Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contabilitate de gestiune si calculatia - Indici de echivalenta simpli, calculati ca raport direct

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Contabilitate de gestiune si calculatia

Indici de echivalenta simpli, calculati ca raport direct


In cazul aplicarii procedeului indicilor de echivalenta simpli, calculati ca raport direct se procedeaza astfel: se alege unul dintre produse drept baza de comparare, dupa care se raporteaza succesiv marimea parametrului corespunzator fiecarui produs la parametrul ales drept baza de comparare si se calculeaza indicele de echivalenta pentru fiecare produs in parte, conform relatiei:



Rolul de baza de raportare se poate atribui oricarui produs fabricat, o conditie secundara fiind aceea ca din calculele respective sa se obtina indici de echivalenta cu cat mai putine zecimale.

Exemplu:

Presupunem o intreprindere care cheltuieste 3.700.000 lei pentru obtinerea a trei produse: A 30.000 buc. cu lungimea de 45 cm

B 40.000 buc. cu lungimea de 60 cm

C 20.000 buc. cu lungimea de 90 cm

Se alege ca produs de baza produsul B cu lungimea de 60 de cm.


Urmeaza etapele metodologice descrise la indicii de echivalenta, care pentru simplificare vom construi un tabel:

Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Inidice de echivalenta

Cantit. echivalenta

Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A

3.700.000/ 92.500 =40lei/buc

B

C

TOTAL

Pentru calculul costului pe unitate fizica exista doua variante de calcul:


Indici de echivalenta complecsi, calculati ca raport direct


Urmeaza aceeasi metodologie ca la indicii de echivalenta simpli, cu mentiunea ca indicii de echivalenta complecsi au la baza raportul dintre produsul parametrilor de la fiecare produs in parte si produsul parametrilor de la produsul ales drept baza.

Parametrii care se pondereaza pentru obtinerea indicilor de echivalenta au fie caracter tehnic (putere calorica * indice de calitate; suprafata * calitate), fie caracter tehnico‑economic (densitate*pret de vanzare; masa atomica * cheltuieli de industrializare).

Dupa calcularea indicilor de echivalenta, calculul costului pe unitate de produs urmeaza aceeasi metodologie.

Pentru exemplificare presupunem o intreprindere care are cheltuieli de productie de 2.485.000 lei si produce trei tipuri de produse:

A 15.000 tone cu urmatorii parametrii: P'=6.000 si P''=1

B 10.000 tone cu urmatorii parametrii: P'=5.000 si P''=0,8


C 6.000 tone cu urmatorii parametrii: P'=4.000 si P''=0,5

Alegeam ca produs de baza, produsul B.

Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Inidice de echivalenta

Cantit. echivalenta

Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A

2.485.000/ 35.500 =70lei/buc

B

C

TOTAL

Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport direct are la baza impartirea unui numar in parti proportionale cu alte numere. In acest caz se pot utiliza pentru omogenizarea calculatorie nu indicii de echivalenta, ci direct, marimea absoluta a parametrilor care stau la baza lor (cifrele de echivalenta). Tehnica folosirii cifrelor de echivalenta pentru calculatia costului pe unitate de produs este aceeasi cu cea utilizata la indicii de echivalenta.

Exemplu: ne vom folosi de acelasi exemplu de la indicii de echivalenta simpli

Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Cifre de echivalenta

Cantit. echivalenta

Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A



3.700.000/ 5.550.000 =0,66lei/buc

B

C

TOTAL

(cu 4 zecimale)

Asemanator cu cazul prezentat se utilizeaza si cifrele de echivalenta complexe sub forma de marimi absolute obtinute dupa ponderarea parametrilor care stau la baza lor.

Din calculele efectiuate se constata ca se ajunge la aceleasi rezultate cu neajunsul ca se lucreaza cu cifre mai mari. Atunci cand parametrii care stau la baza echivalarii au caracter mobil (se schimba de la o perioada de gestiune la alta) se recomanda folosirea cifrelor de echivalenta in marimea absoluta, iar in cazul unor parametrii cu caracter stabil trebuie sa se foloseasca indicii de echivalenta pentru ca se evita calculul cu numere mari

Indici de echivalenta calculati ca raport invers

Utilizarea acestor indici devine necesara in cazul in care o parte din cheltuielile de productie repartizabile sunt direct proportionale cu volumul fizic al productiei, iar cealalta parte se afla in raport invesr proportional fata de nivelel corespunzatoare unui anumit parametru care caracterizeaza produsele fabricate.

O asemenea situatia este specifica productiei de piese pentru aparatele de precizie fabricate in serie mare, unde volumul consumului de materii prime este direct proportional cu cantitatea de piese fabricate exprimate in kg, iar cheltuielile de prelucrare si cele privind controlul tehnic de calitate se afla in raport invesr proportional cu marimea pieselor. In acest raport se gasesc si cheltuielile de filare-infasurare a firelor/fibrelor chimice fata de finetea firelor, cheltuielile de laminare a profilelor de otel din lingouri fata de caracteristicile dimesnionale ale lor etc.

In astfel de cazuri, pentru repartizarea cheltuielilor de prelucrare se apeleaza la indicii de echivalenta inversati. Valoarea consumului de materii prime si materiale directe, respectiv de semifabricate din productie proprie, constituie in toate cazurile din unitatile respective o cheltuiala direct proportionala cu volumul productiei si se determina pe unitate de produs prin diviziune simpla.

De regula, indicii de echivalenta inversati fac parte din categoria indicilor de echivalenta simpli, dar ei se pot calcula si ca indici de echivalenta complexi.

Indicii de echivalenta inversati in forma lor simpla se calculeaza astfel:

se alege pentru comparatie un produs care de regula este reprezentativ in productia fabricata de intreprindere


nivelul parametrului privind produsul ales pentru comparatie se raporteaza succesiv la marimile aceluiasi parametru corespunzator diferitelor produse fabricate si se obtin indicii de echivalenta respectivi, dupa relatia:

Pentru exemplificare, presupunem o intreprindere care fabrica in decurs de o luna trei produse: A - 5.000 Kg, B - 4.000 Kg si C - 8.000 Kg, cheltuind pentru obtinerea lor 770.000 lei din care 119.000 reprezinta valoarea consumului de materii prime iar restul de 651.000 reprezinta cheltuieli de prelucrare, control tehnic de calitate si celelalte cheltuieli de productie.

Consumul de materii prime pe produs este direct proportional cu cantitatea de piese prelucrate, iar celelalte sunt invers proportionale fata de marimea produselor care prezinta urmatoarele nivele: A - 8, B - 5 si C - 2.

Vom alege ca produs de baza produsul B (cel mai mic).


Calculul costului cu materii prime

Calculul costului pe unitate de produs cu cheltuielile de prelucrare


Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Inidice de echivalenta

Cantit. echivalenta

Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A

651.000/ 10.850 =60lei/buc

B

C

TOTAL

Clz.: Produsul cu cele mai mici caracteristici incorporeaza cele mai multe cheltuieli de prelucrare.

Calculul costului pe unitatea fizica

CuA=7+15=22 lei CuB=7+24=31 lei    CuC=7+60=67 lei

Utilizarea seriilor multiple de indici de echivalenta

Faptul ca mai multe feluri de cheltuieli care formeaza costul se supun repartizarii cu ajutorul indicilor de echivalenta, creeaza posibilitatea de a efectua aceasta repartizare nu pe baza unei singure serii de indici al caror numar este egal cu numarul produselor care constituie obiecte de calculatie, ci in functie de mai multe serii de indici.

Utilizarea unor serii multiple de indici de echivalenta devine necesara in ipoteza ca marimea diferitelor cheltuieli repartizabile depinde de factori si este caracterizata prin parametrii care difera ca marime si natura de la un fel de cheltuiala la alta. Folosirea unei serii unice de indici simpli sau complexi nu poate asigura o repartizare stiintifica a cheltuielilor pe produse.

Gradul de participare a produselor la formarea diferitelor cheltuieli care compun costul poate sa fie reflectat utilizand mai multe serii de indici de echivalenta care au la baza parametrii diferiti. Numarul de serii de indici care se pot folosi pentru repartizarea cheltuielilor se pot folosi pentru repartizarea cheltuielilor are ca limita maxima numarul cheltuielilor care compun costul productiei.

Considerente care decurg din omogenizarea rationala si simplificarea calculelor, impun ca limita normala pentru numarul acestor grupe de indici, numarul articolelor da calculatie al caror continut este supus repartizarii si care determina structura costului pe produs in unitatea respectiva.

Dupa continutul lor, indicii se pot incadra fie in categoria indicilor de echivalenta simpli, fie in categoria indicilor de echivalenta compecsi.

Metodologia utilizarii diferitelor serii de indici de echivalenta stabiliti pe baza formulelor pentru omogenizarea calculatorie este similara cu cea utilizata in cazul seriei unice de indici de echivalenta.

Exemplu: Presupunem o intrepindere care fabrica trei produse: A - 30.000 Kg, B - 58.000 Kg si C - 45.000 Kg si este pusa in situatia de a calcula costul acestora folosind doua serii de indici de echivalenta simpli. Pentru seria I indicii de echivalenta au urmatoarele nivele: 0,75; 1; 1,9 si serveste pentru repartizarea cheltuielilor cu consumul de materii prime; iar pentru seria a II-a avem 1; 0,9; 1,2 si se foloseste la repartizarea celorlalte cheltuieli de productie.

De mentionat ca suma totala a cheltuielilor de repartizat pe baza celor doua serii de indici de echivalenta este de 1.753.600 lei din care cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe 664.000, restul de 1.089.600 reprezentand cheltuieli de prelucrare si alte cheltuieli de productie.

Calculul costului pe unitate de produs cu materii prime si materiale pe baza primei serii de indici de echivalenta

Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Inidice de echivalenta

Cantit. echivalenta



Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A

664.000/ 166.000 =4lei/buc

B

C

TOTAL

Calculul costului pe unitate de produs cu cheltuielile de prelucrare pe baza celei de-a doua serii de indici de echivalenta

Nr.crt.

Produsul

Cantit. fizica

Inidice de echivalenta

Cantit. echivalenta

Cost pe unitate echivalenta

Cost pe unitate fizica

A

1.089.600/ 136.200 =8lei/buc

B

C

TOTAL

Calculul costului unitar pe unitate fizica

CA=3+8=11 lei CB=4+7,2=11,20lei    CC=7,60+9,60=17,20 lei

Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produs principal

Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care obtin din procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar. Exemple: Schelele de petrol unde se obtine titei ca produs principal si gaze de sonda ca produs secundar; Bateriile de cox unde se obtine cos metalurgic ca produs principal si gazul de cox ca produs secundar; Centralele hidroelectrice care pe langa curentul electric livrat in sistemul energetic national livreaza si apa neuzinata.

Cu ocazia calcularii costului unitar, cheltuielile de productie care privesc ambele produse se separa procedand la transformarea produsului secundar in produs principal in baza unei anumite relatii de echivalenta. Exemple: Productia de gaze de sonda se echivaleaza cu productia de titei astfel: 1000 m|3 gaze = 1 tona titei; Productia de gaze de cox se echivaleaza cu productia de cox metalurgic astfel: 2000m|3 gaze = 1 tona cox; Apa industriala neuzinata se transforma in curent electric tinand cont de cantitatea de energie care s-ar putea produce. In aceasta situatie, intreaga cantitate de productie obtinuta devine teoretic produs principal.

Pentru calculul costului unitar in astfel de cazuir se parcurg urmatoarele etape:

(i)        


se calculeaza cantitatea teoretica de produs secundar transformat in produs principal dupa formula:

(ii)      


se calculeaza cantitatea teoretica de produs principal dupa formula:

(iii)    


se calculeaza costul unitar pe cantitate teoretica de produs principal dupa formula:

(iv)    


se calculeaza cheltuielile aferente produsului secundar dupa formula:

(v)      


se calculeaza costul unitar al produsului secundar dupa formula:

(vi)    


se calculeaza cheltuielile cu produsul principal dupa formula:

(vii)          


se calculeaza costul unitar al produsului principal dupa formula:

Presupunem ca o sonda petroliera de extractie cheltuieste 1.855.000 lei si produce 5000 t titei si 300.000 m|3 gaze de sonda. Echivalentul este de 1000m|3=1t.

qts/p=300t

Qtp=5.300t

Cutp=350lei/t

Chs=105.000 lei

Cus=0,35lei/m|3

Chp

Cup=350lei/t





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3310
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved