PROIECT - CONTABILITATEA SALARIILOR

PROIECT

CONTABILITATEA

SALARIILOR

CUPRINS

Capitolul I Introducere

1. Consideratii generale privind salarizarea

2. Sisteme de salarizare

3. Plata salariilor ,modalitati de plata

4. Retineri din salariu ,contributii si impozite aferente salariului

5. Timpul de munca

6 .Carnetul de munca si registrul general de evidenta a salariatilor

Capitolul II Studiu de caz

1. Prezentarea societatii

2. Studiul de caz propriu - zis

Capitolul III Concluzii

Capitolul IV Bibliografie

Capitolul I Introducere

1.Consideratii generale privind salarizarea

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului in munca. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex , orientare sexuala , caracteristici genetice , varsta , apartenenta nationala , rasa , culoare , etnie,religie ,optiune politica , origine sociala , handicap , situatie sau responsabilitate familiala , apartenenta sau activitate sindicala .

Cuvantul ,, SALARIU '' provine din latinescul ,, SALARIUM '' care desemna la origine , ratie de sare alocata unui soldat.Ulterior el a fost utilizat pentru a denumi pretul platit cetatenilor liberi care prestau altor persoane diferite activitati .

Notiunea de salariu

Salariu este pretul muncii prestate , exprimate in bani .Atunci cand munca se desfasoara pentru sine este o munca independenta si produce venit , iar in situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana este munca dependenta si produce salariu.

In legislatie se utilizeaza si alti termeni care definesc pretul muncii prestate de salariat , cum ar fi : retributie , remuneratie , indemnizatie (notiune specifica demnitarilor ) sau solda ( in cazul militarilor ).

Conform art.1 alineat 1 din Legea salarizarii nr.14/ , pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca , fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului de munca '' .

Dreptul la salariu, respectiv ,dreptul la munca ,reprezinta o prerogativa fundamentala a individului cuprinsa in ,, Declaratia Universala a Drepturilor Omului '' care prevede ca : ,, oricine munceste are dreptul la un salaqriu echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale , o existenta conforma cu demnitatea umana ''.

2. Sistemul de salarizare

a) Principiile sistemului de salarizare sunt :

Ø      La munca egala salariu egal

Ø      Salarizarea se diverentiaza dupa nivelul studiilor

Ø      Salarizarea se diverentiaza in raport cu functia undeplinita

Ø      Salarizarea se diverentiaza dupa cantitatea si calitatea muncii

Ø      Salariozarea se diferentiaza in raport de conditiile de munca

Ø      Caracterul confidential al salariul

b) Formele de salarizare sunt :

> Salarizarea in functie de rezultatele muncii ( in acord )

In acest sisten salariul este legat direct de munca prestata , masurata dupa reguli prestabilite. In varianta cea mai utilizata salariul depinde de munca individuala ( accord individual ).Intr-o alta varianta ,se ia in considerare munca unui grup pentru a calcula o suma de bani , ce va fi repartizata apoi intre membrii grupului ( accord colectiv ).

> Salarizarea dupa timp ( in regie )

Cand situatia nu permite aplicarea cu succes a unui sistem de de salarizare in functie de rezultate , salarizarea se face dupa timp.Exista mai multe variante ale acestui sistem , menite sa stimuleze lucratorii in munca lor . Prima consta in acordarea salariului in functie de o norma precisa de randament ( este sistemul salariului fix la un anumit randament ).Cea de-a doua consta in a lega salarizarea de evolutia muncii prestate ( este sistemul notatiei personalului ) .

> Salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale

Aceasta forma de salarizare se aplica personalului din sectoarele de achizitii , desfaceri sau prestari de servicii .

>Salarizarea personalului societatilor comerciale si al regiilor autonome , altele decat cele cu pecific deosebit .

Sistemul si formele de salarizare , precum si salariile individuale in cazul personalului societatilor comerciale si al regiilor autonome , altele decat cele cu specific deosebit se stabilesc prin contractele de munca ( colective si individuale ) .

Legea nu determina criteriile si nici nu stabileste conditiile in care sa se faca negocierea salariilor.Partile sunt libere sa aleaga orice sistem posibil , fiind tinute doar sa respecte o singura dispozitie imperativa - masura de protectie a personalului - care se refera la salariul minim brut pe tara .

> Salarizarea personalului regiilor autonome cu specific deosebit

Salariile personalului regiilor autonome cu specific deosebit , nominalizate de Guvern , se stabilesc in aceeasi mod ca la unitatile bugetare .

Salariile personalului din cadrul regiil;or autonome cu specific deosebit cuprind :

- salariul de baza

- sporuri la salariul de baza

- premii pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea individuala

> Salarizarea personalului din unitatile bugetare

Spre deosebire de salariile personalului organelor puterii legislative , executive si judecatoresti care se stabileste prin lege , salariile personalului unitatilor bugetare se stabilesc prin hotarare a Guvernului ,. Ca si salariile din regiile autonome cu specific deosebit .

Salariile personalului din regiile autonome cu specific deosebit , precum si ale celui din organele puterii executive si judecatoresti si cele ale personalului din unitatile bugetare cuprind :

> Salariul de baza -constituie elementul principal al salariului si se determina pentru fiecare salariat in raport de :

- importanta si atributiile postului

- nivelul studiilor

- calificarea si pregatirea profesionala

Salariul de baza reprezinta partea fixa a salariului in functie de care se calculeaza celelalte drepturi ale salariatilor (ex.sporuri , indemnizatia de conducere , salariul de merit ) .

> Indemnizatiile - constituie alaturi de sporuri si adaosuri partea variabila si accesorie a salariului; sunt intalnite , de regula in sistemul de salarizare a personalului din institutiile publice si reprezinta un drept banesc pentru unele categorii de personal cu functii de conducere .

> Sporuri la salariul de baza -se acorda in raport de conditiile in care se desfasoara activitatea , de timpul de munca , de vechimea concretizata in cresterea eficientei economice a muncii prestate .

In Contractul colectiv de munca unic la nivel national sunt prevazute urmatoarele sporuri :

- pentru conditii deosebite de munca , grele , periculoase sau penibile

- pentru conditii nocive de munca

> premii pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea individuala , precum si un premiu anual pentru contributia la realizarile pe ansamblul unitatii

> premii speciale stabilite in raport cu valoarea sau importanta realizarilor obtinute

Indexarea salariilor

Pentru a suplini cresterea costului vietii in majoritatea tarilor cu economie de piata a fost instituit un sistem de indexare a salariilor . Functia principala a indexarii este ,, prevenirea eroziunii puterii de cumparare '' , atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai .

Salariul minim brut pe tara garantat in 2008 a crescut incepand cu 1 ianuarie ajungand la 500 lei lunar , pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in 2008 reprezentand 2,941 lei/ora , iar incepand cu 1 iulie 2008 salariul de baza minim brut pe tara garantat reprezentand 3,176 lei/ora .

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor societatilor de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei .

3. Plata salariilor,modalitati de plata

Plata salariilor - reprezinta o obligatie principala a angajatorului . Anterior platii insa angajatorul realizaeaza o serie de operatiuni financiar - contabil care constau in :

-calculul drepturilor salariale

- retinerea si dupa caz virarea contributiilor de asigurari sociale , sanatate ,somaj si a impozitului pe venit .

Salariatul se plateste cel putin o data pe luna , la data stabilita prin contractul individual de munca , contractu colectiv aplicabil sau regulamentul intern.

Salariul se plateste in bani totusi ca exceptie la unitatile producatoare de produse agricole , o parte din salariu se poate plati si in natura ;aceasta insa nu poate depasi 30% din salariu .De regula salariile se stabilesc si se platesc in lei , insa exista si posibilitatea salarizarii in valuta .

Modalitati de plata a salariului sunt urmatoarele :

- in numerar ,practica cea mai folosita , prin casieria unitatii

- prin virament in contul bancar al salariatului daca aceasta posibilitate este prevazuta prin contractul colectiv de munca aplicabil .

Plata salariului se face :

- direct titulariului sau persoanei imputernicite de acesta pe baza de procura autentificata speciala sau generala

- unui membru al familiei sau unei persoane incadrate in aceeasi unitate , in baza unei imputerniciri vizata de sefu ierarhic superior al titularului .

In cazul decesului salariatului ordinea persoanelor indreptatite sa incaseze drepturile salariale neplatite este urmatoarea :

- sotia (sotul ) supravietuitor

- copii majori ai difunctului

- parintii acestuia

- in cazul in care nu exista nici una dintre aceste categorii , drepturile salariale se vor plati altor mostenitori , in conditiile dreptului comun .

Dovada primirii drepturilor salariale o constituie semnatura pe statul de plata iar in cazul platii prin virament bancar , orice alte documente care demonstreza efectuarea platii .

Intarzierea nejustificata a platii salariatului sau neplata acestuia indreptateste angajatul sa solicite obligatia angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs.

Salariile se platesc inaintea oricaror obligatii ale anhajatorului . Ordinea de prioritati in materia platilor prevede ca , in cazul angajatilor supusi procedurii de reorganizare juridical si a falimentului , creantele care izvorasc din contractile individuale de munca , pe o perioada de cel mult 6 luni de la inceperea procedurii , se platesc dupa 2 criterii :

1. taxe , timbre si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite de lege , inclusiv cheltuieli necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului ;

2. creante reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente , acordate de institutii de cedit dupa deschiderea procedurii , precum si creante rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii ;

Fata de aceasta enumerare , creantele din salarii se platesc dupa cele doua categorii de creante , insa inaintea crentelor altor creditori .

4. Retineri din salariu , contributii si impozite aferente salariului

Retineri din salariu

Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte , astfel incat nici o retinere nu poate fi operta in afara cazuriilor si conditiilor prevazute de lege . Orice alta retinere , in afara celor reprezentand contributiile legale si impozitul determinate de angajator in sarcina salariatului , nu poate fi efectuata decat daca datoria salariatului este scadenta , lichida si exigibila si a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila .

Scadenta - a ajuns la termenul cand era prevazuta plata

Lichida - datoria are un cuantum bine determinat

Exigibila - datoriile pentru care se poate cere executarea intrucat au ajuns la scadenta

Intrucat Codul muncii interzice retinerile care au un alt temei decat hotararea judecatoreasca iar angajamentul de plata nu mai constituie titlu executoriu pentru recuperarea prejudiciului , angajatorul nu are decat posibilitatea de a se adresa instantei de judecata .

Contributii si impozite aferente salariului

Angajatorul; are obligatia de a calcula si vira lunar , contributiile pe care le datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat , impreuna cu contibutiile individuale retinute de la asigurati . Plata contributiilor sociale de asigurari dotorate de angajator si de asigurati se efectueaza cu ordin de plata la trezoreriile judetene , in conturile prevazute de lege pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru luna precedenta .

Neplata contributiilor la termenele stabilite prin lege atrage dupa sine obligatia angajatorului de a plati majorari de intarziere .

Retinerea de catre angajator de la salariati a contributiilor datorate bugetelor de asigurari sociale si nevirarea la termenele stabilite constituie infractiune si se pedepseste de lege .

Cumulul de functii nu exclude calculul si plata contributiilor aferente drepturilor salariale , datorate atat de asigurat cat si de angajator .

1.Contributiile la asigurari sociale

a) Cotele de contributie de asigurari sociale pentru anul 2008 :

Ø      1 ianuarie - 30 noiembrie : conditii normale de munca 29 % , conditii deosebite de munca 34% , conditii speciale de munca 39% .

Ø      1 decembrie : conditii normale de munca 27,5 % ,conditii deosebite de munca 32,5 % , conditii speciale de munca 37,5 %.

b) Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5 % indiferent de conditiile de munca ( in procentul de 9,5 % este inclusa si cota de 2 % aferenta fondurilor de pensii administrate privat ).

c) Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 1 % in perioada ianuarie -noiembrie si 0,5 % incepand cu luna decembrie .

d) Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5 %.

Contributia individuala se calculeaza de angajator prin aplicarea cotei asupra :

> salariului de baza brut lunar , corespunzator functiei indeplinite , la care se adauga , dupa caz , indemnizatia de conducere , salariul de merit si alte drepturi salariale care fac parte din salariul de baza ( de ex. sporul de vechime ) , pentru persoanele cu contract individual de munca , functionarii publici sau persoane numite .

> indemnizatiilor brute lunare , ca unica forma de remunerare , in cazul magistratilor si al altor categorii de personal pentru care indemnizatia lunara este unica forma de remunerare , precum si pentru persoanele care ocupa functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive , legislative ori judecatoresti .

> soldei brute lunare pentru militarii angajati pe baza de contract .

Contributia individuala nu se retine in perioada in care raporturile de munca sau de seviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate portivit legii , cu exceptia perioadei de incapacitate temporara de munca , daca aceaqsta nu depaseste 30 zile .

e) Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale este de 0,25

f) Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc , potrivit Legii nr 346 /202 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale , cu modificarile si completarile ulterioare se stabilesc de la 0,4 % la 2 % , aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar .

Legea nr.388/2007 din Monitorul Oficial nr.902 din 31.12 .

Pentru anul 2008 cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate , se stabilesc astfel :

(angajatori..persoane juridice..)

1 ianuarie - 30 noiembrie : 5,5 %

1 decembrie : 5,2 %

( angajati .persosne asigurate .)

1 ianuarie - 30 iunie : 6,5 %

1 iulie : 5,5 %

g) Contributia la asigurarea de sanatate

Au calitate de asigurati toti cetatenii romani cu domiciliul in tara , precum si cetatenii straini care au domiciliul sau resedinta in Romania , fiind obligati la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate .

In acest sens salariatul are obligatia platii lunare a unei contributii in cota de 6,5 % aplicata asupra veniturilor din salarii ce se supun impozitului pe venit .

Sunt asigurate , cu plata contributiei de la bugetul asigurarilor sociale de stat , persoanele care se afla in concediu medical , in concediu medical pentru sarcina si lauzie , in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani .Contributiile pentru aceste persoane se stabilesc prin aplicarea unei cote de 6,5 % asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara .

Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze casei de asigurari o contributie de 7 % datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva ,raportata la fondul de salarii realizat .

h) Contributia agentilor economici pentru persoanele cu handicap

Agentii economici care au cel putin 75 de angajati precum si autoritatile si institutiile publice care au cel putin 25 functii contractuale au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract individualde munca intr-un procent de cel putin 4 % din numarul total de angajati respectiv din numarul de functii contractuale prevazute in statul de functii .

In caz de neexecutare a acestei obligatii agentii economici , autoritatile si institutiile publice au obligatia de a plati lunr catre bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut cu numarul de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.

Impozitul

Potrivit codului fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani sau in natura obtinute de la o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege indiferent de perioada la care se refera de , de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca .

In vederea impunerii , sunt asimilate salariilor :

- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica , stabilite potrivit legii .

- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrative .

- drepturile de solda lunara , indemnizatiile , primele, sporurile

- indemnizatia lunara bruta

- sumele primate de membri fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica.

- sumele primite de reprezentanti in adunarea generala a actionarilor , in consiliul de administratie si in comisia de cenzori.

- sume primite de reprezentanti in organisme tripartite , potrivit legii.

- indemnizatia lunara a asociatului unic la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale .

- sumele acordatede organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit

- indemnizatia administratorilor precum si suma din profitul net cuvenit administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor.

- orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

In intelesul impozitului pe venit , veniturile reprezentand indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului nu reprezinta venituri impozabile .

Veniturile din salarii , ca urmare a activitatii de creare de programme pentru calculator , precum si veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav si accentuat , incadrate cu contract individual de munca nu se includ in categoria veniturilor salariale si nu sunt impozabile in intelesul impozitului pe venit .

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunr , final , care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri .

Impozitul lunar se determina astfel :

la locul unde sa afla functia de baza prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si urmatoarele :deducerea personala acordata pentru luna respectiva , cotizatia sindicala platita in luna respectiva , contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale .

pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Timpul de munca

Durata timpului de munca

Durata normala a timpului de munca pemtru salariatii angajati cu norma intreaga este de 8 ore pe zi si de 40 ore pe saptamana , iar iar impreuna cu orele suplimentare nu poate depasi 48 ore pe saptamana. In mod normal exceptional , aceasta limita poate fi depasita cu conditia incadrarii intr-o medie saptamanala de 48 ore pe saptamana , calculata pentru un interval de maximum 3 luni .

In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 ore pe saptamana .

Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este , de regula , uniforma , de 8 ore pe zi timp de 5 zile cu doua zile de repaus .

In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana .

Conform Art.10. alineatul 5 ,durata normala a timpului de munca nu poate depasi 10 ore pe zi.

La locurile de munca unde , datorita specificului activitatii , nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru , dupa caz , in tura , tura continua , turnus , program fractionat . Locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare , precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura , grupuri de unitati sau unitati .

Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi , in conditiile prevazte de lege , si nu mai pot fi solicitati sa efectuieze ore suplimentare , cu exceptia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii respective sau unor situatii aparute fortuit . Durata reducerii timpului normal de munca si categpriile de personal care beneficiaza de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura , grupuri de unitati si unitati .

Orele de incepere si terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern .

Contractul individual de munca cu timp partial

Angajatorul poate incadra salariatii cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel pitin doua ore pe zi prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata , denumite contracte individuale de munca cu timp partial .

Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa .

Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde , in afara elementelor prevazute pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca , urmatoarele : durata muncii si repartizarea programului de lucru , conditiile in care se poate modifica programul de lucru , intersectia de a efectua ore suplimentare , cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte licrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora .

Angajatorul este obligat ca in masura in care este posibil sa i-a in considerare cererile salariatiilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma , fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru , in cazul in care apare aceasta oportunitate .

Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers .

Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorlui .

Munca suplimentara

Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara .

Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident .

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia .

In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termen de 30 zile , in luna urmatoare , munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia .

Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere , in cadrul contractului colectiv de munca sau , dupa caz , al contractului individual de munca , si nu poate fi mai mic de 75 % din salariu .

Munca de noapte

Munca prestata in intervalul dintre orele 22 si 6 , cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite , este lucrul in timpul noptii .

Durata normala a timpului de munca pentru salariatul in regim de noapte nu poate depasi o medie de 8 ore pe zi , calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice , cu respectarea prevederilor legale privind repausul saptamanal .

Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii , durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca prestata in timpul zilei , fara diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca .

Timpul de odihna

Formele timpului de odihna sunt :

- pauza pentru masa .In cursul programului de lucru se acorda o pauza pentru masa de cel mult 1 ora ,care nu se include in durata timpului de munca .

- repausul saptamanal .Salariatul are dreptul in fiecare saptamana la un repaus de cel putin 24 ore consecutive , care se acorda ,de regula , duminica . In cazurile in care procesul de productie nu poate fi intrerupt sau specificul serviciului impune desfasurarea muncii si in ziua de duminica , conducerea unitatii , cu acordul salariatiilor stabilesc o alta zi din saptamana , ca zi de repaus , cu conditia ca cel putin o data in 2 luni fiecarei persoane sa i se asigure ziuz de repaus saptamanal , duminica .

- zilele de sarbatori legale si alte zile in care nu se lucreaza

Concediul de odihna

Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic , la un concediu de odihna platit , cu odurata minima de 21 zile lucratoare , iar pentru tinerii de pana la 18 ani , 24 de zile lucratoare .

Dobandirea dreptului la concediul anual de odihna si efectuarea vconcediului sunt doua notiuni care nu trebuie sa fie confundate . Dobandire dreptului la concediu de odihna este concomitenta cu incadrarea in munca , iar durata lui in cadrul duratei totale , stabilite de lege este direct dependenta de timpul in care se presteaza munca in anul calendaristic respectiv .

Concediu pentru formare profesionala

Conform Art.83 - (1) Partile inteleg :

a) prin termenul de formare profesionala - orice procedura prin care o persoana dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma , eliberate conform legii ;

b) prin termenul de formare profesionala continua - procedura prin care o persoana , avand deja o calificare ori o profesie , dobandeste noi competente cognitive si functionale ( deprinderi ) ;

c) prin comitetele sectoriale de formare profesionala - structuri de dialog social autonom , care dezvolta , actualizeaza si valideaza calificarile din ramura respectiva de activitate .

Formarea profesionala a lucratoriilor se organizeaza pentru ocupatii , meserii , specialitati si profesii - numite la modul general ocupatii - cuprinse in ,, Clasificarea Ocupatiilor din Romania '' -COR , pe baza ,, standardelor ocupationale '' si a clasificarilor elaborate de comitetele sectoriale .

Salariatii au dreptul , la cerere , de concedii pentru