Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Rolul proceselor cognitive in activitatea sportiva

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Bucuria miscarii - PILATES
NIKE
Planificarea antrenamentului sportiv
LECTIA DE INOT
Handbalul - DIMENSIUNILE TERENULUI DE JOC - ISTORIA JOCULUI DE HANDBAL DIN ROMANIA
The Franch National Soccer Team of 2008
EDUCATIA OLIMPICA – MODALITATE DE CELEBRARE A OLIMPISMULUI
Rolul proceselor cognitive in activitatea sportiva
ARBITRUL DE HANDBAL
Patologia specifica patinajului viteza

Rolul proceselor cognitive in activitatea sportiva




Obiective: La sfarsitul cursului, cursantii vor fi capabili sa:

sa argumenteze rolul proceselor senzoriale in activitatea sportiva

sa analizeze rolul vointei in sport

sa exemplifice tipuri de strucutri motivationale ce intervin in activitatea sportiva

sa propuna modalitati de educarea a calitatilor vointei in activitatea sportiva

Rolul in sport

Senzatiile auditive in sport au rol in:

a. orientarea in spatiu (la patinatori este importanta formarea „simtului ghetii”; la schiori se formeaza „simtul zborului” la saritura de la trambulina sau la viteze mari). Sensibilitatea auditiva a sportivilor care parcurg distante cu viteza mare trebuie educata, deoarece contribuie la perceperea vitezei. S-a constatat ca acoperirea urechilor determina modificari ale impulsurilor nervoase care comanda motricitatea scazand eficienta activitatii.

b. comunicarea verbala- comanda, expresivitatea comenzii, numaratoarea, ritmul acesteia contribuie la executia corecta a miscarii

Senzatiile cutanate - informatiile tactile provenite de la aparate (mingi, rachete, prajina bara) contribuie la formarea stereotipului dinamic ca urmare a sistematizarii proceselor de excitatie ce se produc pe scoarta si a adaptarii; senzatiile termice, ca urmare a fenomenului de adaptare, permit prin antrenament obisnuirea cu temperatura scazuta a apei (inotatori) sau cu frigul (schiori); pragurile sensibilitatii dureroase sunt mai ridicate in sporturi ce implica lovituri, caderi (box, rugbi) ca urmare a gradului mare de excitabilitate al scortei cerebrale in joc care induce inhibitie in jur.

Senzatiile chinestezice si proprioceptive. Acest tip de senzatii informeaza scoarta cerebrala despre:

a.       pozitia segmentelor corpului in miscare – factor de reglare pentru pozitia initiala si finala sau pentru diferitele momente din executia tehnica a unui exercitiu

b.      miscarea segmentelor corpului – prin antrenament se poate educa capacitatea de a percepe distanta, rapiditatea, amplitudinea si forta necesare miscarii.

c.       Rezistenta intalnita de segmentele corpului in miscare sau rezistenta care trebuie invinsa prin miscare (ex. Rezistenta apei in inot, probele de haltere, aruncarea greutatii etc.)

Senzatiile de echilibru – in sport corpul se afla in miscare luand adesea pozitii foarte variate si neobisnuite care solicita un bun simt al echilibrului care asigura precizia si coordonarea miscarii. Prin antrenament pot fi atenuate sau intarziate efectele reactiilor vegetative.

Rolul perceptiilor in activitatea sportiva este mai complex decat al senzatiilor deoarece ele implica mai multe componente. De exemplu perceptia duratei alergarii se realizeaza pe baza unor repere: numarul pasilor pe o anumita portiune, senzatiile musculare legate de efort, ritmul miscarii. Perceperea timpului in alergare constituie un proces activ de observare a modificarii vitezei in alergare pe baza sesizarii variatiilor componentelor temporale ale pasului de alergare pe baza sesizarii variatiilor componentelor temporale ale pasului de alergare (frecventa pasilor, succesiunea si lungimea lor, forta impingerii).



De asemenea ritmul si tempoul sunt elemente importante ale perceptiei timpului.

Tempoul reprezinta cantitatea unor cicluri repetate in unitatea de timp. Este important in alergare, ciclism, canotaj. Poate fi apreciat si in sporturi unde nu exista cicluri riguroase (de exemplu, se poate aprecia tempoul unui joc).

Ritmul consta in sesizarea alternarii cu regularitate an timp a unor grupe de stimuli si reliefarea unora din acestia prin accentuare. In ritm intervalele intre elementele de reper sunt sensibil egale, dar in interiorul acestor intervale exercitiile se pot succeda chiar neregulat. Reperele care marcheaza ritmul sunt miscari ale caoului, membrelor sau intregului corp (de exemplu, triplu salt). Ele pot fi marcate de comenzi verbale, numarare sau muzica.

Rolul perceptiei miscarii in sport se evidentizaza in:

demonstratie in invatarea miscarii (imitare dupa model)

anticiparea intentiilor adversarului, aprecierea corecta a miscarii mingii, aprecierea si anticiparea miscarii unei tinte

inducerea in eroare a adversarului (fentele au rolul de a crea in mintea adversarului anticiparea falsa aunei miscari care nu se va produce in vederea dezechilibrarii actiunilor acestuia)

rolul reprezentarilor este ilustrat de reprezentarile ideomotorii (reprezentari ale miscarii) care:

reduc efortul de atentie si vointa in executie

scurteaza momentul deliberarii si deciziei in miscare

constituie reper pentru autocontrolul actului motor

au rol de antrenare a miscarilor (reprezentarea mentala a miscarilor insotita de comenzi in limbaj interne contribuie la precizia si corectitudinea executiei).

Reprezentarile miscarilor presupun atat componente chinestezice si proprioceptive (musculare sau articulare) cat si elemente vizuale, auditive, tactile si de orientare a corpului in spatiu.

Reprezentarile vizuale informeaza asupra:

formei exercitiului

conditiile realizarii lui

succesiunea unor elemente in executie

Rolul gandirii in activitatea sportiva

In sport, activitatea gandirii se concretizeaza in rezovarea problemelor tactice. Problemele ce apar in activitatea sportiva au in general un grad mare de nedeterminare datorita faptului ca datele de intrare sunt intr-o permenenta schimbare, ca urmare a actiunii unui numar mare de operatori.

In jocurile sportive se confrunta 7-11 operatori care actioneaza in baza unor strategii euristice, creand astfel situatii inedite care se deruleaza cu mare repeziciune. Fiecare operator (jucator) trebuie sa ia in calcul si sa introduca in analiza datelor un numar mare devariabile (observarea actiunilor adversarului, anticiparea intentiei acestuia, observarea actiunii coechipierilor si anticiparea intentiei lor, pozitia proprie, distanta, traiectoria posibila a mingii etc.) cu cat nr. De operatori creste cu atat creste gradul de nedeterminare a problemei. Planul tactic, elaborat anterior, care cuprinde anumite planuri euristice (alternative comportamentale in anumite situatii de joc) si regulile jocului introduc o serie de constrangeri care reduc numarul alternativelor de actiune.

In concurs gandirea sportivilor vizeaza rezolvarea unor probleme privind mijloacele ce trebuie alese pentru a obtine un avantaj in fata adversarului si in acelasi timp sa surprinda caracteristicile gandirii tactice a adversarului pentru a-i anticipa intentiile si a actiona in punctul slab al acestuia. Aceasta repezinta gandirea tactica.

Rezolvarea problemelor tactice se concretizeaza in alcatuirea planului tactic, care este o varianta de solutie, o ipoteza ce urmeaza a fi verificata in timpul intrecerii.

Planul tactic trebuie sa tina seama de o serie de factori:



pregatirea proprie (in functie de care se stabileste si expectanta sportivului in concurs)

pregatirea partenerilor – unde exista (in functie de aceasta      se stabileste planul actiunilor individuale)

conditiile organizatorice ale intrecerii (sala, teren, lumina, temperatura )

particularitatile pregatirii adversarilor, experienta lor de concurs

planul tactic este orientativ si aproximativ. El trebuie sa fie restructurat in functie de factorii neprevazuti cepot apare in concurs. Gandirea tactica in timpul competitiei este o imbinare a unor elemente elaborate anterior in planul tactic si elemente de gandire intuitiva si operationala care prelucreaza datele oferite de desfasurarea intrecerii.

In planurile tactice pot aparea si erori datorita:

necunoasterii particularitatilor adverarului

aplicarii unoe scheme sablon, stereotipe, ce nu sunt adapotate situatiei concrete

lipsei unor alternative posibile, pregatite in prealabil, pentru aceeasi situatie tactica

dezvoltarea gandirii tactice a sportivului presupune antrenarea si dezvoltarea unor calitatii ale gandirii cum ar fi:

a.       rapiditatea gandirii, care presupune:

sesizarea rapida a problemelor de rezolvat

alegerea rapida, din inventarul de modele comportamentale, deprinderi si priceperi, a solutiei celei mai adecvate

aplicarea rapida a solutiei alese

b.      supletea gandirii

capacitatea gandirii de se adapta, de a-si modifica directia, in concordanta cu modificarea situatiei concrete

este opusa rigiditatii, care consta in prelucrarea unilaterala a informatiei

c.       independenta gandirii

capacitatea sportivului de a gandi singur, de a-si asuma sarcinile propriei pregatiri, de a-si analiza greselile

capacitate de a-si elabora planul tactic

d.      caracterul critic

- capacitatea de a evalua corect propriile idei si solutii, dar si solutiile propuse de altii.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1026
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site