ca usa ramane inchisa in timp ce actionam butonul de alarmare. Nu este recomandabil a incepe lupta cu focul daca evaluarea sanselor de reusita nu ofera certitudinea succesului, pana ce echipa de interventie nu este in pozitie cu toate mijloacele de atac pregatite. Experienta arata ca incendiile in cabinele de locuit emana foarte mult monoxid de carbon si oricine incearca sa-l stinga fara mijloacele de protectie necesare poate fi in pericol.

Daca incendiul are loc intr-o cabina ocupata, persoana care il sesizeaza trebuie sa se convinga daca in interior este cineva si daca il poate ajuta sa iasa fara sa-si puna propria viata in pericol. Altfel, usa trebuie tinuta inchisa pana ce personalul de interventie intra in dispozitiv cu aparate de respirat, si mijloace de stingere adecvate.



Cand se intra in cabina incendiata, usa se va deschide numai atat cat sa permita introducerea ajutajului

si se va deschide complet doar dupa ce zona incendiata s-a racit suficient pentru a nu mai prezenta

pericol. Initial, apa sub forma pulverizata trebuie folosita in principal pentru absorbtia de caldura si

pentru protectia celor ce actioneaza pentru combaterea focului.

Odata ce focul a fost stins, este necesara udarea abundenta si minutioasa in continuare, decopertarea si eliminarea resturilor carbonizate pentru a preantampina reaprinderea.

Pericolul major pe care-l prezinta asfel de incendii este dat in general de fum si de rapida extindere prin conductie spre magazii sau punti. Din acest motiv, cel care observa un astfel de eveniment, trebuie sa faca in principal doua lucruri foarte importante. Sa inchida rapid toate usile din calea focului si sa dea imediat alarma. Acest lucru va limita extinderea fumului spre zonele adiacente celei incendiate. Conductia poate fi stopata prin racirea extremitatilor zonei afectate de foc. Odata ce s-a reusit stingerea completa, nu trebuie uitat a se efectua o inspectie minutioasa a tuturor compartimentelor adiacente (prova-pupa, babord-tribord, deasupra-dedesubt)

1.1 Incendii de hidrocarburi

Combustibilii lichizi au puncte de inflamare cu valori foarte diferite. Acestea pot varia de la -50F (produsele petroliere usoare), la 150F (combustibilul greu).

Datorita acestui lucru, aplicarea apei sub orice forma si cantitate ar fi ea, ar fi rareori eficienta intrucat cantitatea de caldura latenta extrasa prin evaporare ar fi prea mica pentru reducerea temperaturii materialului care arde, sub punctul de aprindere.

Nu se recomanda deci a apela la apa ca si agent de stingere in cazul lichidelor combustibile decat eventual daca focul e de mici dimensiuni, produsul care arde are un punct de aprindere relativ ridicat, se actioneaza cu apa pulverizata, si nu se dispune in timp util de alte mijloace.

Spuma este cel mai potrivit agent de stingere pentru acest gen de incendii pentru ca aceasta se intinde ca o patura peste produsul care arde, ii intrerupe acestuia contactul cu aerul acopera suprafetele inaccesibile si stopeaza extinderea focului.

Trebuie remarcat ca in aceasta situatie, micsorarea intensitatii focului de lichide combustibile, nu este de cele mai multe ori imediat evidenta dar perseverenta impreuna cu actiunea neantrerupta de aplicare a spumei este calea cea mai sigura spre succesul operatiunii. Orice pauza in acoperirea cu spuma poate duce la producerea unor gauri neacoperite prin care focul se alimenteaza cu aer, actiunea de stingere putand fi sortita esecului.

Explozia rezervoarelor de combustibil este un eveniment deosebit de inspaimantator si traumatic in

acelasi timp. Cu toate acestea, experienta a demonstrat clar ca si acest gen de situatii pot fi tinute sub

control. Primul si cel mai esential lucru este ca evenimentul sa fie gestionat cu calm si competenta,

nelasand ca panica sa cuprinda echipajul.

Este mai mult decat probabil ca explozia sa fi rupt tubulaturile instalatiilor de stins incendiu de pe

punte si acest lucru trebuie verificat de indata. Unde este necesar trebuie actionate de urgenta

inchiderile rapide, valvulele de blocare si desfasurate manicile. Utilizarea spumei este decizia corecta

ce trebuie luata in acest caz, insotita de o sustinuta actiune de racire a zonei cu apa pentru limitarea

extinderii si protejarii zonelor neincendiate.

Toate actiunile ce se intreprind, vor fi dictate de circumstantele specifice momentului iar un

management competent, un spirit de echipa adevarat, un training adecvat, pot concura impreuna la

gestionarea corecta a situatiei si gasirea cailor catre succes.

Foc in compartimentul pompelor de marfa

Adeseori, atunci cand se produc, incendiile in camera pompelor de marfa sunt generate de supraincalziri ale lagarelor pompelor sau avarierea grava a acestora. In ambele cazuri, poate rezulta intinderea focului spre compartimentul motoarelor de actionare, prin patrunderea focului sau a fumului si caldurii prin locasurile de trecere ale axelor.

Metoda prin care se ataca un astfel de eveniment este cea a sufocarii focului cu o atmosfera bogata in bioxid de carbon dar acest lucru este recomandabil a nu se face prematur in sensul ca este bine ca in paralel sa se raceasca compartimentele adiacente, in particular camera motoarelor de actionare.

Foc in manifolduri sau tancurile de supraplin

In oricare dintre situatii, prima masura ce trebuie luata este intreruperea de urgenta a alimentarii cu combustibil. Daca nava se afla sub operatiuni de descarcare, pompele trebuie oprite imediat. Daca nava incarca, este necesar sa se informeze terminalul prin mijloacele si procedurile de comunicare stabilite pentru a initia stoparea de urgenta. Instalatia de spumare trebuie imediat pusa in functiune. Trebuie specificat aici ca unele terminale, ignora situatia critica in care se afla nava si insista asupra evacuarii de urgenta a danei. Comandantul navei trebuie sa fie instruit corespunzator de catre companie vis-à-vis de modul de gestionare a unei situatii de acest gen si sa organizeze stingerea focului implicand si mijloacele de la mal daca situatia o impune.   

Foc in compartimentele masinilor

Compartimentele in care sunt amplasate masini si agregate de masini, dispun de sisteme fixe de stingere a focului care lucreaza cu apa, spuma, bioxid de carbon sau pulberi chimice. In eventualitatea producerii unui incendiu de mari proportii in aceste spatii, probabil ca va fi necesar sa se foloseasca sistemele de stingere prin sufocare, dar trebuie avut in vedere ca odata declansata stingerea cu CO2 , aceasta nu mai poate fi stopata pana la epuizarea gazului. In aceste conditii, daca nu s-a reusit stingerea la prima lansare a gazului, o a doua nu va mai fi posibila intr-ucat tot agentul destinat compartimentului respectiv este epuizat. Din acest motiv se recomanda ca la aceste sisteme sa se apeleze doar daca celelalte posibilitati au fost aplicate fara succes si numai dupa o pregatire prealabila corespunzatoare conform procedurilor (inchidere si obturare ventilatii, obturatoare, usi etanse, evacuarea personalului, actionarea stopurilor de la distanta, oprirea agregatelor, etc).

Cele mai multe incendii de mici proportii din compartimentele masinilor dar care pot degenera in adevarate dezastre daca sunt scapate de sub control, sunt cele rezultate din imbibarea izolatiei tubulaturilor prin care circula abur sau combustibil supraancalzit, in general cu combustibili usori (motorina) sau diversi solventi care ajung in mod accidental in contact cu izolatia respectiva. Mecanismul de aprindere in aceste cazuri este putin diferit fata de altele in sensul ca uleiului sau combustibilul ajuns pe mantaua de protectie a tubulaturilor, trebuie sa strabata intreaga grosime a acesteia iar odata intrat in contact cu teava supraancalzita ajunge rapid la temperatura corespunzatoare de aprindere. Asfel de fenomene se pot intampla in cazul fisurarii unor tubulaturi prin care sunt vehiculati combustibili sau uleiuri, in cazul ruperii tubulaturilor din cauza vibratiilor sau deteriorarea etansarilor, neglijenta, etc.

Atunci cand se produc astfel de situatii, se intampla deseori ca o obisnuinta, sa se incerce imediat stingerea focului cu un stingator de CO2. Invariabil, focul se reaprinde aproape imediat pentru ca

bioxidul de carbon are un efect de racire aproape neglijabil iar temperatura combustibilului infiltrat prin izolatie ramane foarte aproape de cea a punctului de aprindere. Din acest motiv se considera ca cea mai eficienta metoda de combatere a unor astfel de incendii este acea de a stropi zona si a imbiba izolatia cu o cantitate mica de apa care sa aduca temperatura combustibilului sau uleiului care arde, sub cea a punctului de inflamabilitate.

Sufocarea unor incendii de acest tip prin acoperire este ineficienta deoarece nu are influienta asupra scaderii temperaturii iar focul poate fi anihilat doar pe perioada cand este acoperit, deandata ce inceteaza sufocarea, reaprinzandu-se invariabil.

Intotdeauna cand va pregatiti pentru a interveni intr-o situatie de urgenta cu focul, asigurati-va ca

sunteti echipati si protejati corespunzator si ca echipa de ajutor si sustinere este gata pentru a asigura

asistenta si salvarea daca situatia o impune.

Foc in generatoarele de abur

Acest lucru se intampla indeosebi datorita nivelului scazut de apa in tuburi cauzat de supraancalzirea

tevilor deasupra nivelului apei si nefunctionarii automatizarii pentru oprirea automata a cazanului.

Daca focul este descoperit inainte ca temperatura tevilor sa ajunga la cca 700C, metodele recomandate

pentru stingere sunt :

Introducerea prin fereastra focarului a unei mari cantitati de apa in jet puternic asumandu-ne chiar si riscul distrugerii totale a tevilor,

Acoperirea mantalei de protectie a caldarinei cu perdele de apa abundente in scopul coborarii temperaturii interne,

Inundarea incintei incendiate cu CO2.

Foc in galeriile de evacuare a gazelor de ardere

Se produce ca urmare a acumularii de depozite de carbon cu sau fara particule de combustibil, care se supraancalzesc si iau foc.

Conditiile de interventie in cazul unor astfel de incendii sunt date de :

Inaccesibilitatea in zonele unde galeriile sunt dispuse la inaltime,

Probabilitatea de explozie in cazul deschiderii autoclavelor de vizita,

Pericol de explozie.

Conditiile si procedurile pentru anihilarea si stingerea focului in acest caz sunt :

Oprirea caldarinei sau a motoarelor (dupa caz),

Inchiderea clapetelor (dampers) si valvulelor pentru a exclude patrunderea aerului in interior,

Stropirea abundenta a suprafetelor exterioare in zona focului in scopul scaderii temperaturii interne,

Protejarea cablurilor electrice si a altor echipamente din zona implicata impotriva contactului cu apa,

Racirea continua pana ce se considera ca deschiderea gurilor de vizitare este sigura, in vederea examinarii si curatarii de reziduurile rezultate.

Incendii de mare amploare

In cele ce urmeaza vom trata in cateva cuvinte problematica luptei cu incendiile de mari proportii care evident, nu pot fi combatute dor cu ajutorul stingatoarelor portabile. In situatii de incendii mari la cheu, lupta cu focul ar trebui purtata de pompierii profesionisti. Acest lucru nu este de cele mai multe ori posibil si de aceea este esential ca anumite reguli si principii de organizare, abordare si lupta efectiva sa fie cunoscute si respectate pentru a avea sanse de reusita.

Primul si cel mai important principiu este acela de a realiza ca resursele disponibile la nava pentru tratarea unui eveniment major sunt limitate si de aceea ele nu trebuie irosite prin actiuni premature, care se pot dovedi a fi ineficiente si risipitoare.

In al doilea rand, cand suntem pusi in situatia de a lupta cu foc de mari dimensiuni, totdeauna trebuie sa ne asiguram ca avem la indemana cel putin o cale de evacuare rapida de urgenta din zona respectiva, daca situatia se inrautateste si scapa de sub control.

Pentru a mentine controlul asupra resurselor corespunzatoare, se recomanda ca la locul incidentului sa fie desfasurat doar efectivul de oameni minim strict necesar.

Intregul compartiment al motoarelor trebuie privit ca o zona cu risc mai ridicat decat celelalte

compartimente ale navei datorita faptului ca aici sunt amplasate in mod normal cele mai multe

echipamente mecanice si electrice, statii de tratare, vehiculare si depozitare a combustibililor, la care se

adauga si prezenta si activitatea umana, toate acestea putand constitui la un moment dat scanteia de la

care poate pleca totul.

Desi un foc ,,serios'' in compartimentele de masini poate fi de natura electrica, statisticile demonstreaza ca atunci cand se produce, cel mai adesea el este de clasa B adica implica hidrocarburi.

Spumantii sunt agentii de stingere cei mai eficienti pentru combaterea focului de hidrocarburi si din acest motiv, cei care lupta pentru stingerea lui in compartimentele de masini, trebuie sa aiba la indemana permanent echipamentul de producere a spumei.

In situatia cand ofiterul mecanic de cart este singur in acest compartiment si sesizeaza un astfel de incident, el trebuie sa initieze in primul rand alarma generala si apoi sa informeze si sa dea detalii daca se cer, catre puntea de comanda. Numai dupa aceea, daca circumstantele o impun (asa cum s-a aratat mai sus), el trebuie sa incerce stingerea focului. Daca ofiterul de cart are in preajma un asistent, focul poate fi atacat de o persoana in timp ce cealalta suna alarma, informeaza puntea de comanda, inchide ventilatia, usile de foc sau intreprinde alte actiuni daca este necesar.

Intr-un compartiment de masini in care a izbucnit un incendiu, lupta cu focul ar trebui dusa atat timp cat este omeneste posibil. In multe situatii, aceasta lupta a fost abandonata tocmai cand ea era foarte aproape de a fi castigata. Atat timp cat caile de evacuare in caz de urgenta exista si sunt la indemana in orice moment, focul trebuie atacat cu toate mijloacele de care se dispune pana la completa lui anihilare.

In multe situatii care au implicat incendii in compartimente de masini, s-au pierdut vieti omenesti atunci cand oamenii au incercat sa evacueze compartimentul pe scarile verticale ce duceau catre nivele superioare si unde au fost ucisi de caldura ce se ridica de jos, si nu de catre fum sau flacara. Caile de evacuare de urgenta din compartimentele de masini cu usi si rute de scapare amplasate la nivelul cel mai jos posibil, trebuie sa fie clar marcate si amplasamentul lor bine cunoscut. Aceste cai de evacuare trebuie sa fie permanent bine iluminate si neobstructionate in nici un fel, ele trebuind a fi folosite si pentru a indruma echipele de salvare atunci cand se impune interventia acestora.

1.2 Incendii de natura electrica

Incendiile de natura electrica pot aparea in orice zona sau compartiment al navei si este esential ca prima actiune ce se intreprinde in aceasta situatie dupa declansarea alarmei, sa fie izolarea sursei de putere pentru a se preveni electrocutarea in timpul operatiunilor de stingere.

Pentru a se evita extinderea unui incendiu de natura electrica, uneori este necesar a incerca stingerea inainte de a se putea realiza deconectarea de la retea. In acest caz agentul de stingere utilizat trebuie sa fie nonconductiv adica sa nu favorizeze transportortul curentului electric. Tipul corect de stingator care trebuie utilizat in astfel de cazuri este cel cu CO2 sau pulberi chimice. Ambele se folosesc in acelasi mod proiectand agentul in rafale scurte cu miscari rapide ale aplicatorului (furtun, duza) in asa fel incat agentul de stingere sa cuprinda si sa izoleze suprafata incendiata si sa sufoce flacarile.

Viteza cu care se aplica agentul de stingere este foarte importanta tinand seama ca un stingator cu CO2 de 5 kg isi descarca intreg continutul in 7-10 secunde iar unul cu pulberi chimice de 11kg de exemplu se descarca complet in 10-15 sec.

Daca s-a utilizat un stingator cu CO2 sau alt gaz, pentru combaterea unui incendiu intr-un compartiment, intrarea in acesta nu se va face pana nu se ventileaza foarte bine incinta si se ofera siguranta de patrundere.

1.3 Foc in bucatarii, sali de mese si alte spatii similare

Cel mai frecvent tip de incendiu ce se produce in bucatariile unei nave este cel datorat supraancalzirii uleiului in cratite sau fripteuze. Prima actiune ce trebuie intreprinsa dupa activarea alarmei ar trebui sa fie deconectarea masinii de incalzire de la sursa de putere prin intreruperea curentului (actionarea

intrerupatorului, scoaterea din priza, intreruperea sigurantelor) si sufocarea focului cu ajutorul unei paturi speciale destinate unui asemenea scop (fire blanket) care nu trebuie sa lipseasca din acest gen de compartimente.

Daca din diverse motive acest lucru nu este posibil, se poate folosi un stingator cu pulberi sau CO2 dar

se va avea grija sa nu se descarce stingatorul direct in uleiul care arde intrucat jetul de agent de stingere

poate antrena focul si extinde aria de cuprindere a acestuia.

In ultimii ani s-au dezvoltat noi tehnologii si s-au produs noi mijloace de stingere si agenti special destinati pentru combaterea focului de clasa K, despre care s-au facut referiri in capitolele precedente.

In nici un caz nu trebuie sa se incerce stingerea acetui gen de foc cu stingatoare de spuma sau apa pentru ca produsul rezultat din combinatia uleiului incins cu agentul de stingere s-ar putea transforma instantaneu in vapori si pot exploda violent improscand toata zona cu ulei aprins. Electrocutarea de la echipamentele electrice aflate in bucatarie si care vin in contact cu apa sau spuma poate constitui de asemenea un alt pericol mortal.

O alta sursa de foc in bucatarii poate fi sistemul de extractie (hote, canale si ventilatoare de extractie) datorita acumularilor de grasimi si temperaturilor ridicate ale gazelor evacuate prin aceste sisteme. Daca acest lucru se intampla, trebuie stopata de urgenta ventilatia si inchise caile de alimentare cu oxigen. Daca operatiunea nu are succes, se poate actiona cu un stingator de CO2 propulsand agentul la intrarea in sistemul de ventilatie.

Nu se va incerca stingerea cu apa pentru ca asa cum s-a constatat in unele ocazii cand acest lucru a fost facut, situatia s-a agravat si mai mult.

Sistemul de extractie din bucatariile navelor n-ar lua niciodata foc daca s-ar respecta intocmai rutina de intretinere saptamanala.

1.4 Incendii de metale combustibile

Incendiile de aceasta natura sunt destul de rare si in mod normal implica utilizarea unor metode si mijloace de stingere speciale. In astfel de cazuri, singurul agent de stingere care ar trebui utilizat este pulberea chimica si stingatoarele specializate pentru clasa D de foc.

Folosirea apei pentru stingerea unui incendiu de metale combustibile trebuie evitata pentru ca ar putea genera prin contact o reactie exploziva violenta.

1.5 Proceduri in caz de urgenta. Incendiu

Alarma de incendiu

Semnalul de alarma in caz de incendiu trebuie sa fie un sunet continuu emis de sistemul de alarmare generala, acompaniat de patru sunete lungi emise de sirena navei. La unele nave, in special la cele de pasageri, se foloseste doar semnalul de alarma generala respectiv sapte sunete scurte urmat de unul lung (alarma generala) si apoi urmat de transmiterea unui Cod prin sistemul PA (Public Address). Ori de cate ori este auzit semnalul respectiv, tot personalul trebuie sa se indrepte de urgenta catre posturile de incendiu alocate comform rolurilor de urgenta sau catre Muster Station. Codul se adreseaza in acest caz numai persoanelor care au atributiuni speciale in aceste situatii.

Rolul de apel si instructiuni in caz de urgenta (MUSTER LIST and emergency instructions)

Rolul de apel trebuie sa specifice detalii privind semnalul de alarma generala in caz de urgenta (sapte sau mai multe sunete scurte urmate de un sunet lung) transmis prin instalatia de alarma generala in caz de urgenta prevazut si de asemenea masurile ce trebuie luate de echipaj si pasageri cand aceasta alarma este activata. Rolul de apel trebuie de asemenea sa specifice cum va fi dat ordinul de abandonare a navei, de regula prin sistemul PA de catre comandant.

Rolul de apel indica obligatiile atribuite anumitor membri ai echipajului, cum ar fi:

Inchiderea usilor etanse la apa, a usilor de incendiu, valvulelor, scurgerilor, hublourilor,

luminatoarelor, sabordurilor si altor inchideri similare de pe nava,

Echipamentul ambarcatiunilor de salvare si a altor mijloace de salvare

Pregatirea si lansarea la apa a ambarcatiunilor de salvare

Pregatirea generala a altor mijloace de salvare

Apelul pasagerilor

Folosirea echipamentului de comunicatii

Efectivul echipelor de incendiu insarcinate cu lupta contra incendiului

Sarcini speciale atribuite cu privire la folosirea echipamentului si instalatiilor de lupta contra

incendiului.

Rolul de apel trebuie sa specifice care ofiteri au responsabilitatea sa asigure ca mijloacele de salvare si de incendiu sunt mentinute in stare buna si sunt gata pentru a fi imediat folosite.

1.6 Exercitii si antrenamente (Training drills)

In scopul mentinerii permanente la nava a unei forte de reactie rapida care sa fie capabila sa abordeze

cu succes o situatie de urgenta care implica focul, este esential a se institui un program efectiv de exercitii de simulare si antrenamente specifice. Acesta trebuie sa cuprinda :

Safety meetings. Lunar si de cate ori comandantul considera ca este necesar, se vor face intruniri pe teme de siguranta la care va participa tot personalul cu atributiuni privind siguranta, inclusiv ofiterul responsabil cu intretinerea echipamentului de siguranta.

Emergency party organisations. In cadrul intrunirilor de acest gen se iau la cunostinta si se analizeaza diverse situatii intalnite sau cunoscute referitoare la evenimente similare intalnite pe alte nave, informatii, exemple si sugestii oferite de pompieri profesionisti, informatii pe teme date oferite de companie sau organisme internationale care se ocupa cu aceasta problematica, etc.

Muster List. Intregul echipajul precum si alte categorii de personal aflat la bord, trebuie sa

se familiarizeze cu rolurile de echipaj si procedurile pe care trebuie sa le aplice in cazul unei situatii de

urgenta care poate implica focul sau de alta natura. In muster list, alaturi de cele mai sus aratate, se vor

specifica :

Detalii referitoare la semnalele de urgenta si actiunile ce trebuiesc intreprinse de catre

echipaj si pasageri daca e cazul, atunci cand aceste alarme sunt activate,

Modalitatea in care se transmite ordinul de abandonare a navei in caz de dezastru,

Traseaza responsabilitatile diversilor membri din echipaj in diverse situatii de urgenta,

Specifica ofiterii responsabili de mijloacele de salvare si cele de lupta contra incendiilor

pentru mentinerea lor in perfecta stare de functionare si gata oricand de utilizare.

Muster list trebuie sa fie afisat in locurile accesibile echipajului (culoare, saloane, cluburi, PCC, puntea

de comanda). Un card individual cu extrase din Muster List (individual emergency card list) trebuie

afisat in cabina fiecarui membru din echipaj (vezi model anexa 1 ).

1.6 Planuri de urgenta in caz de incendiu (Fire Control Plan)

Fiecare nava trebuie sa dispuna la bord de un plan de interventie in caz de incendiu, intocmit in limba oficiala a statului de pavilion si care sa dispuna si de o traducere in limba engleza. Copii dupa acest plan trebuie amplasate in containere etanse, in afara spatiului accommodation, de regula deasupra usii principale de intrare in castel si in alte locuri vizibile pe coridoarele si compartimentele navei si in care sa se arate clar:

Amplasarea posturilor de comanda

Amplasarea incaperilor protejate

Amplasarea constructiilor care intarzie propagarea focului

Particularitati ale centralei automate de detectie si a sistemului de alarmare in caz de incendiu

Amplasarea hidrantilor de incendiu

Amplasarea inventarului de incendiu

Caile de acces in diferite compartimente, pe punti, etc, cu indicarea cailor de evacuare a

culoarelor si usilor. Orice modificare ulterioara in protectia contra incendiilor trebuie inscrisa imediat in documentele enumerate mai sus.

1.7 Echipa de interventie in caz de urgenta - (Emergency team) este formatiunea desemnata prin

Muster List si care este antrenata pentru a actiona intr-o anumita situatie de urgenta. Fiecare dintre

aceste formatiuni, au un lider desemnat, care are atributiuni specifice acestei functii. Aceste formatiuni

reprezinta prima linie de interventie. Cand soseste la locul urgentei, echipa intreprinde masurile

necesare si raporteaza situatia comandantului navei care este persoana desemnata sa coordoneze toate

actiunile intreprinse in situatii de urgenta cu care se confrunta nava si echipajul.

Echipa de interventie la punte (Bridge team) este responsabila pentru comanda si controlul situatiei de urgenta si adunarea intregului personal la posturi. Este formatiunea care stabileste legatura, modul si mijloacele de comunicare externe si interne intre punte si masina, intre emergency teams si support teams, asigura siguranta navigatiei si tine evidenta detaliata a derularii evenimentelor. Daca este necesar, bridge team instituie operatiuni de cautare si salvare in cazul lipsei la apel.

Inainte de initierea operatiunilor de cautare si salvare, echipa de cautare (pe cat posibil alcatuita din doua persoane), trebuie sa fie informata in detaliu despre subiectul cautarii, a compartimentelor in care se face cautarea, precum si a rutelor de acces in acestea. Cautarea trebuie de regula inceputa din locurile cele mai periculoase si continuand cu cele in care pericolul este mai mic, astfel incat, spre sfarsitul operatiunii, echipa sa se afle cat mai aproape de zonele cu aer curat.

Ghid de cautare si salvare:

Deplaseaza-te ocupand pozitii joase fata de pardoseala, pentru a avea o vizibilitate mai buna si eventual pentru a putea respira mai facil (daca nu porti aparat de respirat). Foloseste bratul liber pentru a putea testa spatiul din fata si a localiza eventualele obstacole,

Paseste usor si nu transfera toata greutatea corpului pe piciorul respectiv pana nu esti sigur ca podeaua iti ofera stabilitatea necesara,

Misca-te usor si acorda importanta usilor si deschiderilor. Asigura-te ca toate spatiile au fost verificate inainte de a trece mai departe,

Testeaza usile cu dosul palmei inainte de a le deschide, stai jos, in spatele usii si deschide cate putin si cu grija pentru a nu oferi focului sansa sa se alimenteze rapid cu oxigen,

Inchide usile compartimentelor pe care le-ai investigat si marcheaza-le daca ai posibilitatea,

Fa-ti simtita prezenta prin strigate pentru a permite supravietuitorilor sa afle ca sunt cautati si asculta cu maxima atentie eventualele semnale de raspuns,

Gandeste ca exista posibilitatea sa te ratacesti, chiar daca in conditii normale mediul iti este familiar. Daca totusi se intampla, cauta drumul urmarind conturul peretilor, pastrand aceeasi directie pana gasesti o usa. Foloseste un furtun sau o cordita calauza pentru a-ti asigura orientarea si retragerea in siguranta.

Echipa de interventie la masina (Engine room team) trebuie sa tina la curent permanent puntea de comanda cu mersul evenimentelor in CM. Echipa trebuie sa stabileasca cu promptitudine care sunt efectele situatiei de urgenta si care ar putea fi urmarile interventiei lor asupra altor echipamente. Pe baza acestor observatii liderul echipei dispune o anumita tactica de actiune si folosirea unora sau altora dintre mijloacele de interventie disponibile. De asemenea, acest grup are sarcina de a mentine in functiune serviciile esentiale de urgenta.

Emergency team pregateste echipamentele necesare si raporteaza la comanda atunci cand sunt gata de actiune.

Echipa de ajutor (Support team) este coordonata de pe comanda si asigura ajutorul echipelor

de interventie dupa cum urmeaza :

* Ofera primul ajutor medical in caz de necesitate

* Pregateste barcile si plutele de salvare

* Asigura distribuirea necesarului pentru aparatele de respirat (butelii, masti)

* Asigura distribuirea echipamentelor si materialelor necesare

* Tine sub observatie nava (security patrols)

* Asigura racirea si limitarea zonei afectate.

Succesul acestei echipe este dat de suportul si ajutorul efectiv pe care il ofera grupelor de interventie in caz de urgenta. Pentru a se putea achita de aceste sarcini, fiecare membru al support team trebuie sa cunoasca in mod similar atributiile celor din emergency team.

Conducatorul echipei ( The Team Leader Desi nivelul de cunostinte si capacitatea de lupta impotriva focului a echipajului unei nave oricat de antrenat nu se compara cu cele ale unei echipe specializate de interventie de la mal, totusi echipajul este avantajat prin aceea ca este familiarizat cu nava cu compartimentele ei si cu mijloacele de lupta de care aceasta dispune. Acest lucru devine deosebit de important atunci cand se analizeaza si se decide ce actiuni trebuie intreprinse si cu ce mijloace.

Pe fiecare nava trebuie numita cate o persoana care sa-si asume responsabilitatea de lider pentru fiecare dintre echipele de interventie. De exemplu un ofiter mecanic poate fi liderul echipei de interventie in compartimentul masinilor, in timp ce un ofiter de punte ar putea fi liderul echipei de interventie la punte sau al altei echipe. Nu este simplu a gasi liderul potrivit. Desi unii oameni sunt foarte bine pregatiti, ei nu pot fi adevarati lideri pentru ca nu sunt inzestrati cu calitatile necesare. De asemenea, sunt situatii cand liderul numit nu este si cel recunoscut deschis de grup. Alaturi de alte calitati, un lider adevarat trebuie:

Ø      Sa aiba taria de a pune pe primul plan indatoririle, inaintea interesului personal

Ø      Sa nu neglijeze faptul ca grupul pe care-l conduce este compus din individualitati

Ø      Sa faca totul pentru a pastra echipa unita

Ø      Sa-si exercite cunostintele si abilitatile in scopul mentinerii unui echilibru intre

necesitatile grupului si prioritatile situatiei

Ø      Sa aiba initiativa

Ø      Sa aiba suficiente cunostinte referitoare la situatia data

Ø      Sa nu ceara niciodata unui membru al grupului un lucru pe care el insusi nu l-ar face.

Pe de alta parte, pentru a fi unanim recunoscut, membrii grupului au o serie de asteptari din partea liderului si anume:

Ø      Sa ofere un bun exemplu

Ø      Sa mentina disciplina in grup

Ø      Sa promoveze un bun spirit de echipa

Ø      Sa mentina un standard de pregatire adecvat

Ø      Sa nu-si piarda niciodata simtul umorului

Ø      Sa fie autocratic, adica sa-si exercite autoritatea de lider atunci cand necesitatile o

impun, dar si democratic, prin participarea la luarea deciziilor membrilor grupului

Intr-o situatie care implica focul, liderul echipei de interventie trebuie sa analizeze situatia, sa stabileasca daca sunt vieti in pericol, locatia focului, ce materiale combustibile ard, cand si unde a izbucnit focul. Pe baza acestor informatii el poate decide care sunt masurile ce trebuiesc intreprinse imediat, ce mijloace de stingere trebuie utilizate, ce mijloace de protectie trebuiesc luate si care sunt procedurile de urgenta necesar a fi aplicate. Buna comunicare intre team leader si echipa sa, precum si intre acesta si comanda reprezinta de cele mai multe ori o sansa crescuta de succes in gestionarea sitatiei.

Formation of emergency response teams. Bridge team

Personnel

Duties

Master

In command

Third Officer

Internal comunications and record keeping

Radio Officer

External comunications

Rating

Helmsman

Rating

Lookout / messenger

Rating

As directed

Unassigned Officer (if available)

As directed

Engine room team

Personnel

Duties

Chief engineer

Team leader

Second engineer

Deputy

Petty Officer

As directed

Rating

As directed

Rating

As directed

Rating

BA squad

Electrical / EngineerOfficer (if available)

As directed

Emergency team I

Personnel

Duties

Chief engineer

Team leader

Engineer Officer

Deputy

Petty Officer

BA squad

Rating

As directed

Rating

BA squad

Rating

BA squad

Electrical / EngineerOfficer (if available)

BA squad

Emergency team II

Personnel

Duties

Third engineer

Team leader

Second Officer

Deputy

Petty Officer

BA squad

Rating

BA squad

Rating

BA squad

Electrical / EngineerOfficer (if available)

BA squad

Support team

Personnel

Duties

Catering Officer/ Chief steward

Team leader

Petty Officer

Deputy

Rating

As direct

Rating

As direct

Rating

As direct

1.8 Antrenamentul echipelor de interventie (Emergency Drill

Tipurile de exercitii si simulari trebuie sa fie efectuate la intervale regulate, variate si sa acopere o gama cat mai mare de situatii de urgenta posibile. Membrii echipei trebuie sa fie capabili sa foloseasca intreg echipamentul, inclusiv aparatele de respirat si fiecare dintre ei sa stie sa discearna tipul de actiuni si echipamente adecvate pentru fiecare situatie in parte. Tot echipajul trebuie instruit si antrenat in operatiuni de ambarcare si folosire a barcilor si plutelor de salvare.

Efectuarea unui exercitiu de alarmare in caz de urgenta este recomandat a se anunta din timp dar nu si tipul de urgenta, pana ce nu se da alarma.

Daca ar fi posibil, un centru de comanda al exercitiilor ar fi bine sa se stabileasca intr-o incapere situata

in afara spatiului accommodation si avand acces atat din interior cat si de pe punte. O parte din

manualele de instruire, un muster list si unele dintre echipamentele utilizate la exercitii ar putea fi

instalate in aceasta incapere, putand fi folosit in orice moment . Dupa terminarea exercitiului aici ar

putea avea loc sedinte de analiza (post-drill meeting), cu interpretarea rezultatelor, observatii, sugestii,

analize, etc.

In cele de mai jos, este prezentata o lista de sugestii referitoare la tipurile de exercitii ce se pot face pe

oricare tip de nava. Lista nu este completa si ea poate fi intregita oricand  si de catre oricine are

preocupari in domeniul sigurantei:

a        Oil fire, galley fire, hold fire, ventilation control

a        Machinery space fire, rescue from confined space, oil pollution

a        Use of breathing apparatus

a        CPR (resuscitation)

a        Use of emergency fire pump

a        CO2 system, foam system, fire extinguishers.

a        Pyrotechnics, emergency diesel, helicopter crash landing

a        Evacuation via hoist/landing, collision, grounding

1.9 Responsabilitati individuale si ale Comandantului

Fiecare membru din echipaj este responsabil pentru insusirea cunostintelor referitoare la nava pe

care lucreaza, masurile de prevenire si combatere a incendiilor si a altor evenimente considerate

a fi situatii de urgenta la nave. Orice nelamurire in aceasta privinta trebuie rezolvata fara

intarziere prin apelarea persoanelor responsabile. Amplasarea rolurilor de echipaj, a

responsabilitatilor proprii in diverse situatii, a codurilor de semnale si a semnificatiilor acestora

reprezinta o obligatie de prima importanta.

Fiecare este responsabil pentru siguranta sa personala dar si pentru a celorlalti, atunci cand

actiunile sau neactiunile proprii ii afecteaza pe acestia.

Comandantul navei sau dupa caz inlocuitorul acestuia, trebuie sa-si asume raspunderea totala in

toate situatiile de urgenta precum si coordonarea tuturor operatiunilor.

Anexa 1

M/VDeep Purple

PERSONAL CARD NO

Name. Stefan Raul Andrei Rank 3 th Eng

POSITION AND DUTIES

FIRE DANGER

POSITION.In Engine Room

DUTIES...Leader of emergency squad

ABANDON SHIP

BOAT No

DUTIES.... Life boat engine operator

EMERGENCY SQUAD SUPPORT

....Macchinery space-muster station No 3

....Emergency squad

GENERAL ALARM Seven (7) sort blasts (or more) and one (1) long blast on ship's whistle and continuous sounding of ship's general ALARM. (manning of abandon ship's stations)

When General Alarm sounds does not necessarily mean to abandon ship's stations. Proceed

immediately to lifeboat stations with life-jackets.

FIRE SIGNAL: One long blast on ship's whistle. . Proceed immediately to Fire Stations with life-jackets.

FLOODING SIGNAL: Three long rings on general alarm bells. Proceed immediately to Fire Stations with life-jackets.

MAN OVERBOARD;: Immediately hall and pass to the bridge 'MAN OVERBOARD'

ABANDON SHIP: Only after the Master's order 'ABANDON SHIP'

DISMISSAL (OF DRILL): Three (3) short blasts on ship's whistle or three (3)

short rings on the general alarm bells.

SIGNAL OF HANDLING LIFE BOATS

COMMENCING LOWERING: One (1) short blast on whistle.

STOP LOWERING: Two (2) short blast on whistle.






Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 12196
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved