Contabilitatea capitalurilor

Capitalul reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile, care prin asociere cu ceilalti factori de productie participa la realizarea de noi bunuri economice, in scopul de a produce profit.Capitalul imbraca doua forme:

capitalul propriu;

capital strain;

In contabilitate capitalul social se diferentiaza in capital social subscris nevarsat (partea de capital care nu a fost pus la dispozitia societatii) si capital social subscris varsat (concretizat in valoarea aportului in bani si/sau in natura).

Contabilitatea capitalului social se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv 101 "Capital"care se crediteaza cu resursele de constituire si majorare a capitalului social si se debiteaza cu operatiunile care au ca efect diminuarea lui.Soldul creditor reflecta capitalul social aflat la dispozitia societatii. Contul 101 se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

1011"Capital subscris nevarsat";

1012"Capital subscris varsat";

1015"Patrimoniu regiei";

1016"Patrimoniul public";

Constituirea capitalului social.

La constituirea capitalului social intervine contul de activ 456"Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul", care reflecta in debit creantele unitatii fata de asociati cu ocazia constituirii sau modificarii capitalului social, iar in credit decontarea acestor creante. Soldul debitor reflecta creantele fata de asociati.

Exemplu: O societate pe actiuni se constituie cu un capital in valoare de 500.000 RON divizat in 10.000 de actiuni cu o valoare nominala de 50 RON/actiune;

Capitalul social subscris este varsat in totalitate la constituire si este reprezentat de: cladire pentru 4.000 de actiuni(200.000 RON);

Un teren pentru 4.000 de actiuni (200.000 RON); un autoturism pentru 500 de actiuni(25.000 RON);

Obiecte de inventar pentru 10 actiuni (500 RON); numerar in casierie pentru 80 de actiuni(4.000RON);

Materii prime pentru 800 de actiuni(40.000 RON);

Numerar in banca pentru 610 actiuni(30.500);

In contabilitate se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

In contabilitate se inregistreaza:

Dupa depunerea aporturilor subscrise conturile 1011 si 456 se inchid, iar capitalul social este evidentiat in creditul contului 1012;

Contabilitatea reducerii capitalului social

Reducerea capitalului social se practica de societatile comerciale in urmatoarele situatii:

se acumuleaza pierderi semnificative de la un exercitiu la altul care nu pot fi acoperite pe seama altor elemente de capital propriu;

marimea capitalului social este supradimensionata in raport cu volumul de activitate desfasurat;

Exemplu: La o societate pe actiuni AGA hotaraste micsorarea capitalului social de la 500.000 la 450.000 RON.Reducerea capitalului social are drept scop:

acoperirea pierderilor inregistrate in anii precedenti;

rambursarea unei parti din aporurile initiale la capitalul social;

rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor;pretul de rascumparare este de 55.500 RON (45.000 RON);

In contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea majorarii capitalului social si primelor legate de capital

Societatile care doresc sa-si extinda activitatea necesita resurse suplimentare si in general opteaza pentru majorarea capitalului social, prin emisiunea de noi actiuni sau parti sociale.La stabilirea pretului de vanzare (valorii de emisiune) a noilor titluri, societatea emitenta trebuie sa respecte urmatoarea corelatie:

VN ≤ VE ≤ VM in care:

VN-valoarea nominala;

VE-valoarea de emisiune;

VM-valoarea matematica (VM-capitaluri proprii/nr. de titluri);

In contabilitate, operatiunile ce privesc primele de capital sunt evidentiate cu ajutorul contului de pasiv 104 "Prime de capital",care inregistreaza in credit primele constituite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital si/sau din conversia obligatiunilor in actiuni, iar in debit sumele utilizate din primele de capital. Soldul creditor reflecta primele de capital neutilizate.

Contul 104 se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II, in functie de natura primelor de capital, si anume:

1041"Prime de emisiune";

1042"Prime de fuziune"

1043"Prime de aport";

1044"Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni".

Contabilitatea primelor de emisiune

Exemplu: O societate pe actiuni s-a constituit cu un capital social de 200.000 RON, divizat in 10 mii de actiuni, cu o valoare nominala de 20 RON/actiune. AGA decide majorarea capitalului prin emisiunea a 2.000 de actiuni noi al caror pret de vanzare este de 30 RON/actiune. In acest caz prima de emisiune este de 10 RON/actiune(PE=VE-VN); Valoarea cu care se majoreaza capitalul social este egala cu 40.000 RON (2.000x20 RON/actiune).

In contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea primelor de aport

Exemplu: O societate isi majoreeaza capitalul prin aporturi in natura, respectiv: terenuri la valoarea de 8.000 RON si ecipamente tehnologice in valoare de 5.000 RON, iar nr. de actiuni emise pentru a plati acest aport este de 1.000. Prima de aport este egala cu valoarea aportului in natura-valoarea nominala a actiunilor 13.000 RON-10.000 RON=3.000 RON.

In contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea primelor de conversie a obligatiunilor in actiuni

Exemplu: La o societate comerciala care are contractat un imprumut obligatar de 22.000 RON, in baza acceptarii de catre obligatari,AGA hotaraste majorarea capitalului social printr-o emisiune suplimentara de 1.000 de actiuni cu valoarea nominala de 20 RON/act In urma operatiei de conversie a obligatiunilor in actiuni au loc urmatoarele efecte la nivelul situatiei intreprinderii: reducere a imprumutului obligatar cu 22.000 RON; crestere a capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor emise 1.000x20=20.000 RON; prima de conversie a obligatiunilor in actiuni 22.000 RON-20.000 RON=2.000 RON;

In contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Contabilitatea rezervelor din reevaluare se tine cu ajutorul contului de pasiv 105"Rezerve din reevaluare"

Reevaluarea se poate face in doua moduri:

reevaluare simultana, atat a valorii brute de intrare, cat si a amortizarii cumulate; sau

reevaluarea numai a valorii nete contabile;

Exemplu:O societate prezinta cu ocazia reevaluarii urmatoarea situatie privind imobilizarile corporale:

In baza acestor informatii, in contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea rezervelor

Rezervele ca parte componenta a capitalului propriu, se constituie, in principal pe seama rezultatelor brute ori nete si, in mod suplimentar, din alte elemente de capital propriu cum sunt rezervele din reevaluares si primele de capital.

In contabilitate operatiunile care privesc constituirea si utilizarea rezervelor se inregistreaza cu ajutorul contului de pasiv 106"Rezerve", care se crediteaza cu rezervele constituite din profit sau din alte surse si se debiteaza cu rezervele utilizate. Soldul creditor al contului reflecta rezervele existente.

Contul 106 se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II in functie de natura lor si anume:

1061 "Rezerve legale";

1062 "Rezerve pentru actiuni proprii";

1063 "Rezerve statutare sau contractuale";

1068 "Alte rezerve";

Exemplu: La o societate pe actiuni se constituie din profit o rezerva legala de 1.000 RON; din profitul net obtinut se creeaza si o rezerva in valoare de 300 RON conform prevederilor din statut, iar in baza hotaririi adunarii generale a actionarilor se creeaza alte rezerve in valoare de 200 RON; se incorporeaza la rezerve primele de emisiune incasate la vanzarea de noi actiuni in exercitiul anterior in valoare de 150 RON; se incorporeaza la rezerve suma de de 130 RON, reprezentind rezervele din reevaluarea elementelor patrimoniale cedate;la aceeasi societate din rezervele legale constituite, suma de 370 RON este utilizata pentru acoperirea pierderilor din exercitiile precedente;

In contabilitate se inregistreaza:

Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Agentii economici pot beneficia din partea statului sau a altor organisme de subventii pentru finantarea activitatii de investitii.Sunt asimilate subventiilor pt. investitii si elementele de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.Evidenta subventiilor pt. investitii se tine cu ajutorul contului de pasiv 131"Subventii pentru investitii",care inregistreaza in credit subventiile de primit sau primite si in debit subventiile pt. investitii virate la venituri.

Exemplu: O societate cu capital majoritar de stat primeste o subventie de la stat in valoare de 30.000 RON pentru achizitionarea unui utilaj in valoare de 45.000 RON. Durata de folosinta a imobilizarii este de cinci ani, iar metoda amortizarii pt. aceasta clasa de imobilizari este cea liniara.

In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

Ca=100/5=20%, A1= Cax45.000/12=750 RON/luna.

Cs=Cax30.000/12=500/luna.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

Riscurile si cheltuielile care au clar precizat obiectul lor, impun, potrivit principiului prudentei in evaluare, constituirea de provizioane. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv 151"Provizioane pentru riscuri si cheltuieli", care se crediteaza cu valoarea provizioanelor constituite si se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea lor. Contul 151 se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II.

1511 "Provizioane pentru litigii"

1512 "Provizioane pentru garantii acordate clientilor"

1518 "Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli"

Exemplu: O societate se afla in litigiu, in exercitiul N, cu un furnizor de materii prime, in legatura cu o datorie de 40.000 RON, exclusiv TVA. Cheltuielile cu onorariul sunt de 2.000 RON.

In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

Nr. Crt.	EXPLICATII	CONT		SUME
		D	C	D	C
	Inregistrarea cheltuielilor efectuate de societate aferente procesului
	Constituirea provizionului
3a.	Se da castig de cauza furnizorului -plata acestiua
3b.	Anularea provizionului
4a.	Se da castig de cauza societatii-    datoria devine venit si TVA se anuleaza
4b.	Anularea provizionului

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate

Imprumuturile si datoriile asimilate au fost incluse in clasa conturilor de capital deoarece sunt utilizate pe termen mediu sau lung, fiind asimilate capitalului unitatii.

Pentru evidentierea operatiunilor specifice intervin urmatoarele conturi:

161"Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni";

169"Prime privind rambursarea obligatiunilor";

168"Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate"

162"Credite bancare pe termen lung";acest cont se dezvolta pe mai multe conturi sintetice de gradul II:

1621"Credite bancare pe termen lung"

1622" Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenta"

1623"Credite externe guvernamentale"

1624 "Credite externe garantate de stat"

1625"Credite externe garantate de banci"

1626"Credite de la trezoreria statului";

1627"Credite bancare interne garantate de stat";

Dobanzile datorate pt. creditele bancare pe termen lung primite sunt reflectate prin contul de pasiv 1682"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung.

Exemplu: O societate comerciala contracteaza de la o banca in data de 01.03 in exercitiul N, un credit pe termen de cinci ani, in valoare de 150.000 RON cu o dobanda anuala de 40%. Creditul se ramburseaza esalonat in 5 rate anuale. Scadenta este prevazuta la data de 01.03 a fiecarui an.

In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari: