Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


RISCURI PROFESIONALE

Protectia muncii

+ Font mai mare | - Font mai mic



 RISCURI PROFESIONALE



 


Conceptul de RISC PROFESIONAL, in ceea ce priveste perceptia acestuia, depinde de nivelul de instruire – formare si de experienta profesionala a participantilor la un proces de munca, in situatii de munca date.

In cele ce urmeaza, vom cauta sa prezentam si sa facem o clarificare cu privire la continutul RISCULUI PROFESIONAL, pentru a stabili un limbaj comun in analizele ce se vor efectua in scopul stabilirii masurilor ce pot fi intreprinse pentru a elimina sau reduce riscul la un nivel acceptabil pentru organizatie.

In acest sens, pentru a defini cat mai veridic riscul, va trebui sa ne indreptam analiza spre reperarea lipsurilor, a anomaliilor sau a deficientelor intalnite intr-o situatie de munca data*, in raport cu dispozitiile si reglementarile legale in vigoare.

RISC - Ca urmare RISCUL reprezinta:   

u Deficienta in aplicarea reglementarilor in materie de securitate si sanatate in munca, susceptibila de a provoca, in mod direct, un accident”

Acest mod de interpretare face ca notiunea de risc sa se asemene cu cea de „PERICOL” – care este perceput ca fiind „un eveniment sau o situatie susceptibila de a antrena pierderi operatorului, oamenilor din jur sau chiar procesului de munca”.

Din aceasta perspectiva, RISCUL se poate defini ca:

v „Eventualitatea intalnirii intre om si pericol”

Aceasta notiune da inteles conceptiei despre accident, conform careia rezultatul acestuia – vatamarea – apare in urma conjunctiei dintre om si un obiect / masina, mijloc tehnic, substanta etc.).

w „Riscurile sunt identificate astfel prin:

Ø     Acces la organele de transmisie,

Purtarea echipamentelor de lucru flotante,

Contact cu un conductor sub tensiune.

  manifestarile lor, respectiv prin vatamare;

Ø     cauzele lor, respectiv PERICOLE, cum ar fi:

Situatie de munca: este situatia in care lucratorii realizeaza produse si / sau servicii in conditii de munca si de securitate date.

PERICOL - PERICOLUL, ca notiune, conduce la concluzia ca el poate fi definit ca:

„Proprietatea sau capacitatea intrinseca a unui echipament, a unei substante, a unei metode de munca, de a cauza o vatamare / dauna pentru sanatatea lucratorilor”

sau

sursa sau situatie cu un potential de a produce o vatamare, in termeni de ranire sau imbolnavire, dauna adusa proprietatii / dauna adusa mediului de lucru sau o combinatie a acestora”.

Pericolul este, de fapt, ceea ce ar putea dauna – probabil - oamenilor

mediului

proprietatii

echipamentelor

Pericolele pot fi asociate cu:

mediul de lucru (ex. pardoseala alunecoasa, iluminat slab….);

modul de organizare a muncii (ex. purtarea unei greutati mari pe distante lungi…..);

instalatii, echipamente, utilaje sau substante utilizate (ex. substante toxice, instalatii fara imprejmuire…);

lipsa de informatii, instruire, supraveghere;

echipamente individuale de protective (de slaba calitate sau care nu sunt pe masura utilizatorului).

recunoastere a lucrurilor care ar putea duce la o vatamare / dauna a persoanei (ex. substante inflamabile, substante combustibile)

definire a caracteristicilor lui.

  IDENTIFICAREA PERICOLULUI - reprezinta un proces de:

/ Fenomen periculos

 

DE CE IDENTIFICAM SI RAPORTAM PERICOLELE?

Un exemplu: Pentru fiecare ranire / accident grav sau deces la locul de munca, de obicei, s-au ignorat „indicatoarele avertizoare” sau accidentele de tipul „cat pe ce sa se intample” (incidentele), deoarece conditiile de munca se schimba aproape zilnic.

Schimbarea conditiilor pot genera noi pericole. Urmatoarea ranire / accident ar putea fi grav.

Aceste „indicatoare de avertizare” sau pericole trebuie solutionate inainte de producerea accidentelor!

PERICOLUL - trebuie sa fie raportat persoanei responsabile de zona de lucru respectiva.


raportarea se face:

Pentru a-i defini caracteristicile, va trebui sa apelam la notiunea ce defineste pericolul in sine, si anume:


FENOMEN PERICULOS –reprezinta:

Exemple de fenomene periculoase:

piese mecanice in miscare;

conductori sub tensiune;

mediu de lucru cald / rece ;

substante combustibile / inflamabile / explozive ;

vizibilitatea

 

 

Identificarea fenomenelor periculoase si caracteristicilor acestora se face prin observarea si analiza situatiilor de munca din fiecare faza a unui proces de munca respectiv

constructii – montaj

reglaj – probe tehnologice

exploatare

mentenanta

intretinere - curatire

In continuare este prezentat un index al fenomenelor periculoase.


Exemple de FENOMENE PERICULOASE: PIESE IN MISCARE (POZ. 2)

C:WINDOWSDesktopTempImage8height=560.21510883483 .jpg

Identificarea unui fenomen periculos nu este suficienta pentru a descrie circumstantele in care, spre ex., se poate produce o vatamare / dauna, decat daca definim elementele ce-l completeaza, precum:

SITUATIA PERICULOASA aceasta reprezinta „o situatie de munca, identificata anterior producerii unor efecte daunatoare omului / unitatii de lucru, in care o persoana este expusa la unul sau mai multe fenomene periculoase sau agenti chimici, ce pot antrena un accident”.

Identificarea situatiilor periculoase consta in depistarea pericolelor prezente in fiecare faza a unui proces de munca, respectiv la constructii – montaj – reglare flux - exploatare – mentenanta – intretinere, curatire

Rounded Rectangular Callout: SITUATIE DE MUNCA
(Faza a unui proces de munca)

uatii periculoase, unul sau mai multe evenimente perturbatoare pot fi la originea unui accident (in exemplul de fata: alunecarea in iarba umeda atrage dupa sine caderea de pe faleza.

Acest accident se va traduce prin vàtàmarea salariatului (si daune pentru echipamente sau pentru produse).

 


Rectangular Callout: Acoperisul din fibrociment reprezinta un pericol in sine: este vorba de un material extrem de fragil. &#height=176.51506849315 3;&#height=176.51506849315 0;Nu se intampla nimic atata timp cat nimeni nu urca pe acoperis. &#height=176.51506849315 3;&#height=176.51506849315 0;Daca un vopsitor, care nu cunoaste caracteristicile acestui material, se deplaseaza fara a-si lua precautile necesare, iata ce se poate intampla. &#height=176.51506849315 3;&#height=176.51506849315 0;Riscul survine datorita prezentei salariatului pe acoperis. &#height=176.51506849315 3;&#height=176.51506849315 0;


zona periculoasa: orice zona din interiorul si / sau imprejurul echipamentului de lucru, care poate prezenta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorului / lucratorilor expusi.

 





VATAMAREA: reprezinta è„o leziune sau atingerea sanatatii persoanei expuse in termeni de ranire, imbolnavire sau dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru sau o combinatie a acestora”.

è„ansamblulpiedicilor puse in fata unei bune functionari fizice si psihice a unei stari umane”.

Text Box: 5. Vatamari provocate de vibratii 
Ø Lombalgii/ traumatisme vertebrale 
Ø Tulburari vasculare (de ex. fenomenul numit « degetele albe »)
Ø Tulburari neurologice si osteoarticulare 
Ø Disconfort important (vibratii transmise intregului corp)
6. Vatamari provocate de radiatii 
Ø Arsuri 
Ø Mutatii genetice 
 
7. Vatamari provocate de materiale si substante 
Ø Daunari grave ale sanatatii 
Ø Arsuri chimice 
Ø Vatamari provocate de incendii/explozii 
 
8. Vatamari provocate de nerespectarea principiilor ergonomice 
Ø Efecte fiziologice (de exemplu tulburari musculo-scheletice, « TMS ») provocate, de exemplu, de pozitiile defectuase, eforturi excesive sau repetate 
Ø Efecte psiho-fiziologice (efectele suprasolicitarii mentale – in mod special stressul)
Ø Vatamari provocate de functionàri intempestive, cauzate la randul lor de erorile umane favorizate de o proiectare defectuase a interfetei om-masina (de exemplu, pozitionarea inadecvata a corpului si a partilor sale componente)


VATAMAREA poate fi descrisa in termeni de:

GRAVITATE: fizio patologie / complicatii / incapacitate de munca / deces

FRECVENTA: de cate ori / in ce sectoare / ce grupe?

Examenul vatamarii este efectuat, printre altii, de catre epidemiologisti.

Plecand de la statistica accidentelor si maladiilor profesionale, ei incearca sa examineze in mod stiintific, fondat pe cauzele si asocierile de cauze care sunt la baza vatamarii.

In acest mod, devine posibil a stabili profile de vatamari pe sectoare de activitate.

Cu titlul de exemplu, alegem chiar sectorul de sanatate:

Accidente

Boli profesionale

Afectiuni din munca

Ø     Leziuni rezultate din caderi

Dermatite

Ø     stres excesiv

Ø     Afectiuni datorate socului

Hepatita B

Ø     Lombagie

Ø     Hernie de disc

Tuberculoza

Ø     Probleme la membre (dureri picioare, varice …..)

Ø     Leziuni cauzate de arsuri

Cancer

Ø     Oboseala datorata muncii

Ø     Leziuni datorate radiatiilor

Alte boli profesionale

Ø    

Mecanismul de apariTie a vatamarii prin interactionarea elementelor ce compun riscul

MECANISMUL DE VATAMARE

 
Din analiza proceselor accidentale, rezulta – in final – ca pentru a se produce o vatamare / dauna, intr-o situatie de munca data, trebuie intrunite 3 conditii:

Daca PERSOANA este EXPUSA unui FENOMEN PERICULOS, cu un numit grad de PERICULOZITATE, creindu-se astfel o SITUATIE PERICULOASA,

prin activarea unui MECANISM DECLANSATOR, se produce un EVENIMENT PERICULOS, care,

in situatia in care nu exista O POSIBILITATE DE EVITARE SAU LIMITARE A VATAMARII,

RISCUL DE A SE PRODUCE ACCIDENTUL

 


ELEMENTELE COMPONENTE ALE RISCULUI

 
Riscul profesional are in componenta sa urmatoarele patru elemente:

FENOMENUL PERICULOS si GRAVITATEA acestuia sau PERICULOZITATEA FENOMENULUI

SITUATIA PERICULOASA – exprimata in termeni de EXPUNERE

EVENIMENTUL PERICULOS - care declanseaza scenariul accidentului, indicandu-se PROBABILITATEA DE APARITIE a acestuia

POSIBILITATEA DE EVITARE / REDUCERE A VATAMARII – care reprezinta un factor de ponderare a consecintelor si care trebuie luat in calcul ca ultima bariera in fata accidentului.

PENTRU A SE PRODUCE O VATAMRE / DAUNA TREBUIE INTRUNITE TREI CONDITII:


RISCUL reprezinta astfel, PROBABILITATEA ca un EVENIMENT PERICULOS sau o SITUATIE PERICULOASA sa antreneze CONSECINTE nedorite, el constituind o combinatie intre

PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII

si

CONSECINTELE (GRAVITATEA) UNEI POSIBILE VATAMARI.

PROBABILITATEA DE APARITIE A VATAMARII este functie de:

Ø     FRECVENTA SI DURATA EXPUNERII LA FENOMENUL PERICULOS

Ø     PROBABILITATEA DE APARITIE A UNUI EVENIMENT PERICULOS

Ø     POSIBILITATEA DE EVITARE / LIMITARE A VATAMARII.

In concluzie

Riscul asociat unei situatii de munca sau unui proces tehnic particular este derivat de o combinatie a urmatoarelor componente:


GRAVITATEA VATAMARII

 

Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII Agentii chimici

sau la sau

nivel de PERICOL Agentii biologici


Grila I


Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII pentru Procese accidentale


Grila II


Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII in cazul Evaluarii riscului asociat fiecarui mod de defectiune si a efectelor sale - AMDE (Analiza modului de defectare si a efectelor sale)

Nivelurile de gravitate sunt definite prin consecintele defectiunilor sau a deficientelor de functionare a unui subsistem (post / loc de munca) sau a unei componente a acestuia, urmand scara de mai jos:




Grila III


Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII in cazul Evaluarii riscului in Constructii

Grila IV MATRICE CU PARAMETRII DE ESTIMARE A RISCULUI

 
Risc

(rata)

Consecinte

A

B

C

D

E

Oameni

Bunuri

Functionare unitate

Mediu inconj.

Reputatia unitatii

1 Insignifiant

Fara vatamare

Fara pagube

Nici-un impact

Nici-un efect

Fara impact

2 Minor

Tratament prim ajutor

Pagube mici, pierderi financiare minore

Intrerupere pe termen scurt

Efecte fara importanta

Impact mic

3 Moderat

Tratament mediu

Pagube localizate / pierderi financiare moderate

Intrerupere pe termen mediu

Efecte localizate

Impact limitat

4 Major

Vatamari mari

Pagube majore / pierderi financiare mari

Intrerupere prelungita in sectiile unitatii

Efecte majore

Impact considerabil

5 Catastrofal

Deces

Pagube si pierderi financiare mari

Intrerupere pe termen lung

Efecte puternice

Impact national si international

Exemplu de grila pentru stabilire nivel de GRAVITATE A VATAMARII: Consecintele vatamarii (C) in cazul utilizarii metodei M.I.E.R

- Ranire fara incapacitate de munca

C 2 = 3 - Ranire importanta cu incapacitate temporara de munca

C 3 = 7 - Invaliditate grava permanenta sau afectiune cronica cu incapacitate partiala de munca

C 4 = 15 - Leziuni foarte grave; 1 caz mortal

C 5 = 40 - Catastrofe, accidente colective cu decese

 


Grila V

 

PROBABILITATEA:

 
Probabilitatea de realizare a vatamarii / daunei are la origine OMUL sau MASINA, si poate fi estimata in functie de trei elemente

 


- este perioada de prezenta a lucratorului in zona de influenta a fenomenului periculos, facandu-se distinctie, pe de o parte, intre durata sau frecventa de expunere, pe de alta parte, de numarul persoanelor expuse.

 
FRECVENTA si / sau

DURATA DE EXPUNERE:

EXPUNERE: - Situatia de munca in care o persoana este supusa la unul sau mai multi agenti chimici sau biologici, sau la unul din fenomenele fizice: zgomot, vibratii, radiatii ionizante, ce pot antrena o vatamare pe o durata mai scurta sau mai lunga.

Este masura in care lucratorii pot intra in contact cu un pericol.

Elementele privind frecventa sau durata de expunere la fenomenul periculos pot rezulta ca urmare a:

F    necesitatii de acces al lucratorilor intr-o “zona periculoasa” (de ex. pentru a interveni in punerea in functionare normala a masinii, mentenanta sau intretinere / reparatie) ;

F    naturii accesului (de ex. pornirea masinii, alimentarea manuala ) ;

F    timpului petrecut in zona periculoasa – durata expunerii la fenomenele considerate periculoase, fapt ce reclama analizarea si luarea in considerare a modului de lucru al masinii sau si a metodelor de munca utilizate;

Este vorba, in special, de necesitatea de acces a lucratorilor la activitati de reglaj al masinii, corectia sau chiar schimbarea unui proces tehnologic, cercetarea defectiunilor etc., precum si necesitatea de a suspenda functiile de securitate a unei masini, ex. in cazul in care se ajunge la momentul mentenantei.

F    numarul de persoane ce trebuia sa acceada in “zona periculoasa respectiv lucrul in conditii periculoase ;

F    frecventa accesului

Niveluri de expunere

I, II, III – Conform rezultatelor statistice:

F. rar - 1 data pe an

Rar    - de cateva ori pe an

Uneori    - lunar

Ocazional - saptamanal

Frecvent - zilnic

Permanent

  neglijabil - expunere rara si foarte usoara

usoara - expunere rara si usoara

medie    - expunere care atinge valorile limita

ridicata - expunere care depaseste valorile limita

 


I. II.

Rar sau destul de frecvent si / sau de scurta durata a expunerii

Frecvent, pana la continuu si / sau de lunga durata a expunerii

 


III.

IVDupa importanta expunerii:


Expuneri usoare è sistem complet inchis



è sistem partial deschis si un produs putin volatil

è sistem deschis, cu un produs nevolatil sau putin volatil, cu o durata sau frecventa de expunere mica

è sistem partial deschis, cu o captare de la sursa permanenta.

è sistem partial deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere mica

Expuneri medii: è sistem deschis, cu un produs putin volatil si o durata sau frecventa de expunere medie

è sistem deschis, cu captare de la sursa

è modalitate operatorie ce ar putea presupune un contact cutanat ocazional

è sistem partial deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere ridicata

è sistem deschis, cu un produs volatil, cu o durata sau frecventa de expunere medie

Expuneri ridicate: è sistem partial deschis, fara nici-o captare

è aplicarea unui produs pe o suprafata larga (pictura, vopsirea.), fara protectie colectiva

è procedura operatorie, ce presupune un contact cutanat frecvent

 


Text Box: 2. PRIN CONTACT CUTANAT (continuare)
Ø Proiectarea pe piele a prafului, vaporilor condensati, lichidelor
Ø Agenti biologici

3. PRIN INGESTIE
Ø Defectiuni / lipsuri in igiena
Ø Tabagism la locurile de munca
Ø Repaus in mediul poluant
Ø Poluarea localurilor sociale
Ø De la agenti biologici
Ø Dupa contactul cutanat la gura

4. PRIN EXPUNERE LA RADIATII
Ø Expunere continua la zgomot
Ø Expunere la radiatii termice
Ø Expunere la radiatii ionizante

5. PRIN EXPUNERE LA VIBRATII
Ø Expunere cronica la vibratii
6. PRIN EXPUNERE LA MISCARI, GESTURI IN MANUTANTA MANUALA
Ø Expunere la:
F Accese neamenajate
F Posturi de munca improprii
F Mediu de munca inadecvat
F Interfata om - masina
Text Box: 1. PRIN INHALARE
Ø Aerosol emis prin pulverizare
Ø Aerosol emis prin formare de bule de gaz
Ø Aerosol emis prin jet lichid
Ø Gaz de combustie
Ø Gaz de esapament
Ø Gaz produs prin fermentare
Ø Praf produs prin manipularea unui agent pulverulent
Ø Praf emis prin tratament mecanic de suprafata
Ø Praf emis prin punerea in miscare a unei pudre depuse
Ø Vapori emisi prin aplicarea unui agent chimic solventat
Ø Vapori emisi prin manipularea solventilor
Ø Vapori emisi prin incalzirea unui agent chimic, dintr-o preparare, de la o masa plastica, metal
Ø Vapori emisi prin evaporarea unui agent chimic in aer liber
Ø Vapori emisi prin inlaturarea unui captaj
Ø Agent biologic.

2. PRIN CONTACT CUTANAT
Ø Aplicarea unui agent chimic prin tifon
Ø Aplicarea unui agent chimic prin pensula
Ø Manipularea pieselor murdarite de un agent chimic
Ø Manipularea pieselor cu imersie intr-un agent chimic
Ø Purtarea imbracamintei murdarite cu un agent chimic
Ø Depunerea pe piele a prafului, vaporilor condensati

 


Are origine tehnica si / sau umana

Poate rezulta din:

F   

daca:

- masina similara e sigura

- utilizarea normala si tehnicile de utilizare sunt comparabile

- fenomenele si elementele de risc sunt comparabile

- conditiile de lucru sunt     comparabile

 
Culegerea datelor de fiabilitate

F    Date statistice rezultate din mentenanta

F    Istoricul accidentelor

F    Situatia vatamarilor / daunelor

F    Compararea riscurilor, spre ex. cu ale unei masini similare,

Revenind la definitia RISCULUI, acesta reprezinta PROBABILITATEA ca un EVENIMENT PERICULOS sau o SITUATIE PERICULOASA sa antreneze CONSECINTE nedorite, in conditii determinate.

Deci: RISCUL (R) = (Pe) PROBABILITATEA DE APARITIE A EVENIMENTULUI PERICULOS

(Pa) PROBABILITATEA DE APARITIE A ACCIDENTULUI, DACA EVENIMENTUL PERICULOS A FOST DECLANSAT

Probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos poate fi caracterizata prin doua situatii:

a)    Evenimentul antreneaza intotdeauna accidentul

b)    Evenimentul poate declansa un proces de recuperare, care impiedica consecinte nedorite, urmare abilitatii operatorilor de a detecta, localiza si corecta disfunctionalitatile sistemului, cauzate fie de eroare umana, fie de deficiente tehnice.

In termeni de fiabilitate a sistemului oameni - masini , este mult mai eficient sa maresti probabilitatea de recuperare in timp util, decat sa incerci eliminarea deficientelor.

Ca NIVEL al PROBABILITATII DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS, se utilizeaza:


In varianta I


In varianta II a) b) c)


Nota: Putin probabil : nu trebuie sa se materializeze pe durata intregii activitati analizate

Probabil se poate materializa in mod repetat pe durata intregii activitati analizate

F. probabil se materializeaza in mod repetat

EVALUAREA PROBABILITATII: Adesea este dificil de a obtine probabilitatile defectelor/ deficientelor si atunci se procedeaza la o evaluare semicantitativa, care le claseaza pe acestea (spre ex.) pe 6 niveluri de probabilitate*):

Extrem de rar - Probabilitate a deficientelor foarte mici – eventualitatea de aparitie este neglijabila in intervalul de functionare a sistemului

Foarte rar - Probabilitatea deficientelor este foarte rara

Rar - Mica probabilitate a deficientelor

Posibil - Posibilitati de aparitie a deficientelor

Frecvent - Probabilitate mare de aparitie a deficientelor

Foarte frecvent - Foarte mare probabilitate de aparitie a deficientelor

Se utilizeaza in cazul „Analizai modurilor de deficiente si a efectelor lor – AMD”

PROBABILITATEA DE APARITIE E UNUI EVENIMENT PERICULOS (Ev. P.) este, in general, evaluata prin plecarea de la estimari statistice.

Pentru a determina probabilitatea de defectare a unei componente simple (o piesa mecanica sau electronica), este posibil, spre ex., sa se recurga la date statistice rezultate din incercarile efectuate in laborator sau la date relevate de utilizarea operationala a acesteia.

Unei astfel de componente (ex. componente electronica) i se va atribui o probabilitate „de pana” la 1 / 1000e pe ora 10-3 / he-3

Estimarea probabilitatii de aparitie a disfunctionalitatii – Ev. P. – si in particular a unui accident, nu poate avea alt obiectiv decat acela de martor / asistenta la luarea deciziei in materie de securitate

Acesta este motivul pentru care este rezonabil de a considera ca „probabilitatile calculate trebuie sa fie interpretate in sensul de probabilitate subiectiva – la fel cu situatia in care limbajul utilizat se refera la frecventa”.

Astfel, o posibilitate de aparitie a unui Ev. P. de nu are „o semnificatie absoluta”. Comparata cu o probabilitate de , ea va semnifica, din contra, o mai buna securitate sau mai putin buna, daca este confruntata cu o valoare de

 


ð experimentati

ð neexperimentati

ð fara conducator operator

 
Este in functie de


F    Operatori


F    Rapiditatea aparitiei evenimentului periculos:


F    Gradul de cunoastere a riscului:


F    Experienta si cunostintele practice ale operatorilor

F    Posibilitatea de a evita / limita vatamarea / dauna:

Posibil – in anumite conditii

ð Rar posibil (dificil)

  Posibil

Imposibil

 


Varianta I Varianta II






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2679
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site