Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Strategii Non-Poluante de combatere a patogenilor si daunatorilor din cultura de mazare

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinara a banatului



Strategii Non-Poluante de combatere a patogenilor si daunatorilor din cultura de mazare

Cuprins

1. Importanta economica si particularitatile ecologice ale culturii de mazare

2. Structura patogenilor cu importanta economica, prezenti in cultura de mazare(morfologie, patogenie si epidemiologie)

3. Structura si descrierea daunatorilor cu importanta economica, przenti in cultura de mazare (descriere, biologie, plante atacate, si mod de daunare)

4. Masuri non-poluante de profilaxie si terapie a patogenilor si daunatorilor

4.1 Pregatirea si drenarea terenului

4.2 Rotatia

4.3 Lucrarile solului

4.4 Fertilizarea

4.5 Materialul biologic

4.6 Data plantatului

4.7 Adancimea de semanat

4.8 Distanta intre randuri

4.9 Lucrarile de ingrijire

4.10 Bioterapia (premunitia, antagonismul dintre microorganisme, zoofagia, metode hormonale, autocidia)

4.11 Prognoza si avertizarea ca masuri de diminuare a poluarii chimice

5. Concluzii

6. Bibliografie

Importanta economica si particularitatile ecologice ale culturii de mazare

Importanta economica

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.
In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.
Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.
Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.
In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.
Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.


Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.
Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.
Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.
Mazarea furajera (Pisum arvense L.) se cultiva aproape exclusiv pentru furaj si este apreciata datorita productivitatii ridicate si cerintelor modeste fata de sol. Ambele specii se insamanteaza de cele mai multe ori in amestec cu ovazul, pentru a se obtine un nutret verde timpuriu, mai bogat in proteina .

Particularitatile ecologice ale culturii de mazare

Cultura mazarii este specifica zonei temperate din emisfera nordica, fiind cultivata intre 40-50 grade latitudine, mai spre nord productiile scad din cauza insuficientei caldurii, iar inspre sud acestea sunt limitate de caldurile excesive, seceta si atacul daunatorilor.

Zona foarte favorabila pentru cultura mazarii se afla in Campia de vest caracterizata prin precipitatii bine repartizate si temperatura corespunzatoare cerintelor culturii.

Mazarea este indicat a se cultiva in terenurile plane sau usor inclinate, permeabile, cu apa freatica la cel putin 4 m adancime, cu o fertilitate naturala mijlocie si un pH neutru.Are cerinte moderate fata de caldura si umiditate, iar solul cel mai bun pentru mazare este cel cu textura mijlocie, profund si cald , bogat in humus, calciu si cu o mare capacitate pentru apa.

Structura patogenilor cu importanta economica, prezenti in cultura de mazare

Bolile plantelor intervin asupra functiilor normale de crestere, cum ar fi fotosinteza si absortia apei.

Bolile plantelor sunt de 2 feluri:

Infectioase: sunt provocate de organisme microscopice vii (agenti patogeni).

Ne-infectioase: sunt cauzate de modificari ale mediului inconjurator, de modificari ale tehnicilor de gradinarit.

Bolile infectioase se pot raspandi de la o planta la alta.

Bolile non-infectioase nu se pot transmite de la o planta la alta si au urmatoarele cauze: dezechilibrul substantelor nutritive, poluarea aerului si solul suprasaturat cu apa.

Agentii patogeni (cei ce cauzeaza bolile infectioase la plante) se impart in 4 categorii:

  • ciuperci parazite
  • bacterii
  • virusi
  • viermi (nematode)

2.1 Mana mazarii- Peronospora viciae f. Spec. pisi

Simptome: Boala se manifesta pe frunze, stipele, tulpini si pastai. Frunzele , la anceput, prezinta epifil pete galbene cu gazon cenusiu(conidioforii si conidiile ciupercii), situat hipofil;treptat punctele se brunifica si frunzele se usuca.Stipelele si tulpinile sunt brunificate, ca de altfel si pastaile care contin seminte manate. Cand infectia este sistemica, tufele de mazare prezinta simptomul de nanism sau piticire.

Patogenie si epidemiologie: Rezista peste iarna sub forma de oospori in frunzele ramase pe sol.Infectia primara o realizeaza filamentele de infectie rezultate din germinarea oosporilor situati in sol sau de la suprafata solului, proiectati hipofil de picaturile de ploaie(infectie locala). Din filamentele de infectie se formeaza sifonoplastul sau miceliul care creste si se dezvolta inter-celular, ajuns la maturitate miceliul isi indreapta hifele spre camerele substomatice ale frunzelor, ies prin apertura stomatelor si diferentiaza conidioforii cu conidiile.

Infectiile secundare sunt asigurate de conidii.Prezenta apei pe frunze, umiditatea ridicata a aerului( UR100%) si temperaturile moderate sunt factori care concura la epidemia de mana.

Fainarea mazarii-Erysiphe pisi

Simptome:Boala se manifesta pe frunze tulpini, flori si pastai.Pe acestea se observa o pasla miceliana alba, care in timp ia aspect pufos(faina) datorita formarii conidioforilor si conidiilor de catre ciuperca.Mai tarziu stratul fainos se inchide la culoare si cu ochiul liber se observa puncte brune -periteciile cu asce si ascospori.

Tesuturile plantelor sub pasla parazitara, se brunifica si organele plantelor sunt deformate.

Patogenie si epidemiologie: Patogenul rezista peste iarna sub forma de miceliu de rezistenta si peritecii in resturile vegetale, ramase pe sol; este una din putinele fainari care se poate transmite prin samanta .Infectiile primare sunt realizate de ascosporii eliberati din peritecii cat si din conidii generate de micelile de rezistenta.Infectiile secundare sunt asigurate de conidiile formate pe mazare sau aduse de vant din culturile de lucerna, mazariche, lupin, linte e.t.c.

Vremea uscata si calda din timpul zilei si noptiile reci , incheiate cu roua pe mazare sunt factori epidemici.

2.3 Antracnoza mazarii-Mycosphaerella pinodes

Simptome:Boala se manifesta de regula pe frunze si pastai.Pe frunze,apar pete circulare,de culoare galbuie-cenusie,cu chenar brun.La pastai petele sunt tot circulare,izolate sau confluente,brun-deschise,dar adancite si cu chenar negricios; semintele prezinta pete galbene sau brune.In dreptul petelor, se observa puncte brun-negricioase care sunt picnidiile cu picnospori, fructificatiile asexuate.

Patogenie si epidemiologie:Transmitere bolii peste iarna se face prin miceliul localizat in semintele si resturile vegetale, cat si prin peritecii cu asce si ascospori, iernate in camp.In perioada de vegetatie, infectiile sunt facute de picnospori, ce pe vreme umeda sunt eliberati in cordoane mucilaginoase din picnidii.Daca disemniarea picnosporiilor se produce in perioada formarii pastailor, atunci miceliul infecteaza si semintele.

Temperaturile cuprinse intre 25-30 grade celsius si UR mai mare de 90 % prezinta conditiile optime pentru infectie.

2.4 Rugina mazarii-Uromyces pisi

Simptome:Pe frunze si tulpini de mazare apar pustule prafoase , brun-deschise ce contin uredosporii, organele de propagare si pustule brune-negricioase , teleutosporii ca si organe de rezistenta.

Patogenie si epidemiologie:Ciuperca ierneaza sub forma de teleutospori unicelulari in resturile vegetale si de miceliu de rezistenta localizat in plantele de Euphorbia.Bazidiosporii rezultati pe bazidia ce ia nastere din germinarea teleutosporului, infecteaza plantele de Euphorbia iar ecidiosporii formati pe Euphorbia trec rugina pe mazare.Dezvoltarea ruginii este favorizata de excesul de umiditate, de lipsa de aeratie a plantelor si de prezenta gazdei intermediare in apropierea culturilor de mazare.

3. Structura si descrierea daunatorilor cu importanta economica, prezenti in cultura de mazare

3.1 Tripsul mazarii-Kakothrips robustus

Descriere:Adultul este brun-negricios, de 1,4-2 mm.Femela este mai mare decat masculul.Antenele sunt formate din 8 articole, de culoare inchisa, cu exceptia articolelor 3 si 4 care sunt galbui.La mascul , antenele sunt de culoare mai deschisa.Segmentul 8 abdominal przinta lateral cate o apofiza chitinizata indreptata posterior.Larva este de tip postoligopoda, galbuie cafenie sau portocalie.

Biologie: Are o singura generatie pe an, ierneaza ca larva in sol, la adancimi diferite intre 2-50 cm.Adultii apar in primavara, dupa ce are loc transformarea larvelor in pupe; in general adultii apar odata cu formarea pastailor de mazare. Pot fi intalniti in culturi pana la mijlocul lui iulie.Femelele depun ouale in florile de mazare, fie in stamine, fie la baza pistilului.

Plante atacate si modul de daunare: Ataca leguminoasele perene si anuale , cultivate si spontane.Pagube semnificative produce la mazare , fasole, mazariche si lucerna.

Ataca ambele forme de dezvoltare:atat adultii cat si larvele care inteapa si sug lichidul celular din mugurii terminali, mugurii florali, frunzele tinere si pastai.

Mugurii florali se ofilesc si cad.Florile se rasucesc, se ingalbenesc si apoi se brunifica.Pastaile atacate raman mici, se deformeaza si prezinta pete arginti la inceput brun-lucioase.

3.2 Paduchele verde al mazarii-Acyrthosiphon pisum

Descriere: Formele aptere au corpul de culoare verde, uneori au lungimea de 5 mm.Coada este lunga.Corniculele sunt verzui galbui lungi cu varfurile inchise.Formele aripate sunt mai mari 2,3-3,5 mm de culoare verde.Antenele sunt lungi verzi galbui, iar picioarele sunt verzi cu extremitatile femurelor si tibiilor mai inchise, cu tarsele negre.

Biologie:Este o specie polivoltina, intr-un an se dezvolta 10-20 generatii.Ierneaza in stadiul de ou de iarna, pe tulpinile plantelor gazda.Primavara din oul de iarna apare larva, evolueaza in fundatrix care pe cale partenogenetica da nastere femelelor aptere.Formele aripate migreaza pe alte leguminoase pe care vor da nastere formelor aptere.In august apar formele sexupare, toamna cele sexuate care depun oul de iarna.

Plante atacate si mod de daunare:Paduchele mazarei ataca:mazarea, lintea, lucerna, trifoiul si mazarichea.

Adultii si larvele se hranesc din extragerea sucului celular din frunze, flori pastai si muguri.Atacul se manifesta in colonii.Plantele atacate sunt stanjenite in crestere si dezvoltare, frunzele cad, iar florile avorteaza.Este cunoscut si ca vector al virusurilor la unele leguminoase.

3.3 Gargarita mazarii-Bruchus pisorum

Descriere:Adultul este negru acoperit cu peri brun-cenusii, 4-5 mm lungime. Pronotul este conic, mai lat decat lung, in lateral cu un dinte iar la baza cu o pata alba.Elitrele nu acopera abdomenul in intregime.Pigidiul este acoperit de o pubescenta alba si prezinta doua pete ovale circulare, negre.Larva de varsta 1 este oligopoda, bruna-roscata cu capul si spinii protoracici bruni-castanii.Larva de varsta a2-a este apoda, alba cu capul brun, curbata, de 5-6 mm.Pupa libera este galbena de 4-5 mm.

Biologie: Are o generatie pe an si ierneaza in stadiul de adult in boabe, sau in crapaturile podelelor si peretilor din magazii, in poduri.Pot ierna si in camp, in boabele cazute dupa recoltare, sub resturile vegetale sau sub scoarta copacilor. In primavara , adultii ies din locurile de hibernare si se deplaseaza pana la 3 km in cautarea culturilor de mazare, aceasta migratiune coincide cu inflorirea mazarii.

La formarea pastailor femelele depun ouale 150-200 cate 10-30 pe o pastaie. Aparitia adultilor corespunde recoltarii mazarii.O parte fie raman in bob si astfel ajung in spatiile de depozitare, fie devin adulte inainte de recoltare si astfel parasesc boabele.

Plante atacate si modul de daunare: Este o specie monofaga , ataca specile de plante din genul Pisum.Dauneaza atat larvele cat si adultii.Larvele se dezvolta in interiorul boabelor de mazare.In fiecare bob se gaseste o singura larva.Aceasta consuma o parte din contiunutul bobului.Boabele atacate se recunosc dupa orificiul circular caracteristic.In urma atacului se reduce capacitatea germinativa si greutatea acestora, devin improprii pentru consum.

3.4 Gargarita frunzelor de mazare-Sitona lineatus

Descriere:Corpul este oval-alungit acoperit cu solzi cenusii de 3-4 mm. Rostrul este latit si scurt.Pronotul este mai lung decat lat cu puncte fine si dese. Prezinta 3 benzi deschise la culoare.Elitrele sunt alungite cu dungi longitudinale punctate, alterneaza dungile deschise cu cele inchise la culoare, de unde si denumirea de lineatus.Larva este apoda, alba cu capul brun-galbui de 5-6 mm, corpul este curbat.Pe fiecare segment abdominal prezinta cate un rand de perisori desi.

Biologie: Are o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol sau sub resturile vegetale.Primavara, prin aprilie adultii isi fac aparitia si se deplaseaza spre culturile de leguminoase.Dupa o hranire intensa adultii se copuleaza , iar femelele depun ouale izolat sau in grupe mici, pe frunze sau pe tulpini.Dupa ecloziune, larvele patrund in sol si se hranesc cu nodozitatile radacinilor de leguminoase.Dupa 10-12 zile in luna iulie apar noii adulti care raman in sol pana anul urmator.O parte se hranesc pana toamna cu frunzele de leguminoase, apoi se retrag in locurile de iernare.

Plante atacate si mod de daunare: Este o specie oligofaga, ataca diferite leguminoase anuale si perene: mazarea , bobul, lintea, lupinul, lucerna, trifoiul.

Adultii rod frunzele marginal, luand aspect geometric- in figuri.Atacul este periculos in perioada rasaririi plantelor, datorita roaderii primelor frunze si a pierderii apei, plantele se usuca.Larvele din primele varste rod nodozitatile fixatoare de azot de pe radacini iar cele din ultimele varste ataca radacinile, sapand galerii adanci si neregulate in radacinile mai groase.Plantele atacate stagneaza in dezvolate, dau productii scazute sau se usuca.

4. Masuri non-poluante de profilaxie si terapie a patogenilor si daunatorilor

4.1 Pregatirea si drenarea terenului

Solul trebuie sa fie bogat in elemente nutritive si cu reactie neutra sau usor alcalina:pH 6,5-7,5 .Nu se infinteaza culturi de mazare pe terenuri umede, grele, reci, acide.Pregatirea terenului se face din toamna, incorporarea in sol efectuand-se cu aratura de baza la adancimea de 28-30 de cm.Primavara se pregateste patul germinativ, cand in sol la adancimea de 5-6 cm temperatura ajunge la 4-5 grade celsius.

4.2 Rotatia

Cele mai bune premergatoare pentru mazare sunt cerealele paioase, rapita si porumbul.Din punct de vedere agricol mazarea este una din cele mai valoroase plante de cultura deoarece are o perioada scurta de vegetatie, dupa recoltat lasa terenul curat si imbogatit intr-o cantitate substantiala de azot.

Intr-o exploatatie legumicola bune premergatoare sunt culturile de castraveti, tomate, ardei ,cartof care parasesc terenul devreme si-l lasa curat de buruieni.Dupa mazare,in culturi de succesiune se pot cultiva legume varzoase de toamna, ridichi de iarna, spanac pentru consum in toamna.

4.3 Lucrarile solului

Lucrarea solului trebuie sa creeze conditii fizico-chimice si biologice care sa corespunda vietii normale a solului si cerintelor mazarei.In cultura biologica principiile de baza ale lucrarilor solului prevad:

-mobilizarea stratului de sol de la suprafata cu respectarea straturilor naturale, aceasta mobilizare se face fara intoarcerea brazdei si fara amestecarea intre ele a diferitelor straturi.

-mobilizarea stratului de sol de la suprafata nu se face cu plugul ,ci cu cultivatorul, discul, grapa cu discuri, combinatorul sau alte unelete cu dinti.Se poate face cu Kiselul, cu utilaje rotative.

-trebuie evitate trecerile repetate cu masini agricole care taseaza solul.

-materia organica inainte de incorporare trebuie sa sufere o prehumificare.

-epoca de lucrare a solului trebuie aleasa astefel ca solul sa nu fie nici prea uscat,nici prea umed.

-pina la semanat terenul se intretine cu utilaje usoare pentru dezradacinarea buruienilor, favorizarea unei prehumificari de suprafata si intensificarea activitatii biologice.

-pregatirea stratului pentru semanat se poate face cu grapa vibratoare,cu cultivatorul etc in asa fel incat sa se realizeze un strat de sol bine maruntit,in care semintele de mazare sa gaseasca conditii bune de germinat ,un bun contact al solului cu samanta.Pentru ca mazarea sa se poata semana cat mai devreme este necesar ca solul sa fie bine maruntit si nivelat inca din toamna pana la intrarea in iarna .In primavara inainte de semanat se face o singura lucrare cu combinatorul.

4.4 Fertilizarea

Consumul specific pentru 100kg boabe de mazare si productia secundara aferenta este de 5,5kg azot,1.5kg fosfor, 3kg potasiu care trebuiesc asigurate din fertilizanti care respecta principile agriculturii ecologice.

In sitemul de productie ecologica de mazare,baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale, pregatite dupa o tehnica speciala si ingrasamintele minerale naturale(faina de fosforite,saruri potasice naturale).Pentru reusita agriculturii biodinamice, este preferabil ca materiile organice necesare pregatirii composturilor biodinamice sa fie produse in exploatatia agricola ce practica agricultura biologica.

Ingrasamintele organice naturale aplicate culturii de mazare se impart in doua categorii:

-ingrasaminte de origine locala:gunoi de grajd, mranita,urina si mustul de grajd,gunoiul artificial,paiele ,composturile,turba, gunoi de pasari,fecale etc.

-ingrasaminte organice verzi:sunt reprezentate in principal de culturi cu vegetatie rapida care se incorporeaza in sol,cu scopul ameliorarii fertilitatii lui.Se folosesc: mustarul alb,ridichioara,rapita, hrisca,lupin, trifoi,sulfina o sursa foarte importanta de material organic o constituie si resturile vegetale ale culturilor,care trebuie sa fie sanatoase si care se toaca marunt si se incorporeaza in sol toamna.

Ingrasamintele minerale naturale care se pot aplica culturii de mazare:Azotatul de sodiu din chile ce contine azot, pentru fosfor se aplica faina de fosforite, zgura lui Thomas, fosfati naturali calcinati,faina de oase.Pentru magneziu dolomita,kiserit.Pentru calciu calcare naturale,marne,alge marine.Pentru potasiu cenusa din lemne de foc,saruri potasice naturale.

Produse comerciale ecologice care pot fi folositi ca si fertilizanti in cultura de mazare: BIOTROFIN - stimulator de crestere bacterian , contine Azotobacter  chroococcum si Bacillus megaterium, se aplica 10 l de preparat Biotrofin  la hectar , dizolvat in 250-500  l de apa, cu 10 zile inaintea insamantarii, incorporat prin discuire, produs de  SC Transapicola SRL

AZOTOFERTIL- biofertilizator, contine Azotobacter chroococcum  si Azospirillium lipoferum, se aplica 10 l de preparat Azotofertil la hectar ,dizolvat in 500 l de apa , la pregatirea patului germinativ si la stropirea culturilor, produs de SC Antibiotice SA.

4.5 Materialul biologic

Pentru a avea un randament ridicat la productie samanta trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

-sa apartina unui soi zonal

-puritate cat mai mare in jurul valorii de 98-99%

-o germinatie minima de cel putin 87%

-tratate cu substante biologice impotriva bolilor si a daunatorilor: NITRAGIN- biopreparate ce contin culturi bacteriene pure in stare activa specifice infectional-simbiotic speciilor de plante leguminoase cultivate, se aplica pe samanta , inainte de semanat, produs de  Institutul de Cercetari pentru Legumicultura si Floricultura, Ferma Mogosoaia, Sector Biopreparate. POLYVERSUM, biofungicid pentru tratarea semintelor previne si combate bolile criptogamice.

4.6 Data semanatului

Calendaristic epoca optima pentru semanatul mazarei este intre 1 si 10 martie in vest si dupa 15 martie in restul regiunilor tarii cand in sol se realizeaza aproximativ 4-5 grade celsius.

4.7 Adancimea de semanat

Cand in sol la adancimea de 5-6 cm temperatura ajunge la 4-5 grade celsius se incepe semanatul, cu SUP-21, adancimea de semanat fiind 4-6 cm; o adancime de semanat mai mare expune semintele la atacul de fuzarioze si a altor patogeni de sol.

4.8 Distanta intre randuri

Densitatea optima pentru semanat la mazare este intre 120-140 boabe germinabile pe metru patrat, pentru a avea la recoltat 110-120 plante recoltabile pe metru patrat.Densitate care se realizeaza cu o cantitate de samanta cuprinsa intre 250-300kg/ha.Aceasta densitate se realizeaza cu o distanta intre randuri de 12,5 cm.

4.9 Lucrarile de ingrijire

Lucrarile de ingrijire sunt reduse ca volum in principal acestea constau in:combaterea bolilor,daunatorilor si buruienilor pe cale biologica, si in unele cazuri irigari.

In anii mai secetosi se recomanda sa se aplice 2-3 udari prin aspersiune cu norme de 250 metri cubi la hectar in fazele critice:imediat dupa rasarire,inainte de inflorit si in faza de legare a boabelor.

Combaterea buruienilor.In combaterea biologica a buruienilor din cultura de mazare nu sant acceptate metodele chimice ci doar preventiv si lucrari mecanice sau manuale care la mazare se poate face pana la aparitia primei si a doua perechi de frunze.Metode preventive:Carantina,Pregatirea rationala a gunoiului de grajd,Curatirea materialului de semanat,Efectuarea la timp a lucrarilor solului,Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate,Curatirea apei de irigat de seminte de buruieni,Recoltarea la timp a culturilor.Metode agrotehnice:Asolamentul,Lucrarile de baza si premergatoare semanatului,Semanatul rational etc.Metode biologice de combatere:alelopatia(cand o planta intervine in cresterea si dezvoltarea alteia) ,Agentii patogeni (distrug sistemul enzimatic al buruienilor,le deregleaza procesele metabolice).

Relatia dintre factorii profilactici si terapeutici si patogenii prezenti in cultura de mazare

Tabelul 1

Nr.crt

Factorii profilactici si terpeutici

Patogeni

(nota acordata)

Mana mazarii-Peronospora viciae

Fainarea mazarii-Erysiphe pisi

Antracnoza mazarii-Mycosphaerella pinodes

Rugina mazarii-Uromyces pisi

Pregatirea si drenarea terenului

Rotatia

Lucrarile solului

Fertilizarea

Materialul biologic

Data plantatului

Adancimea de plantat

Distanta intre randuri

Lucrarile de ingrijire

Relatia dintre factorii profilactici si terapeutici si daunatorii prezenti in cultura de mazare.

Tabelul 2

Nr.crt

Factorii profilactici si terpeutici

Daunatorii

(nota acordata)

Tripsul mazarii -Kakothrips robustus

Paduchele verde - Acyrthosiphon pisum

Gargarita mazarii- Bruchus pisorum

Gargarita frunzelor de mazare- Sitona lineatus

Pregatirea si drenarea terenului

Rotatia

Lucrarile solului

Fertilizarea

Materialul biologic

Data plantatului

Adancimea de plantat

Distanta intre randuri

Lucrarile de ingrijire

4.10 Bioterapia

Combaterea daunatorilor. Principalele metode de combatere biologica a daunatorilor din sistemele agricole sunt:
- Folosirea zoofagilor (pradatori si paraziti)
- Combaterea microbiologica (microorganisme patogene)
- Metodele genetice (autocidia)
- Feromonii
- Stropirile cu substante biologice
Principalii daunatori prezenti in cultura de mazare:Tripsul mazarei (Kakhotrips robustus),Paduchele verde al mazarei(Acyrthosiphon pisum), Gargarita mazarei (Bruchus pisorum), Gargarita frunzelor de mazare(Sitona lineatus). Favorizarea inmultiri entomofagilor din Chrysopidae, Coccinelidae, Aphididae si Syrphidae constituie una dintre metodele biologice deosebit de importante in reducerea populatiilor de Acyrtosiphon pisum.Gargarita mazarei poate fi combatuta cu succes pe cale biologica prin folosirea organismelor entomofage si entomopatogene:Beauveria bassiana,Triaspis thoracicus, Perilitus rutilus.Gargarita frunzelor de mazare pe cale biologica de combatere s-au obtinut rezultate bune folosind organisme entomopatogene si entomofage ca:Perilitus rutilus,Perilitus labialis, Pygostolus falcatus si Beauveria bassiana.Sustanta biologica Thuringin.

Pygostolus falcatus

Substante si preparate care se folosesc pentru indepartarea daunatorilor atat din cultura de mazare cat si din celelalte agroecosisteme: Plamadeala semifermentata de urzica (Urtica dioica, U. urens), 2% ;Extract de urzica, 100%; Plamadeala din feriga vulturului sau feriga de camp (Pteridium aquilinum), 100%; Plamadeala din feriga de padure (Dryopteris filix-mas), 10% (vegetatie) si 100% (repaus) ; Extract din feriga de padure, 100% ; . Plamadeala din frunze de soc (Sambucus nigra), 100% ; . Infuzie din flori de vetricea (Tanacetum vulgare), 25% Plamadeala din frunze de revent (Rheum rhabarbarum), 50%; Infuzie de condurasi (Tropaeolum majus), 100%; Extract din frunze de tomate (Lycopersicon esculentum), 100% ; Plamadeala de pelin (Artemisia absinthum), 100% ; Decoct de pelin, 100% Infuzie de sovarv (Origonum vulgare), 25%; Decoct din lastari de tuia (Thuia sp.) sau din frunze de nuc (Juglans regia), 100% .

Substante care omoara daunatorii: Piretrina, extract din flori de piretru (Pyrethrum cinerareaefolium); Rotenona, extract din radacinile plantei tropicale Deris eliptica; Cvasia, extract din lemnul plantei tropicale Quassi amara; Zeama de tutun (Nicotiana tabacum sau N. rustica); Extract alcoolic din frunze de otetar (Rhus typhina).

In cultura de mazare pagube importante sunt produse de boli ca:antracnoza, fuzarioza, rugina mazarii, mana, fainare, putregaiul alb si putregaiul cenusiu.Se pot combate prin masuri preventive biologice si fizice.Substantele prezentate anterior se pot folosi cu succes si in combaterea bolilor,sulful si cuprul sub forma de sulfati,oxiclorura,acetat,carbonati sunt singurele fungicide minerale admise in agricultura biologica.Impotriva bolilor mentionate anterior se pot administra preparate ca: Trichodermin,Trichothecina.

Combaterea biologica pentru antracnoza se rezolva prin tratarea semintei cu Trichosemin si in perspectiva este folosirea biomasei de Penicillium oxalicum, precum si a antibioticului griseofulvina.

Tabel sintetic privind combaterea biologica a bolilor si daunatorilor din plantatia de vita de vie

Tabelul 3

Nr.crt.

Agentul patogen si daunatorul combatut

Combaterea biologica se poate realiza prin folosirea metodelor:

Premunitie

Antagonism

Zoofagie

Metode hormonale

Aprecierea eficacitatii tratamentului biologic

Mana mazarii- Peronospora viciae

xxx

xx

xxx

xx

Fainarea mazarii- Erysiphe pisi

xx

x

x

x

Antracnoza- Mzcosphaerella pinodes

xx

xx

xx

x

Rugina mazarii- Uromyces pisi

xx

xxx

xxx

xx

Tripsul mazarii- Kakothrips robustus

0

xx

x

x

Paduchele verde- Acyrthosiphon pisum

xxx

xx

xx

Gargarita mazarii- Bruchus pisorum

xxx

xx

xx

Gargarita frunzelor- Sitona lineatus

xxx

xx

xx

4.11 Prognoza si avertizarea ca masuri de diminuare a poluarii chimice

Printre masurile de protectia plantelor, prognoza si avertizarea la paraziti sunt de mare importanta in activitatea organizata si sistematica de prevenire si combatere a acestora.

Prognoza consta in stabilirea cu precizie a aparitiei unui anumit agent patogen si prevederea evolutiei lui in timp si spatiu. Pentru a intocmi o prognoza trebuie cunoscute mai multe elemente:

. urmarirea aparitiei si raspandirii parazitului intr-o anumita regiune, pentru un interval de mai multi ani, pentru a cunoaste dinamica acestora in timp_

. studierea biologiei agentului patogen in conditiile de clima ale regiunii pentru care se face prognoza;

. studierea cailor de transmitere ale agentului patogen in timpul perioadei de vegetatie sau de la un an la altul.

Stabilirea unei prognoze cat mai exacte creeaza posibilitatea aplicarii tratamentelor in perioade optime, cu minimum de efort, cheltuieli de productie si pierderi de productie si cu maximum de eficienta. Prognoza poate fi:

. de scurta durata(pe timp de un an), stabilita de catre statiile de avertizare;

. de lunga durata(pe mai multi ani), stabilita de catre laboratoarele de prognoza.

Pentru elaborarea prognozei, statiile de avertizare fac sondaje(probe luate dupa o anumita tehnica si care se cerceteaza apoi sub raportul frecventei si intensitatii atacului),ale caror rezultate se centralizeaza la centrele teritoriale de prognoza, unde se prelucreaza si se stabilesc hartile de raspandire pe plan judetean

Avertizarea consta in determinarea momentului optim de aplicare a tratamentelor, lansarea semnalelor, precum si metodele si mijloacele prin care se realizeaza tratamentul. Avertizarile au ca scop transmiterea prin buletine de avertizare, retea telefonica, radio, televiziune, a termenelor de combatere, la unitatilor de productie, in vederea aplicarii tratamentelor.

Pentru Bruchus pisorum se folosesc in prognoza si avertizare toate cele 3 criterii:

Criteriul biologic:Se bazeaza pe intocmirea schemei ciclului biologic asociata cu dezvoltarea embrionului in ou.Cand in cultura de mazare se observa primele oua depuse pe pastai, se iau in observatie si cand se observa faza de '' cap negru'' se avertizeaza aplicarea tratamentelor.

Criteriul ecologic: Consta in stabilirea datei aplicarii tratamentelor in functie de valoarea constantei tehnice si a mersului vremii.

Criteriul fenologic: Consta in folosirea fenofazei infloririi si formarii primelor pastai(cand sunt depuse primele oua). Data lansarii buletinelor de avertizarese considera data formarii primelor pastai, iar cea de aplicare a tratamentelor , data rezultata din adaugarea la aceasta data a unui numar de 4-5 zile, coincide cu faza de cap negru.

Se aplica 1-2 tratamente : unul in faza de cap negru, al doilea, daca este necesar, la 10-12 zile de la primul.Al doilea tratament se face numai atunci cand se urmareste si combaterea adultilor din culturi( la data primelor plante inflorite).

5. Concluzii

Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din domeniul alimentar si de la organismele modificate genetic, de la tratamentele ionizante aplicate alimentelor s-au elaborat norme de o mare exigenta legate de siguranta alimentelor, asigurarea calitatii si de informatiile privind metodele de productie. Pe de alta parte, opinia publica constientizeaza tot mai mult daunele ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului si apelor, la epuizarea resurselor naturale si la distrugerea ecosistemelor fragile. In acest context, agricultura biologica, considerata pana nu demult ca activitate de margine si ocupind un segment mic al pietei, a devenit un mod de productie de prima importanta, capabila nu numai sa produca alimente sanatoase ci sa respecte si mediul ambiant.

In relatia dintre factorii profilactici si terapeutici cu patogenii si daunaatorii prezenti in cultura de mazare se observa ca acestea contribuie in mare masura la reducerea atacurilor:

-pregatirea si drenarea terenului

-rotatia culturii

-lucrarile solului

-materialul biologic

-lucrarile de ingrijire

In combaterea biologica a bolilor sa realizat preparatul Trichosemin 25 PTS- 4kg/t seminte , in special pentru combaterea antracnozei la mazare si folosirea biomasei de Penicillium oxalicum, precum si antibioticul Griseofulvina.

In combaterea biologica a daunatorilor ca:gargarita mazarii, gargarita frunzelor de mazare, paduchele verde al mazarii se utilizeaza organisme entomofage si entomopatogene : Beauveria bassiana, Perilitus rutilus, Triaspis thoracicus, Lathyromeris senex etc.

Bibliografie

Ø     Entomologie speciala

-Ioana Grozea, ed.Mirton, Timisoara, 2006

Ø     Tratat de patologia plantelor vol.III horticultura

-Gheorghe Popescu,ed Eurobit,Timisoara 2005

Ø     Prognoza in protectia plantelor

-Savescu Aurel, Rafaila Constantin , ed Ceres, Bucuresti 1978

Ø     Strategii non-poluante pentru combaterea patogenilor si daunatorilor plantelor

-Gheorghe Simeria, Paul Pirsan,Snejana Damianov,ed Eurobit, Timisoara 2007

Ø     Legumicultura speciala- Horgos Arsenie,ed Agroprint, Timisoara,     2003

2 Webografie

https://agribios.tripod.com/

https://www.europarl.europa.eu/

https://www.fermierul.ro/

https://www.euractiv.ro/



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4570
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved