Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TRIFOIUL DE ALEXANDRIA - Soiuri de trifoi de Alexandria

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



TRIFOIUL DE ALEXANDRIA

(Trifolium alexandrinum)



Importanta economica

Trifoiul de Alexandria este o leguminoasa anuala furajera inzestrata cu unele caracteristici biologice interesante. Are o arhitectura asemanatoare cu cea a lucernei, de care se diferentiaza printr-un ritm de crestere mai intens, acoperind solul dupa o perioada scurta de la rasarire; produce doua recolte pe an in zonele din sudul tarii si trei recolte in zonele colinare umede. Furajul produs de trifoiul de Alexandria este valoros calitativ prin continutul ridicat in proteine si energie digestibila. Produce usor samanta, fiind una din plantele melifere cele mai valoroase.

Aceste caracteristici sunt cunoscute din literatura de specialitate straina, dar cercetarile autohtone au sesizat posibilitatea folosirii trifoiului de Alexandria in doua directii noi.

In primul rand prin folosirea lui in amestecuri cu lucerna sau trifoiul rosu; cercetarile abordate in acest sens au evidentiat ca trifoiul de Alexandria in amestecuri cu lucerna sau cu trifoiul rosu, in situatia in care semanatul se face la desprimavarare, in anul I de vegetatie dau sporuri de productie fata de lucerna sau trifoiul rosu in cultura pura de 63-83%; in acelasi timp prezenta trifoiului de Alexandria in amestecurile mentionate, prin cresterea intensa a plantelor, lupta eficient cu buruienile, folosirea erbicidelor nemaifiind necesara; raportul optim de semanat este constituit din 18-20 kg/ha lucerna sau trifoi rosu cu 4-5 kg/ha trifoi de Alexandria. In aceste raporturi de semanat, trifoiul de Alexandria nu are efecte depresive asupra lucernei si trifoiului rosu; este vorba de un progres tehnologic important care rentabilizeaza semnificativ cele doua specii de leguminoase, cand nivelul productiilor in anul I de vegetatie reprezinta pana la 65% din cel obtinut in tehnologia intensiva, in care semanatul se face la inceputul toamnei, atunci cand solul este aprovizionat cu apa in stratul biologic activ (0-50).

A doua directie importanta in care s-a folosit trifoiul de Alexandria a fost pentru alcatuirea unor amestecuri furajere anuale care sa substituie borceagul de primavara, care este o cultura mai putin economica. Cercetarile intreprinse in diverse zone ecologice au evidentiat amestecul furajer constituit din trifoi de Alexandria (8-10 kg/ha) si raigras hibrid (6-8 kg/ha), care produce doua recolte abundente in zonele de campie si trei recolte in zonele colinare umede, in conditiile renuntarii la folosirea ingrasamintelor azotate si erbicidelor; aceste amestecuri depasesc cu sporuri semnificative borceagul de primavara si produce un furaj mai valoros calitativ. In ultimii ani acest amestec a fost imbunatatit prin introducerea celui de-al treilea component, respectiv a trifoiului rosu, cu o norma redusa de samanta (8 kg/ha), situatie in care productia a crescut cu inca 25-30%, iar cultura se exploateaza doi ani.

In concluzie, trifoiul de Alexandria este o specie furajera cu utilitati multiple, cu o eficienta economica remarcabila, avand si un rol important in evitarea poluarii prin excluderea ingrasamintelor azotate si a erbicidelor.

Soiuri de trifoi de Alexandria

Trifoiul de Alexandria se pare ca ar fi originar din Siria, de unde a fost introdus in Egipt in secolul al XV-lea. Creste salbatic in Israel si tarile vecine, dar nu se cunoaste nici un ecotip spontan.

Trifoiul de Alexandria (Trifolium alexandrinum) are doua varietati botanice si anume: varietatea alexandrinum cu plante putin ramificate si cu capacitate de regenerare dupa coasa redusa si varietatea serotinum cu plante foarte ramificate, care regenereaza de mai multe ori intr-un an.

Este o specie diploida (2n=16, x=8) si este o leguminoasa anuala alogama, entomofila.

In Romania lucrarile de ameliorare a acestei specii, sunt in curs de realizare.

Din cele 26 de soiuri inscrise in Catalogul O.C.D.E., unul este din Ungaria (Monax), unul din Portugalia (Belem), doua din Israel (Tabor si Tamar), doua din SUA (Bigbee si Karalis), trei din Grecia (Kastalia, Lito si Pinias), trei din Germania (Andres, Attila si Hannibal) si 15 din Italia (Tigri, Tim, Saniros, Sacromonte, O video, Miriam, Mario, Marema, Lilibeo, Leila, Laura, Euri, Axi, Alex, Akenton).

In Romania s-a cultivat in special soiul Tigri.

Recent (anul 2005) a fost inregistrat soiul de trifoi de Alexandria Viorel, creat la I.C.D.A. Fundulea (Maria Schitea).

Metodica si tehnica producerii de samanta la trifoiul de Alexandria

Normele de producere de samanta la trifoiul de Alexandria sunt asemanatoare cu cele de la trifoiul rosu, nu se aproba certificarea generatei a doua la samanta Certificata.

Tabelul 41

Conditii de aprobare in camp a loturilor semincere de trifoiul de Alexandria

Specificare

Categoria biologica

Prebaza Baza

Certificata

Unitatea de control, ha (maximum)

Rotatie dupa aceeasi specie, ani (minimum)

Distanta de izolare,m (minimum):

- lot semincer pana la 2 ha;

- lot semincer peste 2 ha

Tabelul 42

Conditii de valoare culturala la trifoiul de Alexandria, la loturile semincere de Prebaza si Baza

Continutul total in seminte de alte specii

Greutatea probei pentru

numararea semintelor altor

specii (g)

Total

(% din

greutate)

Continutul numeric de alte specii

0 singura specie

Rumexspp. altele decat R. acetosella si R. maritimus

Melilotusspp.

Tabelul 43

Conditii de valoare culturala la trifoiul de Alexandria, samanta Certificata

a)

GERMINATIE

Puritate fizica

%(min.)

Seminte straine (% din <

jreutate)

Greutatea probei de laborator g (min.)

Germinatia totala

%(min.)

Continutul max. de seminte

tari (% din

samanta

pura)

Total

%(max.)

0 singura specie,

%(max.)

Melilotus spp.

b)

Continutul maxim de seminte din alte specii numeric/proba

Greutatea probei pentru

numararea semintelor altor



specii (g)

Avena fatua, ludov., sterilis

Cuscutaspp.

Rumexspp. altele decat R. acetosella si R. maritimus

Este obligatorie respectarea unei rotatii a culturilor de minimum 2 ani. in ceea ce privesc conditiile de valoare culturala la categoriile biologice Prebaza si Baza, puritatea minima este de 99,7, iar din proportia de numai 0,3% seminte din alte specii nu se admit mai mult de 20 seminte dintr-o singura specie si nu mai mult de trei seminte de Rumex, altele decat R. acetosella si R. maritimus determinate dintr-o proba de 60 g. in ceea ce priveste samanta Certificata, puritatea fizica trebuie sa fie de minimum 97%, iar germinatia de 80% (tabelele 42, 43).

Exigentele trifoiului de Alexandria fata de conditiile ecologice

Trifoiul de Alexandria este o planta de zi lunga, in perioada infloritului si fructificarii reclamand zile cu o luminozitate de cel putin 15 ore si cu temperaturi maxime care sa nu depaseasca 28-30C. Polenizarea este favorizata cand umiditatea relativa a aerului este de cel putin 60%. Perioada de inflorire in conditii tehnologice optime dureaza 23-26 de zile.

Dezvoltand o masa vegetativa bogata, in perioada cresterii si in prima jumatate a perioadei de inflorire, plantele consuma pe zi 3,5-4,0 1 de apa. Avand o inradacinare relativ superficiala, apa necesara este prelevata din stratul biologic activ (0-50 cm). Pentru satisfacerea acestor exigente, precipitatiile medii anuale optime sunt cuprinse intre 550 si 600 mm. Din aceste considerente in zonele din sudul tarii, samanta de trifoi de Alexandria se va produce cu precadere in regim irigat.

Trifoiul de Alexandria produce cantitati mari de samanta pe solurile profunde, bine drenate a caror pH este cuprins intre 6 si 7,8; pe soluri acide plantele se dezvolta anevoios, formarea azotului simbiotic fiind mult stanjenita, iar proportia de lastari generativi este foarte mica.

Productiile cele mai mari se obtin la coasa II, dar in anumiti ani, mai ales cand semanatul lotului semincer se face in ultimele zile ale intervalului optim de semanat, productiile pot fi deosebit de mari si la coasa I.

Biologia infloritului

Pentru a rasari trifoiul de Alexandria are nevoie de 140-150C si de o cantitate de apa asemanatoare cu trifoiul rosu.

Parcurgerea fazelor de vegetatie are loc dupa o schema asemanatoare cu cea a trifoiului rosu. Pentru a ajunge in faza de 3-5 lastari generativi plantele reclama 750-800C; in conditii favorabile de mediu de la rasarit si pana la inceputul infloritului sunt necesare 800-850C, iar pana la infloritul deplin 1100-1300C. La mijlocul fazei de inflorire plantele ating inaltimea de 70-80 cm.

Inflorescentele trifoiului de Alexandria sunt grupate in capitule globuloase asemanatoare cu cele ale trifoiului rosu si sunt de culoare alba. Numarul de lastari floriferi, in conditii favorabile de mediu este de 800-1000 m2. Polenizarea este alogama, entomofila; albina melifera, care este aproape singurul polenizator al trifoiului de Alexandria, este prezenta in lanul florifer de dimineata devreme si pana dupa masa tarziu, dar intervalul optim de polenizare este intre orele 8 si 11,30 si intre 16 si 19; numarul de albine, in perioada optima de vizitare, este de pana la 100 m2.

Polenizarea este influentata de umiditatea relativa a aerului, care este de dorit sa depaseasca 60% si de apa existenta in stratul biologic activ al solului (0-50 cm); aceasta satisface exigentele plantelor cand depaseste jumatatea intervalului activ al umiditatii.

Dupa maturarea semintei, nu se manifesta niciodata fenomenul de scuturare, motiv pentru care recoltarea se face cu combina direct din lan, dupa uscarea completa a plantelor.

Progrese tehnologice realizate in domeniul producerii semintei

Cercetarile tehnologice executate in Romania cu privire la trifoiul de Alexandria sunt de data relativ recenta. Primele cantitati de samanta de trifoi de Alexandria au fost aduse din Italia.

In primii doi ani s-a incercat cunoasterea mai intima a biologiei speciei si s-a inmultit samanta pentru a se putea demara cercetarile. S-a trecut apoi la realizarea unor cercetari sistematice, in principalele zone ecologice ale tarii, in care au fost abordate principalele elemente tehnologice, atat pentru furaj cat si pentru samanta.

In acest mod s-a putut face o prima zonare a trifoiului de Alexandria si s-au stabilit parametrii cu privire la: densitatea de semanat, distanta dintre randuri, nivelul de fertilizare, alegerea perioadei optime pentru fructificare.

S-au facut unele investigatii la nivelul sistemului radicular, in paralel cu dezvoltarea biomasei aeriene si cu privire la dinamica formarii lastarilor generativi, la regenerarea plantelor dupa cosiri si la exigentele plantelor fata de aprovizionarea solului cu apa.

Asa cum s-a vazut in partea introductiva a capitolului, cercetarile intreprinse au condus la abordari noi, neinvestigate in literatura straina de specialitate, care fac din trifoiul de Alexandria o specie deosebit de utila.

In paralel au fost stabilite si elementele tehnologice care pot contribui la sporirea productiei de samanta. Acest aspect este important pentru ca oricat de valoroase sunt rezultatele obtinute in domeniul tehnologiei producerii furajului, daca inmultirea semintei este dificila, iar nivelul productiei este nesatisfacator, extinderea culturii este discutabila.

Zonarea ecologica a trifoiului de Alexandria pentru samanta

Asa cum s-a aratat, trifoiul de Alexandria se comporta bine pe soluri permeabile, bogate in elemente nutritive, bine aprovizionate cu apa, in zone ecologice in care in sezonul estival zilele sunt lungi, insorite si calde, care stimuleaza infloritul, polenizarea florilor si formarea semintei.

Aceste conditii se intalnesc pe cernoziomuri si soluri aluvionare situate in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Banatului, unde precipitatiile medii anuale depasesc 550 mm, iar temperatura anuala este mai mare de 10,5C; in aceste zone prezenta sistemelor de irigare conduc in anii secetosi, la obtinerea unor productii mari de samanta prin aplicarea unor norme reduse de apa.

Conditii mediu favorabile se intalnesc si pe cernoziomuri si soluri aluvionare din centrul Moldovei si centrul Transilvaniei, unde precipitatiile anuale sunt de 550 650 mm, iar temperatura anuala este de cel putin 10 C.

Cercetari mai recente au evidentiat posibilitatea producerii semintei de trifoi de Alexandria si in nordul Moldovei (judetul Suceava), pe soluri permeabile cu pH de peste 6,5 unde temperatura medie multianuala este mai mare de 9-9,5C. in aceste conditii, in faza experimentala, s-au obtinut productii superioare celor obtinute in centrul Moldovei (judetul Neamt) - (C. Saicu, Doina Tonigar, Tamara Leonte).

Nu este indicata producerea semintei de trifoi de Alexandria pe soluri acide, cu exces temporar de apa, unde temperatura medie anuala este mai mica de 8 -8,5C.

Locul trifoiului de Alexandria in cadrul asolamentului

Sunt de preferat premergatoarele care elibereaza terenul pana la mijlocul verii, care favorizeaza acumularea in sol a unor cantitati importante de apa, o combatere eficienta a buruienilor si parcurgerea optima a proceselor biologice din sol.

Sub aceste aspecte masurile precizate pentru lucerna sunt valabile in mare parte si pentru trifoiul de Alexandria.

Dintre premergatoarele mentionate pentru lucerna sunt de preferat cerealele de toamna si de primavara; sunt de preferat primele parcele recoltate si eliberate de resturi vegetale, care ofera conditii mai favorabile de lucrare a solului.

Dupa intoarcerea loturilor semincere de trifoi de Alexandria urmeaza in rotatie cerealele de toamna, raigrasul aristat si culturile anuale de primavara exigente fata de azot; cantitatea de azot simbiotic remanent este de 130-150 kg/ha, la care se adauga un volum important de masa organica care se descompune pana la desprimavarare.

Trifoiul de Alexandria poate sa revina pe aceeasi parcela dupa un interval de trei ani.

Utilizarea ingrasamintelor

Trifoiul de Alexandria este exigent fata de nivelul continutului solului in fosfor mobil; productii de samanta mari se obtin cand solul are un continut in fosfor mobil de cel putin 6-7 mg/100 g. Calculul necesarului de ingrasamant fosfatic se face dupa formula mentionata pentru lucerna, iar in lipsa datelor de cartare agrochimica se administreaza sub aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ P60-70 (P2O5).

In toate situatiile, cernoziomurile si solurile aluvionare au continuturi in potasiu schimbabil de peste 16 mg/100 g, motiv pentru care fertilizarea cu acest element nu este necesara.

Lucrarile solului

Masurile mentionate cu privire la lucrarile solului pentru lucerna raman valabile si pentru trifoiul de Alexandria. Este esential ca dupa eliberarea terenului de resturi vegetale aratura sa se execute in 2-3 zile, cu plugul in agregat cu grapa stelata, la adancimea de 20-22 cm.

Pregatirea patului germinativ se face pe parcursul toamnei, dupa caderea unor precipitatii ce umecteaza cel putin stratul arabil; se executa doua lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, la intervale de 25-30 de zile.

La desprimavarare, finisarea patului germinativ se face cu combinatorul prevazut in spate cu tavalugi, sau cu agregatul de grape cu colti reglabili, la care se ataseaza in spate o bara metalica, care executa o nivelare a solului si o usoara tasare a stratului de la suprafata.

Samanta si semanatul

Trifoiul de Alexandria are samanta ovala de culoare galbuie, uneori cu nuante violacee. MMB este de 2 -3,4 g, iar greutatea hectolitrica este de 75 - 78 kg.

Epoca de semanat se inscrie la desprimavarare in prima urgenta, cand solul este zvantat la suprafata si permite intrarea utilajelor agricole. Intervalul optim de semanat se inscrie intre 1 si 30 martie. Cand semanatul se face la inceputul epocii optime plantele dezvolta o masa vegetativa mai abundenta si proportia de lastari generativi la coasa I nu depaseste 40%; la inceputul infloritului plantele pot depasi inaltimea de 75 cm si au tendinta de cadere. in situatia in care semanatul se face pe parcursul decadei a treia a lunii martie, cresterea plantelor este mai echilibrata si proportia de lastari generativi, la coasa I, depaseste 85%, la inceputul infloritului inaltimea plantelor fiind de 60-65 cm.

Tabelul 44

Efectul densitatii de semanat si distantei intre randuri la trifoiul de Alexandria pentru samanta, in doua zone ecologice (1995-1996)

Elemente tehnologice

Fundulea* (Moga, Raducanu, Dragan)

Secuieni** (Timirgaziu)

kg/ha    %

kg/ha    %

1 - Densitati de semanat - kg samanta utila

II - Distanta intre randuri - cm



* - cernoziom cambie, ** - sol aluvionar

Densitatea optima de semanat este cea de 10-12 kg/ha, cand semanatul se face in randuri la 25 cm (tabelele 44 si 45). Se pot obtine productii economice si cu norme mici de samanta (5-6 kg/ha) cand semanatul se face in randuri la 50 cm; in aceasta varianta tehnologica, in centrul si nordul Moldovei, productia a fost apropiata de 500 kg/ha, iar in sudul tarii 998 kg/ha. Aceasta modalitate tehnologica este indicata pe parcele cu un potential de imburuienare relativ ridicat, cand buruienile se combat si prin prasile mecanice (1-2).

Adancimea optima de incorporare a semintei in sol este la 2,5-3,0 cm.

Tabelul 45

Efectul distantei intre randuri si a normei de samanta la semanat, asupra productiei de samanta de trifoi de Alexandria, pe solul cernoziomoid levigat de la Suceava

(dupa C. Saicu, Doina Tonigar si Tamara Leonte)

Distanta

dintre

randuri

(cm)

Norma de

semanat

kg/ha

Samanta kg/ha

Media

kg/ha



Lucrarile de intretinere

Fiind o specie robusta, cu un ritm de dezvoltare intens, trifoiul de Alexandria lupta eficient cu buruienile. Lotul semincer ocupand terenul o perioada de 6-7 luni, exista pericolul aparitiei unor buruieni dicotiledonate pe parcursul formarii semintei, care ingreuneaza recoltarea; in consecinta folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate este necesara in toate situatiile.

Erbicidul cel mai eficient este Pivot 100 L. C. (0,5-0,7 l/ha) care se aplica dupa 15-20 de zile de la rasarirea trifoiului de Alexandria, cand buruienile se gasesc in faze incipiente de dezvoltare. In situatia in care terenul este infestat cu palamida, aceasta se combate eficient cu erbicidul Embutone (2 -2,5 kg/ha), aplicat in faze incipiente de dezvoltare a buruienilor.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Trifoiul de Alexandria nu este afectat de boli care sa necesite tratamente pe parcursul perioadei de vegetatie. Din observatiile facute pe parcursul unei perioade de 9-10 ani s-a constatat ca daunatorii care afecteaza plantele de lucerna si trifoi rosu, nu ataca plantele de trifoi de Alexandria. Nu s-au observat daunatori care sa afecteze florile sau semintele in formare. in consecinta folosirea fungicidelor si insecticidelor nu este, deocamdata, indicata in loturile semincere de trifoi de Alexandria.

Irigarea trifoiului de Alexandria

Irigarea trifoiului de Alexandria este necesara doar in zonele de campie din sudul tarii cand samanta se produce la coasa a II-a. In aceasta situatie la 2-3 zile dupa recoltarea coasei I pentru furaj se aplica prima udare cu o norma de 50-55 mm, care in conditii de seceta se repeta dupa 14-15 zile.

Alegerea perioadei optime de fructificare si recoltarea semintei

In situatia in care semanatul lotului semincer s-a facut in primele zile ale lunii martie si conditiile meteorologice sunt favorabile, plantele se dezvolta luxuriant; in consecinta, coasa I va fi destinata pentru furaj, recoltarea facandu-se cu 4-5 zile inainte de inceputul imbobocirii, deci la inaltimea de 40-45 cm. in aceste conditii, coasa a II-a dezvolta lastari generativi in proportie de peste 85%, cand pe parcursul infloritului si fructificarii, plantele nu depasesc inaltimea de 65-75 cm si nu au tendinta de cadere.

Cand semanatul se face in a doua jumatate a lunii martie si conditiile climatice sunt normale se lasa pentru samanta coasa I; in aceste conditii plantele infloresc abundent si au o talie echilibrata (o inaltime de 70-80 cm), numarul de inflorescente la sfarsitul infloritului fiind de 900-1200/m2.

La inceputul lunii august in zonele de campie din sudul tarii si la mijlocul lunii august in zonele colinare, samanta ajunge la maturitatea de recoltare.

In faza mentionata samanta are umiditatea de 18-20%, iar plantele sunt in totalitate uscate; recoltarea se face cu combina direct din lan, de preferinta intre orele 1 Isi 18. Reglajele combinei se fac la fel ca si la lucerna.

Dupa recoltare, samanta se intinde la soare pe platforme betonate, in straturi de 30-35 cm si se lopateaza; de regula, umiditatea semintei scade la 13-14% in 10-12 ore insorite. in continuare, samanta se proceseaza si se decuscuteaza, la fel ca si la lucerna.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6790
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved