Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Psihologia sportului – test grila

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SIMBOLURI SI CEREMONII OLIMPICE
EDUCATIA OLIMPICA – MODALITATE DE CELEBRARE A OLIMPISMULUI
Dezoltarea calitatilor motrice: forta si rezistenta
BAZELE TEHNICE ALE INOTULUI
TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI FLUTURE
Handbalul - DIMENSIUNILE TERENULUI DE JOC - ISTORIA JOCULUI DE HANDBAL DIN ROMANIA
Programarea antrenamentului sportiv: Precizari terminologice. Fundamentarea biologica a indicatorilor programarii efortului in antrenament si concurs.
CODUL DE CONDUITA AL SPECTATORULUI DE RUGBY
INOT SINCRON
COLEGIUL CENTRAL AL ANTRENORILOR

Psihologia sportului – test grila




TRUE/FALSE

1. Imaginea de sine este expresia concretizata a modului in care se vede pe sine insasi o persoana sau se reprezinta pe sine.

ANS:      T

Sinele este un principiu care exprima unitatea persoanei.

ANS:      T

Inteligenta prezinta structuri operationale dotate cu calitati de tipul complexitatii, flexibilitatii, fluiditatii, productivitatii, prin care se asigura eficienta conduitei.

ANS:      T

Caracterul este latura relational-valorica a personalitatii.

ANS:      T

Atributul valoric al caracterului este datorat faptului ca exprima un complex de atitudini stabilizate fata de realitate, fie ea din afara persoanei, fie fata de propria persoana.

ANS:      F

Orice atitudine se manifesta constant si durabil in fapte de conduita, reprezentand prin aceasta caracterul relational Eu – celalalt.

ANS:      T

Elementele sistemului caracterial sunt aptitudinale, ca modalitati relativ constante de raportare a persoanei fata de altii si fata de sine.

ANS:      F

Defineste caracterul valoarea personalitatii?

ANS:      T

Stabilitatea ca trasatura a personalitatii, inseamna o modalitate de exteriorizare si de traire interioara relativ neschimbata in timp.

ANS:      T

Putem incadra din punct de vedere istoric, organizatiile sportive in categoria celor mai vechi forme organizationale, alaturi de armata si biserica?

ANS:      T

Nucleul central al fortei grupului o reprezinta solidaritatea de grup.

ANS:      T

Se poate vorbi in sportul de performanta despre motivatie de succes si motivatie de insucces?

ANS:      T

Motivatia de succes apare atunci cand sportivul isi propune scopuri inalte.

ANS:      F

Functia reflectorie a proceselor afetive, consta in faptul ca aceste procese reflecta relatia in sine obiect – subiect.

ANS:      F

Functia de adaptare si reglare a proceselor afective are rol important in sustinerea energetica a activitatii, in potentierea si conditionarea actiunii.

ANS:      T

Functia de adaptare si reglare a proceselor afective are rol important in sustinerea energetica a activitatii, in potentierea si conditionarea actiunii.

ANS:      T

Trairile afective, constituie aspectul subiectiv al proceselor afective.

ANS:      T

Sentimentele sunt mai putin influentate si totodata influenteza in mica masura imaginatia, dar sunt prezente in memorie, perceptie si gandire.

ANS:      F

Pasiunile sunt procese stabile, de mare intensitate ce se impun in conduita si sunt profund traite de subiect.

ANS:      T

Performanaa sportiva are valoare sociala?

ANS:      T

In functie de influentele educative la care este supus sportivul si conditile activitatii sale, se dezvolta si evolueaza si interesele pentru sportul de performanta.

ANS:      T

Performanta din plan sportiv poate fi evaluata doar din punctde vedere calitativ.

ANS:      F

Randamentul unui sportiv trebuie conceput ca fiind suma capacitatilor sale de joc.

ANS:      F

Un colectiv sportiv reprezinta o simpla alipire de indivizi care actioneaza si lupta pentru un scop comun.

ANS:      F

Liderii eficienti sunt empatici (au capacitatea de a privi lucrurile si din perspectiva celuilalt).

ANS:      T

Daca intre recompensa muncii si ceea ce estimeaza indiviul ca ar trebui sa obtina, exista egalitate, putem vorbi de o satisfactie profesionala.

ANS:      T

Succesul reprezinta un indicator al indeplinirii persoanei in activitatea desfadurata.

ANS:      T

Performanta sportiva, reprezinta rezultatul obtinut de sportiv intr-o competitie, desemnat printr-o cifra sau calificativ pe scara valorilor.

ANS:      T

Exista vreo relatie intre tipurile de activitate nervoasa superioara si temperament?

ANS:      T

Aptitudinea este o componenta automatizata a activitatii prin care se realizeaza un rezultat de nivel mediu, obisnuit putand fi obtinut de orice persoana.

ANS:      F

Aptitudinea mijloceste performanta supramedie in activitate, fiind o insusire deosebita, proprie numai anumitor persoane.

ANS:      T

Din punct de vedere al determinantilor personalitatii, aptitudinea prezinta premize dispozitionale, naturale, dar se dezvolta numai in conditii favorizate.

ANS:      T

Talentul reprezinta o combinare originala de aptitudini ca o conditie asiguratorie pentru manifestarea activitatilor creative.

ANS:      T

Daca activitatea creatoare capata valoare istorico-sociala, ea se fundamenteaza pe o forma superioara de dezvoltare si manifestare a aptitudinilor, proprie omului de geniu.

ANS:      T

Caracteristicile fundamentale, principale ale aptitudinilor constau in aceea ca de cele mai multe ori se manifesta singular.

ANS:      F

Inteligenta este o aptitudine complexa generala.

ANS:      T

Aptitudinile generale reprezinta structuri instrumentale ale personalitatii, care asigura obtinerea de performante deasupra mediei in anumite sfere particulare de activitate profesionala.

ANS:      F

Calitatea suprioara a produsului activitatii (compuneri, rezolvari auristice de probleme etc.) reprezinta o modalitate empirica de descoperire a aptitudinilor.

ANS:      T

Termenii de „persoana”, „personalitate” sunt sinonimi.

ANS:      F

Persoana si personalitatea sunt determinati pe care le atribuim exclusiv omului.

ANS:      T

Personalitatea, este organizarea dinamica a aspectelor cognitive, afective , conative, fiziologice si morofologice ale individului.

ANS:      T

Personologia este domeniul care procedeaza la investigatii asupra diferentelor indivudulae si a tipurilor de personalitate.

ANS:      T

Obiectivele personologiei sunt strict de ordin aplicativ.

ANS:      F

Printre cele mai cunoscute teorii cu privire la personalitatea umana este teoria psihanalitica, a carei pionier este J. WATSON.

ANS:      F

Teoria umanista a trasaturilor de personalitate, ii are ca teoreticieni pe J. ALLPORT, C. ROGERS, A. MASLOW.

ANS:      T

O motivatie puternica este favorizata de sarcini simple.

ANS:      T

Eu-l reprezinta imaginea pe care noi o consideram definitorie pentru personalitatea noastra.

ANS:      T

Reflectia Eu-lui este constientizarea faptului ca aceasta realizeaza asupra nmoastra judecata ce are la baza modul in care persoana noastra este perceputa.

ANS:      F

Nota distincta a personalitatii este data de imaginea de sine care dispune de un sistem propriu, specific si individual de etalonare, valori, criterii de referinta, la care se raporteaza si in functie de care isi oeirnteaza perceptiile evaluative.

ANS:      T

In activitatea sportiva, succesul contribuie la ridicarea imaginii de sine pe toate planurile (corporal, social, valoric).

ANS:      T

Lupta competitionala, care este scazuta ca o confruntare intre doua sau mai multe personalitati, pune in joc prin riscul competitional imaginea de sine.

ANS:      T

Imaginea de sine este mai buna la sportivi decat la nesportivi.

ANS:      T

Este posibil o definitie clasica a personalitatii, prin gen proxim.

ANS:      F

Evaluarea se realizeaza la inceputul unui program de instruire si are rolul de a stabili modul traditional de evaluare a rezultatelor unor activitati.

ANS:      F

Evaluarea continua se efectueaza prin masurarea si precierea rezultatelor pe parcursul unui program, din momentul inceperii si pana sa incheierea acestuia.

ANS:      T

Raportul dintre ponderea determinarilor interne (ereditare) si cea a conditionarilor externe, in structura intregului personalitatii este o chestiune controversata.

ANS:      T

Personalitatea este o dimensiune supraordonata cu functie integrativ – adaptiva a omului, asadar se poate presupune existenta celorlalte dimensiuni – biologica si fiziologica.

ANS:      T

Integrarea ierarhica este mecanismul fundamental care asigura formarea structurii personalitatii.

ANS:      T

Determinantii personalitatii sunt ereditatea si mediul aflate in interactiune si avand ponderi egale

ANS:      F

Din punct de vedere biologic, personalitatea este determinata exclusiv de anumite structuri naturale.

ANS:      T

In viziunea interactionista, fiecare personalitate este determinata exclusiv de structuri naturale.

ANS:      F

Directia nomometrica – presupune fiecare individ separat ca constelatie unica de trasaturi, neexistand un al treilea individ de aceasi natura.



ANS:      F

Directia idiografica are un numar finit de insusiri variabile interindividuale, care stau la baza diferentelor si atitudinilor concret observabile.

ANS:      F

Stadiul de dezvoltare reprezinta o perioada dintr-o secventa de dezvoltare mai scurta, fiecare cu specificul si caracteristicile sale, cu abilitati, comportamente, motive, sentimente sau emotii intalnite in leteratura de specialitate sub denumirea de acumulari calitative.

ANS:      F

Sportivii cu un nivel optim al increderii in sine, care isi fixeaza obiective realiste, tinand cont de propriile lor abilitati si competente, prin prisma unei cunoasteri de sine adegvate, au o calitate necesara personala si suficienta pentru atingerea performantei sportive.

ANS:      F

Potrivit principiului homeostaziei, organismele tind sa-si modifice starea, un echilibru relativ constant oricare ar fi modificarile mediului.

ANS:      F

Trebuintele, reprezinta sursa secundara a actiunii.

ANS:      T

Impulsurile sunt trebuintele aflate in stare de excitabilitate accentuata.

ANS:      T

Intentiile, cu implicari obiective in actiune, reprezinta o impulsionare, cu ajutorul sistemului verbal.

ANS:      F

PIAGET a considerat ca explorand mediul lor incurajator, copiii ajung la propriile conceptii cognitive asupra realitatii.

ANS:      T

In moralitatea preconventionala, indivizii abordeaza problema morala in calitate de membrii ai societatii. Ei sunt interesati si faca placere celorlalti, actionand ca buni membrii ai societatii.

ANS:      F

In moralitatea preconventionala, interesele concrete ale individului sunt considerate in functie de rasplata sau pedeapsa.

ANS:      T

In moralitatea postconventionala, indivizii utilieaza principiile morale, considerate ca fiind cu aplicabilitate mai larga decat cele ale unei anume societati.

ANS:      T

Studiul temperamentului, porneste de la conceptia tipologica ce se refera la clasificarea persoanelor in tipuri si la criteriile dupa care se efectueaza aceasta.

ANS:      T

ERIKSON a reprezentat fiecare din cele 8 faze, ca o imperechiere a celor mai pozitive si a celor mai negative aspecte ale crizei corespunzatoare acelei perioade.

ANS:      T

Munca de cercetare a lui J. PIAGET, a avut un impact deosebit asupra teoriei educationale, in special in Europa sec. IX.

ANS:      F

Valentele, ca orientari afective spre anumite rezultate, reprezinta o anumita functie interioara a organismului

ANS:      F

Tendintele sunt expresia orientarii actiunii intr-un anumit sesn.

ANS:      T

Motivul este mobilul extern al activitatii, care indeamna persoana sa actioneze intr-un fel.

ANS:      F

Scopul, reprezinta obiectivul anticipat al actiunii, derivand din corelatia trebuintei cu obiectul satisfacerii ei.

ANS:      T

Convingerile sunt idei a caror valoare de adevar este dovedita si la care subiectul adera.

ANS:      T

Idealurile sunt proiectii ale persoanei in sisteme de imagini si idei, constructii in plan mental care-i asigura si ghideaza existenta.

ANS:      T

Optimul motivational este exprimat de relatia dintre intensitatea motivatiei si dificultatea sarcinii.

ANS:      T

O motivatie puternica este favorizata de sarcini simple.

ANS:      T

Sarcinile mai dificile si mai complexe cresc intensitatea motivatiei.

ANS:      F

MULTIPLE CHOICE

Cine ofera o sinteza conceptuala a modalitatilor de definire a personalitatii si stabileste unele directii principale ale analizei personalitatii sportive?

a.

M. EPURAN;

b.

I. HOLDEVICI;

c.

M. NICULESCU.

ANS:      A

Cine a spus: „identitatea pesonalitatii sportivului de performanta se deosebeste de personalitatea in genere prin tipul specific al mediului sportiv si al probei practicate, cu un continut anume fizic si psihic”?

a.

M. GOLU;

b.

M. NICULESCU;

c.

M. EPURAN.

ANS:      B

Imaginea de sine este o constructie subiectiva, care implica cateva aspecte:

a) masura in care conduita si motivatia influenteaza crearea imaginii de sine;

b) importanta parerii celorlalti in constructia aceasta;

c) elementele pe baza carora se realizeaza perceptia celorlalti.

a.

a+c

b.

a+b

c.

a+b+c

ANS:      C

Pentru a mentine treaza motivatia sportivilor, menita sa asigure performanta si pentru a indeparta rutina atunci cand pregatirea devine plictisitoare, exercitiile ce se impun sunt:

a) incurajarea sportivului;

b) folosirea recompensei;

c) cresterea interesului pentru activitate a sportivilor;

d) folosirea efectelor placebo

a.

a+b+c+d

b.

a+b+c

c.

d

ANS:      A

In formarea imaginii de sine se parcurg mai multe etape:

a.

b.

c.

ANS:      B

Rolul determinant in atingerea obiectivelor de performanta il au:

a) scopurile sociale;

b) scopurile colective;

c) scopul personal;

d) motivul;

e) sfera motivatioanala a sportului.

a.

a+b+c

b.

d+e

c.

a+b+c+d+e

ANS:      C

Dintre toate componentele integrate sferei psihologice ale activitatii sportive, care trebuie plasata pe treapta cea mai inalta?

a) afectivitatea;

b) motivatia;

c) competitia;

d) cooperarea.

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

b

ANS:      C

Alaturi de cine este motivatia variabila cea mai importanta a randamentului sportiv?

a) atractia pentru competitie;

b) aptitudini;

c) nevoia de a invinge;

d) aspiratia spre performanta;

e) dorinta de autorealizare.

a.

a+c+d+e

b.

c+e

c.

b

ANS:      C

Personalitatea se defineste prin:

a) atributul dinamicului;

b) consistenta;

c) nivel scazut de integrare;

d) existenta unei organizari stabile..

a.

a+c+d

b.

a+d

c.

a+b+d

ANS:      C

Grupul mic poate fi alcatuit din:

a) 2-3 persoane;

b) 25-30 persoane;

c) 30-40 persoane.

a.

a+b

b.

c

c.

a

ANS:      A

Principalele caracteristici ale grupului mic sunt:

a) componenta omogena;

b) dinamica specifica;

c) caracter nespontan;

d) caracter primar;

e) volum mic.

a.

a+b+c+d+e

b.

b+c+d+e

c.

a+b+e

ANS:      B

Expresia „dinamica grupului” ii apartine lui:

a.

ANTONELLI;

b.

M. EPURAN;

c.

K. LEWIN

ANS:      C

Problematica personalitatii ocupa si astazi un loc central in:

a.

cercetarile teoretice;

b.

cercetarile cu caracter practic-aplicativ;

c.

ambele.

ANS:      C

In ce an s-a infiintat Agentia Nationala pentru Educatie Fizica si Sport?



a.

b.

c.

ANS:      B

Autorul care a introdus in literatura de specialitate termenul de personologie este:

a.

H. MURRAY;

b.

G. ALLPORT

c.

H. EYSENCK.

ANS:      A

N. MARASESCU in lucrarea sa „Pregatirea psihologica factor important si activ in cresterea performantelor sportivilor nostri olimpici” precizeaza ca „dosarul” psihologiei sportive cuprinde trei personaje, unul mai important decat altul si fiecare in parte cu responsabilitati si obligatii precise:

Acestia sunt:

a) conducatorul sportiv;

b) antrenorul;

c) psihologul;

d) medicul;

e) sportivul.

a.

a+b+e

b.

a+b+c+d+e

c.

c+d

ANS:      A

Scolile personologice care au ca nucleu de studiu una din teoriile cu privire la personalitatea umana sunt aproximativ in numar de:

a.

b.

c.

ANS:      A

Personologia constituie o ramura a psihologiei care se adreseaza:

a) in principal studiului omului si factorilor care-i determina cursul;

b) investigatii asupra diferentelor individuale si a tipurilor de personalitate;

a.

a

b.

b

c.

a+b

ANS:      C

Obiectivele fundamentale in ceea ce priveste practicarea sportului sunt:

a) educarea indivizilor;

b) dezvoltarea gustului pentru frumos;

c) dezvoltarea unor calitati si trasaturi moral-volitive;

d) dezvoltarea fizica optima a organismului.

a.

a+c+d

b.

b+c+d

c.

a+b+c+d

ANS:      C

Functiile educatiei fizice sunt:

a) functia de perfectionare a dezvoltarii fizice;

b) functia de perfectionare a capacitatii motrice;

c) functia igienica;

d) functia recreativa;

e) functia de emulatie.

a.

a+b+c

b.

c+d+e

c.

a+b+c+d+e

ANS:      C

Conceptul de personalitate este prezent in toate stiintele socio-umane, in care se vorbeste despre:

a) personaj;

b) persoana;

c) personalitate;

d) om, esenta umana;

e) personalitate sociala.

a.

a+b+c

b.

c+d+e

c.

a+b+c+d+e

ANS:      C

Cine afirma ca „personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana”

a.

M. GOLU

b.

N. SILLAMY

c.

H. PIÉRON

ANS:      B

Cine este autorul care a elaborat „teoria intelectualista” potrivit careia starile afective sunt efectul acordului sau a conflictului dintre reprezentari?

a.

W.B. CANNON

b.

J.FR. HERBART

c.

W. JAMES

ANS:      B

Procesele afective se clasifica in:

a) complexe;

b) primare;

c) sentimente;

d) superioare.

a.

a+b+c

b.

c+d

c.

a+b+d

ANS:      C

Elementele definitorii in caracterizarea temperamentului sunt:

a) temperamentele pure nu exista, predominand intermediarii aflati intre temperamentele plasate in proximitate;

b) din punct de vedere al determinantilor personalitatii (ereditate, mediu) temperamentul este predominant ereditar.

c) temperamentul se schimba sub influenta conditiilor sociale sau a autocontrolului.

d) temperamentul exprima latura comportamentala a personalitatii.

e) temperamentul se raporteaza la valoarea umana.

f) cunoasterea temperamentului nu este necesara pentru orientarea scolara si profesionala.

a.

a+b+d

b.

c+e+f

ANS:      A

Aptitudinile sunt:

a) latura instrumental-operationala a personalitatii;

b) reprezinta insusiri psihice si fizice

c) reprezinta insusiri relativ stabile pentru a efectua cu succes anumite forme de activitate.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:      C

Resorturile interne care directioneaza, dinamizeaza si sustin participarea in competitie sunt:

a) motivele;

b) ideile;

c) interesele.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

ANS:      C

In existenta concreta a omului sunt puse in functiune urmatoarele forme ale motivatiei:

a) motivatia pozitiva;

b) motivatia intrinseca;

c) motivatia extrinseca;

d) motivatia cognitiva;

e) motivatia afectiva.

a.

a+b+c

b.

c+d+e

c.

a+b+c+d+e

ANS:      C

Motivele majore pentru practicarea sportului sunt:

a) gustul riscului;

b) dorinta de castig;

c) interesul pentru competitie;

d) nevoia de afiliere.

a.

a+d

b.

b+c

c.

a+b+c+d

ANS:      C

Optimul motivational apare in situatia:

a) cand dificultatea sarcinii este perceputa corect;

b) in autodepasirea posibilitatilor;

c) daca dificultatea sarcinii este perceputa incorect.

a.

a+b

b.

b

c.

a+c

ANS:      C

Dintre fenomenele motivationale fac parte:

a) conceptia despre lume si viata;

b) idealurile ;

c) convingerile;

d) interesul;

e) scopul;

f) motivul.

a.

a+b+e

b.

a+b+c+d+e+f

c.

d+e+f

ANS:      B

Principalele functii ale motivatiei sunt:

a) functia de activare interna difuza;

b) functia de activare externa;

c) functia mobil;

d) functia de autoreglare a conduitei

a.

a+b+c

b.

a+c+d

c.

a+b+d

ANS:      B

Cine a dezvoltat cea mai cuprinzatoare teorie a dezvoltarii psihosociale:

a.

A. MASSLOW;

b.

M. GOLU;

c.

E. ERIKSON.

ANS:      C

Cate stadii (faze) ale dezvoltarii psihosociale apar de-a lungul vietii, conform lui Erikson?

a.

b.

c.

ANS:      B

Cel care a elaborat o teorie originala asupra genezei si mecanismelor gandirii denumita teoria operationala, se numeste:



a.

L. KOHLBERG;

b.

Mc. GRAW-HILL;

c.

J. PIAGET.

ANS:      C

Care sunt caracteristicile majore din stadiul (faza) senzorio-motorie a unui copil de 2 ani conform teoriei privind dezvoltarea cognitiva, a psihologului J. PIAGET?

a) dezvoltarea capacitatii motrice;

b) dezvoltarea limbajului si a gandirii;

c) capacitatea foarte mica sau inexistenta de reprezentare simbolica;

d) gandire egocentrica;

e) dezvoltarea permanentei obiectelor.

a.

a+c+e

b.

a+b+c

c.

b+d+e

ANS:      A

In stadiul operatiilor formale un adult prezinta umatoarele caracteristici majore:

a) dezvoltarea gandirii logice;

b) dezvoltarea gandirii abstracte, sistematice;

c) dezvoltarea spiritului de conservare.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:      A

Cine a spus „sfatul pe care-l veti da, reflecta nivelul d-voastra de dezvoltare morala”?

a.

J. PIATEG;

b.

L. KOHLBERG;

c.

H. REMPLEIN.

ANS:      B

Kohlberg (1984) a sugerat ca schimbarile ce apar in judecata morala pot fi cel mai bine intelese ca o secventa pe:

a.

5 niveluri;

b.

3 niveluri;

c.

8 niveluri.

ANS:      B

Temperamentul este:

a.

latura rational – valorica a personalitatii;

b.

latura dinamico – energetica a personalitatii;

c.

latura instrumental – operationala a personalitatii.

ANS:      B

Ed. SPRANGER, filosof german, a descris in prima jumatate a sec. XX-lea ceea ce el a numit LEBENSFORMEN (forme de existenta) subliniind motivatiile dominante ce se pot constata in cateva tipuri:

a.

b.

c.

ANS:      B

Factorii competenti ai motivatiei (dupa B. ZÖRGÖ) ca fenomene bazale ale motivatiei sunt:

a) tendintele;

b) trebuintele;

c) impulsurile;

d) valentele;

e) intentiile.

a.

b+c

b.

a+b+c+d+e

c.

d+e

ANS:      B

Tendinta de respingere a imaginii de sine se face prin:

a) autoridiculizare;

b) autoculpabilizare;

c) autodepasire.

a.

c

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:      C

Notiunea de succes se refera la:

a) performantele obtinute de sportivi;

b) implinirea unui scop vizat;

a.

a

b.

b

c.

a+b

ANS:      C

Referindu-ne la personalitatea sportivului de performanta putem spune ca imaginea de sine a acestuia imbraca diferite tipuri de manifestare, fiecarui individ fiindu-i proprii:

a) stilul intelectual;

b) stilul emotional;

c) stilul personal;

d) stilul de munca;

e) stilul interpersonal;

f) stilul expresiv.

a.

a+b+d+e+f

b.

b+e+f

c.

a+d+f

ANS:      A

In ce an studiul personalitatii intra formal si sistematizat in cadrul psihologiei americane?

a.

b.

c.

ANS:      B

Dupa R.B. CATTELL (1970) au existat 3 faze istorice in studiul personalitatii:

a) faza biologica;

b) faza literara si filosofica;

c) faza sistemica;

d) studiul organizarii observatiei si al teoretizarii;

e) faza contemporana;

a.

a+d+e

b.

a+b+c

c.

c+d+e

ANS:      A

Care este autorul care propune sa se adauge la descrierea cazuisticii si descrierea caracterelor individuale ale personalitatii care pot fi luate in consideratie in comparatii individuale?

a.

J. PIAGET

b.

G. ALLPORT;

c.

H. EYSENCK.

ANS:      B

Daca adoptam ideea ca personalitatea este un sistem dinamic, hipercomplex, trebuie sa admitem o serie de conventii de ordin operational-logic:

a) organizare ierarhica;

b) plurinivelara;

c) comunicatii bilaterale cu mediul;

d) caracterul emergent;

e) imbinarea analizei structurale cu analiza concret-istorica;

a.

a+c+e

b.

a+b+c+d+e

c.

d+e

ANS:      B

Confruntarea competitionala, prin riscul sau pune in joc:

a) increderea in sine;

b) prestigiul;

c) imaginea de sine;

a.

a+c

b.

b

c.

a+b+c

ANS:      C

In termenii psihologiei umaniste imaginea de sine reprezinta:

a) partea periferica a organizarii E-ului;

b) partea centrala a organizarii E-ului;

a.

b

b.

a

ANS:      A

In activitatea sportiva, conceptului de imagine de sine i se descriu niste dimensiuni principale, din analiza carora pot fi surprinse aspectele construirii imaginii de sine. Aceste sunt:

a) dimensiunea fizica;

b) dimensiunea factoriala;

c) dimensiunea psihologica;

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:      A

Conform abordarii cibernetice, din punct de vedere directional sau vectorial, imaginea de sine reprezinta cateva fatete interconectate:

a) fateta „asa cum se percepe si se apreciaza subiectul la un moment dat”;

b) fateta „asa cum crede subiectul ca este perceput de altii”;

c) fateta „asa cum ar vrea subiectul sa fie”;

d) fateta „asa cum este determinat subiectul sa fie”;

a.

a+b+c

b.

b+c+d

c.

a+b+d

ANS:      A

Imaginea de sine exprima:

a) reprezentarile pe care o persoana si le face despre sine;

b) trairea unificatoare si condensata despre sine;

c) starile si dispozitiile personalitatii;

d) felul in care ma vad Eu comparativ cu altii;

e) ce gandesc despre nume ca existenta individuala;

f) cum ma evaluez;

g) cum percep prezenta fizica;

h) cum imi simt interiorul propriei fiinte;

i) ce loc imi acord in relatie cu ceilalti si in raport cu ei.

a.

a+c+e+f

b.

g+h+i

c.

a+b+c+i

d.

a+b+c+d+h+i+e+f

ANS:      D

Factorii pe baza carora se formeaza imaginea de sine sunt:

a) raportarea persoanei la anumite grupuri sociale;

b) teoria cu privire la compararile sociale;

c) dupa modelul reprezentarii mediului inconjurator”;

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:      A









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 990
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site