Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ORGANIZAREA CONTABILITATII SALARIILOR

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



ORGANIZAREA CONTABILITATII SALARIILOR

1 Sistemul de salarizare practicat de intreprindere. Contractele de munca



Sistemul de salarizare practicat de fiecare unitate patrimoniala ( societate comerciala, regie autonoma, etc) se stabileste prin contract colectiv de munca.

Reglementarea normativa in vigoare privind negocierea colectiva este Legea 23/2003 lege prin care este aprobat noul Cod al Muncii. Potrivit art. 1 din legea mentionata contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, pe de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate sau alt mod prevazut de lege de cealalta parte prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Scopul incheierii contractelor colective de munca este promovarea unor relatii de munca echitabile , de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor de interese si, mai ales, evitarea declansarii grevelor.

Contractele de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national precum si la nivelul unor grupuri de societati comerciale si regii autonome, denumite grupuri de angajatori.

Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate.

La nivelul societatii comerciale S.C. „VRANCART” S.A Adjud contractul colectiv de munca incheiat pe anul 2003-2004 are ca parti contractante :angajatorul reprezentat de presedintele Consiliului de Administratie dl ing. Dan Simionescu si salariatii angajati pe o perioada nedeterminata, reprezentati prin Sindicatul „Liber CCH” din S.C. „VRANCART” S.A. Adjud si mai precis liderul sindical dl. maistru Stan Nicolae.

Scopul principal al Contractului Colectiv de Munca incheiat la SC „VRANCART” SA este stabilirea drepturilor garantate salariatilor si a obligatiilor ce le revin acestora, cu privire la:

incheierea, executarea, modificarea , suspendarea si incetarea Contractului Individual de Munca;

conditiile de munca si protectia muncii;

timpul de munca si de odihna;

salarizarea si alte drepturi salariale;

masuri de protectie sociala a salariatilor si acordarea de faciliati acestora;

drepturile sindicatelor ca organizatii si a reprezentantilor salariatilor;

formarea profesionala;.

In vederea stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea intre angajator si solicitantul unui post a Contractului Individual de Munca.

Contractul individual de munca reprezinta documentul care reglementeaza incadrarea in munca a salariatilor pe o perioada determinata sau nedeterminata, cuprinzand clauze ce reglementeaza relatiile de munca dintre angajat si angajator, cu respectarea indatoririlor de catre fiecare parte si asigurarea salariului negociat si a altor drepturi si obligatii stabilite de parti.

Persoana incadrata in munca dobandeste, prin incheierea unui contract individual de munca, calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective de munca si de contractele individuale de munca.

Pentru stabilirea drepturilor ce decurg din Contractul Individual de Munca, locurile de munca din cadrul societatii sunt clasificate in functie de specificul muncii, continutul activitatii si cerintele posturilor asfel:

Locuri de munca pentru muncitori:

-necalificati:

-calificati;

Functii de executie si conducere:

Functii de executie:

-care necesita pregatire liceala sau post liceala(1,2 ani);

-care necesita pregatire superioara de scurta durata(3 ani);

-care necesita pregatire superioara de lunga durata( peste 3 ani);

Functii de conducere:

-manageri de nivel inferior: maistri, sefi formatie lucru;

-manageri de nivel mediu: sefi compartimente functionale si operationale;

-manageri de nivel superior: directori de resort, director general.

Contractul individual de munca incheiat intre angajator si salariat, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele clauze:

A. Partile contractului- angajatorul - pentru care se completeaza denumirea, sediul, numarul de inregistrare din Registrul Comertului, codul fiscal, telefonul si reprezentantul fiscal , si angajatul - pentru care se completeaza numele si prenumele, domiciliul, seria si numarul buletinului de identitate, seria si numarul permisului de munca.

B.     Durata contractului individual de munca – daca durata este nedeterminata, atunci se precizeaza data la care angajatul urmeaza sa inceapa activitatea; daca durata este determinata, atunci se specifica data la care incepe activitatea angajatul precum si data la care aceasta inceteaza.

C.     Locul de munca;

D.    Felul muncii – salariatul va presta activitatile descrise in fisa de post a acestuia. Angajatorul poate schimba pe durata determinata felul muncii, cu mentinerea salariului stabilit, sau cu acordarea unui salariu mai mare stabilit de comun acord cu salariatul.

E.     Conditii de munca

Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca si dupa caz normativele de personal trebuie sa fie stabilite de compartimentul specializat al angajatorului, cu obligatia ca de aplicarea lor, sa fie anuntate sindicatele pentru a se obtine un sistem de munca cu o intensitate a efortului fizic sau intelectual, ori o tensiune nervoasa care sa nu determine oboseala excesiva ce ar putea duce la accidente de munca.

Normele de munca pot fi exprimate sub forma de norme de timp, norma de productie sfera de atributii sau alte forme, in functie de specificul activitatii. Modalitatile de stabilire, aprobare si modificare a normelor de munca sunt stabilite prin contractul colectiv de munca.

Sarcinile de serviciu, responsabilitatile si competentele salariatului sunt stabilite prin Fisa Postului, anexa la Contractul Individual de Munca, iar angajatul, prin semnarea acestora si le insuseste si se obliga sa le respecte.

Pentru prestarea activitatii in locurile de munca unde nivelul factorilor de mediu nocivi nu este zero se incadreaza in limitele maxim admisibile, salariatii au dreptul conform prevederilor legale la: alimentatie de intarziere a rezistentei organismului pentru perioada cat functioneaza instalatiile care produc noxe si timpul cat angajatul este sub influenta lor, la echipament de lucru si protectie inclusiv pentru perioada rece gratuit, materiale igienico-sanitare, 1l de sifon/zi lucratoare pentru perioada cat functioneaza instalatia.. Cand igiena locului de munca o impune, salariatii au dreptul sa faca o baie sau un dus la sfarsitul programului, in spatiile amenajate de angajator.

Salariatii care lucreaza in posturi unde nivelul noxelor este mai mare decat zero vor fi supusi obligatoriu , o data la trei ani unui examen medical efectuat de institutii medicale specializate in scopul de a constata daca personalul este apt pentru desfasurarea , in continuare, a activitatii in posturile pe care le ocupa , precum si pentru pregatirea imbolnavirilor profesionale.

Angajatorul este obligat sa instruiasca salariatii asupra masurilor de protectia muncii pe care acesta trebuie sa le respecte. In acelasi timp trebuie utilizate si mijloacele de avertizare vizuala privitor la factorii de risc la locurile de munca si in zonele in care se impun astfel de avertizari.

La incadrarea personalului, angajatorul trebuie sa solicite in mod obligatoriu examinarea medicala a acestuia si efectuarea de analize medicale, din care sa rezulte ca acesta este apt , din punct de vedere fizic si psihic, pentru ocuparea postului in care va fi angajat.

F.     Durata muncii

La SC „VRANCART” SA Adjud , durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, cu exceptia locurilor de munca unde timpul de lucru este reglementat legal, la valori mai mici sau mai mari.

Repausul pentru servirea mesei este de 15 minute pentru toate categoriile de personal, si se include in programul de lucru.

G.    Durata concediului de odihna

Salariatii au dreptul la un concediu de 2 ani pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In afara concediului legal platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata, iar pentru copilului bolnav de 7 ani Cei care renunta la concediul pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu doua ore pe zi fara sa-i fie afectat salariul de baza.

Sunt considerate zile nelucratoare - zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatori legale si religioase, si anume: 1,2 Ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 Mai, 1 Decembrie, 25, 26 Decembrie. Zilele de repaus saptamanal se acorda de regula sambata si duminica.

In fiecare an calendaristic, salariatii au dreptul la un concediu de odihna platit pentru minim 21 de zile lucratoare. Concediul de odihna poate fi fractionat, cu conditia ca una din fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile. Restul zilelor de concediu de odihna vor trebui luate pana la sfarsitul anului.

In functie de vechimea in munca, salariatii pot beneficia de mai mult de 21 zile de concediu de odihna, si anume:

0-5 ani………………..21 zile;

5-10 ani………………..22 zile;

10-15 ani……………….23 zile;

peste 15 ani……………..24 zile;

Baza de calcul pentru stabilirea indemnizatiei acordate salariatilor pentru concediul de odihna , este constituita din urmatoarele elemente:

Salariul tarifar de incadrare;

Sporul de vechime;

Pentru unele evenimente familiale deosebite, salariatii societatii SC „VRANCART” SA Adjud, au dreptul la zile libere platite, si anume:

Nasterea unui copil……….2 zile;

Casatoria unui copil……….3 zile;

Casatoria salariatului……….5 zile;

Schimbarea locului de munca

Cu mutarea in alta localitate…..5 zile;

Recrutare si incorporare………..2 zile;

Donatori de sange……………….2 zile;

Decesul sotului, sotiei sau copilului 5 zile;

Decesul altei rude…………………3 zile;

De asemenea salariatii de la SC „VRANCART” SA mai au dreptul la 30 de zile de concediu pentru pregatire profesionala, precum si 15 zile pentru rezolvarea unor situatii personale, bine justificate si numai cu aprobarea conducerii societatii.

H. Salarizarea si alte drepturi.

Se precizeaza toate drepturile banesti de care beneficiaza salariatul in plus fata de salariul de baza si data la care se plateste salariul.

Sporurile de care beneficiaza salariatii unitatii SC „VRANCART” SA sunt:

Spor pentru vechimea in munca:

1-3 ani………………..0%

3-5 ani………………..6%

5-10 ani………………..9%

10-15 ani………………12%

15-20 ani……………….15%

peste 20 ani……………..25%

Spor pentru orele lucrate suplimentar – 100%, pentru cuantumul ce depaseste numarul de ore lucratoare din luna (medie 170 de ore)

Spor pentru orele lucrate duminica si in zilele de sarbatori legale – 100%

Spor pentru consemnare la domiciliu –10% pentru timpul cat este consemnat, pe baza unui referat prealabil, aprobat de conducerea societatii

Spor de noapte -25% aplicat asupra orelor lucrate la schimbul III ( intre orele 200-06.00)

Adaosurile la salariul de baza sunt:

Plusul de acord;

Premii acordate din fondul de premiere pentru:

inventii, inovatii, rationalizari

realizari deosebite.

Cota parte din profit;

In contractul individual de munca, tot la acest capitol, se mai precizeaza data cand se plateste salariul. La SC „VRANCART” SA, salariile se platesc in datele de 11 si respectiv 26 ale lunii, iar avansul reprezinta minim 35% din salariul tarifar.

I. Drepturi specifice legate de protectia muncii - aceste drepturi se refera la echipament de protectie, echipament de lucru, antidoturi, alimentatie de protectie, precum si alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca.

J. Alte clauze – se precizeaza perioada de proba, perioada de preaviz in cazul concedierii, perioada de preaviz in cazul demisiei si alte clauze.

K. Drepturile si obligatiile generale ale partilor

Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

Dreptul la salarizare pentru munca depusa;

Dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

Dreptul la concediu de odihna anual;

Dreptul la egalitate de sanse si tratament;

Dreptul la demnitate in munca;

Dreptul la securitate si sanatate in munca;

Dreptul la acces la formarea profesionala;

Dreptul la informare si consultare;

Dreptul la a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

Dreptul la protectie in caz de concediere;

Dreptul la negociere colectiva si individuala;

Dreptul de a constitui sau adera la un sindicat;

Salariatul are de asemenea in principal urmatoarele obligatii:

Obligatia de a realiza norma de munca , sau dupa caz de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului,

Obligatia de a respecta disciplina muncii;

Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;

Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;

Obligatia de a respecta secretul de serviciu;

Drepturile angajatorului, in principal sunt:

Sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

Sa stabileasca atributiile corespunzatoare, pentru fiecare salariat in conditiile legii;

Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare, si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit legii, contractului colectiv de munca si regulamentului intern.

In principal obligatiile angajatorului sunt:

Sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

Sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

Sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale;

Sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii;

Sa se consulte cu sindicatul sau , dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

Sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;

Sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

Sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Suspendarea contractului de munca poate interveni de drept , prin acordul partilor, sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator .

Contractul individual de munca se suspenda in una din urmatoarele situatii: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporara de munca, efectuarea serviciului militar obligatoriu, exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, indeplinirea unei functii de salarizare in sindicat, forta majora si in cazul in care salariatul este arestat preventiv.

Contractul individual de munca poate inceta de drept, ca urmare a acordului partilor, ca urmarea vointei unilaterale a uneia dintre parti .

In afara de contactele individuale de munca pe durata nedeterminata se pot incheia Contracte de munca pe o perioada determinata. Contractul individual de munca pe o perioada determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 18 luni. Contractul individual pe durata determinata poate fi incheiat numai in urmatoarele cazuri.

Inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca;

Cresterea temporara a activitatii angajatorului;

Desfasurarea unei activitati cu caracter sezonier

In alte cazuri prevazute expres de lege;

La expirarea contractului individual de munca pe durata determinata, pe locul de munca respectiv, va fi angajat un salariat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata.

Noul Cod al Muncii face referire si la munca prin agent de munca temporara, reprezentand munca prestata de un salariat temporar, care din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator. Agentul de munca temporara este societatea comerciala care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personal calificat si sau necalificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop.

Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara doar pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumita misiune de munca temporara . misiunea de munca temporara se stabileste pe un termen ce nu poate fi mai mare de 12 luni.

Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. Pe toata durata misiunii, salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara.

Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite Contracte individuale de munca cu timp partial.

Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.

Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.

Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga al aceluiasi angajator, care presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial. Atunci cand nu exista un salariat comparabil se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil acelui angajator sau dispozitiile legislatiei in vigoare.

Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, urmatoarele elemente

a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;

 b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;

   c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.

Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

In cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii.

Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.

Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.

Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile.

2 Forme de salarizare

Formele de salarizare sunt modalitati prin care se determina marimea si dinamica salariilor indiferent sub ce forma ar fi platite.

Fiecare forma de salarizare realizeaza intr-un mod specific legatura intre participarea la munca, rezultatul muncii, salariu si alte conditii.

In lume, ca si in tara noastra, sunt doua mari forme de salarizare:

salarizarea in functie de rezultatele muncii sau in acord, cu toate variantele pe care aceasta le presupune (acordul direct, progresiv, indirect; acordul individual sau colectiv);

salarizarea dupa timp sau in regie.

Salarizarea in regie asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat, fara sa se precizeze despre cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna in unitatea de timp.

Marimea totala a salariului este determinata de timpul lucrat si de salariul pe unitatea de timp.

Interesul principal al acestei forme de salarizare rezida in simplitatea sa. Putin costisitoare din punct de vedere administrativ, ea reduce conflictele determinate de dezacordurile asupra salariilor.

Salarizarea numai dupa timp are o sfera destul de restransa in tarile dezvoltate ale lumii. In realitate, exista variante ale acestui sistem, menite sa stimuleze lucratorii in munca lor.

Salarizarea in acord consta in remunerarea pe operatii, activitatii, produse etc. Durata timpului de munca pentru efectuarea muncii respective nu este fixat in mod expres.

Aceasta pare o forma de salarizare preferabila celei in regie, pentru ca:

releva mai bine legatura dintre marimea salariului si efortul facut de salariat;

tinde sa sporeasca productivitatea salariatului (exprimata in unitati fizice) ;

diminueaza cheltuielile intreprinderii, prin renuntarea la supraveghetori, absolut necesari in cazul salarizarii in regie.

Forma de salarizare in acord este adesea contestata deoarece goana dupa executarea cat mai multor piese sau operatii poate conduce la sacrificarea calitatii.

Forma de salarizare, care se utilizeaza la fiecare loc de munca, este cea prevazuta in contractul individual sau colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.

In cadrul S.C. VRANCART S.A. , prin contractul colectiv de munca a fost stabilita ca forma de organizare a muncii salarizarea in regie. Aceasta forma se practica pentru toate categoriile de personal.

Aplicarea diferitelor forme de salarizare, oricat de perfectionate ar fi ele, este de multe ori contestata atat de salariati, cat si de intreprinderi. In acest sens, s-au conturat cateva directii de actiune pentru imbunatatirea formelor de salarizare, care isi fac loc tot mai mult si in reglementarile ce se adopta in diferite tari: corectarea, participarea, socializarea.

Corectarea priveste toate formele de salarizare si imbraca aspecte bine delimitate:cresterea sigurantei posesorului fortei de munca prin mentinerea salariului peste un minim vital sau decent; adaptarea rapida a salariului la dinamica preturilor si la inflatie, prin aplicarea unor scari mobile (indexarea salariilor) care consta intr-o miscare compensatorie a salariului, fata de preturi si inflatie; atenuarea discrepantei dintre salariile din sectorul de stat (public), cooperatist, privat si mixt la munca egala acordarea de sporuri sau prime pentru conditii de munca mai dificile, responsabilitati in domeniul conducerii, aport deosebit la calitatea activitatii realizate, etc

Participarea priveste admiterea salariatilor la repartizarea beneficiilor obtinute de unitatea la care ei isi desfasoara activitatea. Salariatii doresc astfel sa-si asigure o salarizare mai echitabila, iar intreprinderile (si societatea) isi pun in ea speranta atenuarii contradictiilor dintre interesele lor si ale salariatilor.

Participarea se poate organiza in trei forme:sub forma unei cote parti din beneficii, ca supliment mai mult sau mai putin substantial la salariu; prin facilitatile acordate salariatilor pentru a cumpara actiuni la intreprinderea la care lucreaza; prin stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri care sa fie distribuit salariatilor din beneficiu.

Socializarea consta in asigurarea unui surplus la salariu peste remunerarea pentru munca depusa de fiecare ca o creanta asupra comunitatii sociale in ansamblul sau. Socializarea se aplica numai unor grupuri de salariati aflati in situatii mai grele, care nu pot face fata numai cu salariul incasat pentru munca depusa.

Alegerea formei de salarizare pune doua mari probleme:natura si corelarea incitatiilor la care se recurge pentru a-i determina pe salariati sa depuna mai multa munca si de calitate superioara; aprecierea riscurilor pe care le genereaza forma de salarizare pentru salariati. Evident, cele doua aspecte se interconditioneaza, avand influente practice foarte diferite.

Elementele incitative cele mai des folosite sunt :timpul de munca, volumul productiei (exprimat fie in numar de piese, fie in numar de operatii, ori in functie de profitul obtinut, ceea ce il determina pe salariat sa utilizeze timpul de munca mai eficient) alte conditii care trebuie indeplinite (consum de materii prime si/ sau energie, modul cum opereaza lucratorul la masina, viteza de lucru a masinii,coeficientul de folosire a timpului de lucru, etc).

Cat priveste atitudinea fata de riscurile ce decurg din forma de salarizare exista mari diferente intre salariati. O firma care trece toate riscurile asupra salariatilor va constata ca nu poate angaja muncitori performanti decat cu conditia ca acestia sa fie indiferenti fata de risc sau dornici sa si-l asume. Daca nu exista muncitori de acest tip sau sunt in numar mic, firma este dezavantajata in competitivitate.

Acceptarea riscului de catre salariati afecteaza in mod diferit perceperea incitatiei.In primul rand scade efortul pe care-l depun pentru ca remunerarea lor efectiva este diminuata pentru acoperirea riscurilor.

Cand exista asigurare impotriva riscului, salariatii sunt afectati pentru ca nu primesc remunerarea ce li se cuvine la nivelul efortului depus, iar probabilitatea producerii riscului creste intrucat, stiindu-se asigurati, se comporta mai putin preventiv.

3 Sistemul de conturi privind salariile

In contabilitatea unitatii decontarile salariale si sociale se evidentiaza prin grupele de conturi 42 –“Personal si conturi asimilate” si 43 – “Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate”.

Din grupa 42 – “Personal si conturi asimilate” fac parte urmatoarele conturi:

421- „Personal- salarii datorate”;

423- „Personal- ajutoare materiale datorate”;

424- „Participarea personalului la profit”;

425- „ Avansuri acordate personalului”;

426- „Drepturi de personal neridicate”;

427- „Retineri din salarii datorate tertilor;

428- „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”;

Contul 421 – “Personal – salarii datorate -Tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor datorate din fondul de salarii. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza salariile si alte drepturi cuvenite personalului. In debitul sau se inregistreaza retinerile din salarii, sumele neridicate de personal in termen legal si salariile nete achitate personalului. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatilor.

Contul 423 – “Personal – ajutoare materiale datorate”- Tine evidenta ajutoarelor de boala, pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului (brute), reprezentand ajutoare materiale. In debitul contului se inregistreaza sumele platite, retinerile din ajutoare materiale si sumele neridicate. Soldul este creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor, suportate din contributii pentru asigurari sociale.

Contul 424 – “Participarea personalului la profit”- Tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profit. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele alocate din fondul de participare la profit. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate salariatilor, sumele neridicate de personal si impozitul retinut. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate personalului.

Contul 425 – “Avansuri acordate personalului”- Tine evidenta avansurilor acordate personalului. Este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza avansurile platite personalului conform contractului de munci si avansurile neridicate. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate. Prezinta sold final debitor si reprezinta avansuri platite.

Contul 426 –“Drepturi de personal neridicate”- Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termen legal. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, neridicate in termen, reprezentand salarii, sporuri, adaosuri, alocatii de stat pentru copii, stimulente din profit, ajutoare de boala si alte drepturi. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate personalului si drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau inregistrate ca venituri exceptionale aferente perioadei. Prezinta sold final creditor care reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 – “Retineri din salarii datorate tertilor”- Tine evidenta retinerilor si popririlor din remuneratii datorate tertilor. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute de la salariati datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele retinute de la salariati, datorate tertilor.

Contul 428 – “Alte datorii si creante in legatura cu personalul”- Este un cont bifunctional. Pentru evidentierea inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II:

q       Contul 4281 – “Alte datorii in legatura cu personalul”- Tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului financiar expirat, precum si a altor datorii in raporturile cu personalul. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate salariatilor pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la data inchiderii exercitiului financiar, precum si sumele datorate personalului sub forma de ajutoare, iar in debit se inregistreaza sumele platite personalului, evidentiate anterior in acest cont. Soldul final creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor.

q       Contul 4282 – “Alte creante in legatura cu personalul”- Tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea veniturilor aferente exercitiului financiar expirat, precum si a altor creante in raporturile cu personalul. Este cont de activ. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la salariati, evidentiate in acest cont, iar in debitul contului se inregistreaza sumele datorate de personal, reprezentand chirii si consumuri, care intra in veniturile unitatii, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite . Soldul este debitor si reprezinta sumele datorate de salariati fata de unitate.

Din grupa de conturi 43 – “ Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate” fac parte conturile:

431- „Asigurari sociale”;

437- „Ajutor de somaj;

438- „Alte datorii si creante sociale”;

Contul 431 “Asigurari sociale”- Tine evidenta decontarilor privind contributia unitatii, precum si contributia personalului la asigurarile sociale. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza retinerile din salarii aferente contributiei la asigurarile sociale si sumele datorate de intreprindere la asigurarile sociale. In debitul contului se inregistreaza sumele virate asigurarilor sociale, sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale si sumele virate fondului special pentru sanatate. Prezinta sold final creditor ce reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II , in functie de provenienta contributiilor:

q       Contul 4311 – “Contributia unitatii la asigurarile sociale”;

q       Contul 4312 – “Contributia personalului la asigurarile sociale”.

Contul 437 – “Ajutor de somaj”- Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate si de salariati potrivit legii. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de unitate si de catre personal pentru constituirea fondului de somaj. In debitul contului se inregistreaza sumele virate, reprezentand contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj si sumele acordate salariatilor, potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate de unitate si de salariati pentru constituirea fondului de somaj.

Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II, in functie de provenienta contributiei:

q       Contul 4371 – “Contributia unitatii la fondul de somaj”;

q       Contul 4372 – “Contributia personalului la fondul de somaj”.

Contul 438 – “Alte datorii si creante sociale”- Este un cont bifunctional. Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul II:

q       Contul 4381 – “Alte datorii sociale”- Tine evidenta datoriilor de achitat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus personalului. In debitul contului se inregistreaza sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii sociale. Soldul este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale.

q       Contul 4382 – “Alte creante sociale”- Tine evidenta creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs. Este cont de activ. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la buget reprezentand alocatii pentru copii, in masura in care sunt gestionate de agentii economici, si alte ajutoare sociale. In debitul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare reflectate ca alte creante sociale. Soldul este debitor si reprezinta sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale.



Alte conturi importante privind salariile:

444- „Impozitul pe salarii”;

447- „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate”;

Contul 444 – “ Impozitul pe salarii”- Tine evidenta impozitului pe salarii si altor drepturi similare datorate bugetului. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salariu retinut din drepturile banesti cuvenite angajatilor, potrivit legii si sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozit suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil. In debitul contului se inregistreaza sumele virate la buget, reprezentand impozit pe salariu si alte drepturi asimilate. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate bugetului.

Contul 447 – “Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate”- Tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice cum sunt: contributia unitatii pentru constituirea fondului de accidente si boli profesionale, comisionul la Camera de Munca. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice. In debitul contului se inregistreaza plati efectuate catre organismele publice privind taxele si varsamintele asimilate, datorate acestora. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate de unitate organismelor publice.

Cheltuielile efectuate de unitate cu privire la personalul ei sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”:

641- „Cheltuieli cu remineratiile personalului”;

645- „Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala;

Contul 641 – “Cheltuieli cu remuneratiile personalului”- Tine evidenta cheltuielilor cu remuneratiile personalului. In debitul contului se inregistreaza valoarea remuneratiilor si altor drepturi cuvenite personalului si drepturi de personal pentru care nu s-au intocmit statele de plata aferente exercitiului incheiat.

Contul 645 –“Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”- Tine evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala. In debitul contului se inregistreaza sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si contributia unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. Acest cont este dezvoltat in 3 conturi sintetice de gradul II, dupa natura contributiei:

q       Contul 6451 – “Contributia unitatii la asigurarile sociale”;

q       Contul 6452 – “Contributia unitatii pentru fondul de somaj”;

q       Contul 6458 – “Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.

In notele contabile privind personalul ale unitatii apare si contul 635- „Cheltueli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Contul 635 –“Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”- Tine evidenta altor cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. In debitul contului se inregistreaza sumele catre organisme publice, reprezentand alte impozite si taxe, ca de exemplu TVA aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente daca este cazul.

Calcularea drepturilor salariale cuvenite personalului si a retinerilor din salarii

Pe baza prevederilor contractului colectiv de munca, prin contractele individuale de munca se stabilesc salariul de baza, sporurile si adaosurile pentru fiecare salariat in parte.

Interventia statului in ceea ce priveste salariile se rezuma la urmatoarele aspecte, ce se reglementeaza prin hotarari guvernamentale:

stabilirea salariilor minime pe tara;

indexarea salariilor in conditiile cresterii preturilor si tarifelor;

in vederea stoparii procesului inflationist, ia masuri de impozitare suplimentara a salariilor sau de inghetare a salariilor pe anumite perioade limitate de timp.

Remuneratia salariala este datorata lunar, fapt care asigura o stabilitate veniturilor salariatilor intreprinderii.

Metodologia de calcul a salariilor

Salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare,la nivelul salariilor brute impozabile.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantajele in natura ( salariul in natura), diminuate cu contributia personalului pentru pensia suplimentara si la fondul de somaj si alte elemente prevazute de lege.

Indexarea reprezinta suma rezultata prin aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.

Avantajele in natura ( salariul in natura )

Reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii ( de exemplu acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei parti din salariu sub forma unor produse etc).

-pentru timpul efectiv lucrat:

- salariul

 


  DREPTURI   

DE

PERSONAL -alte drepturi de personal:

- indemnizatii pentru concediul de odihna;

- stimulente si premii de orice fel care se

platesc din fondul de salarii;

- indemnizatii de asigurari sociale suporta-

te de unitati sau din bugetul asigurarilor

sociale;

- alte sume reprezentand drepturi de

personal.

Unii specialisti iau in considerare si urmatoarea clasificare a drepturilor banesti:

-recompense directe;

-recompense indirecte.

Recompensele directe includ sumele pe care le primesc angajatii pentru activitatea depusa sau/ si rezultatele obtinute, fiind concretizate in salarii, sporuri si stimulente.

Recompensele indirecte se refera la facililtatile personalului atia pe perioada angajarii cat si dupa aceea, datorita statutului de fost angajat (plata concediului de odihna, plata concediului medical, a ajutorului de somaj, pensii, participarea la profitul societatii, etc).

Evaluarea avantajelor in natura ( produse si servicii acordate ca plata in natura) se face conform legislatiei in vigoare) “ la pretul de vanzare practicat de unitate pentru produsele din productia proprie si la pretul de aprovizionare, pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preturile si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura”.

Salariul brut impozabil diminuat cu retinerile din salariu reprezinta salariul net de plata (rest de plata).

Principalele retineri din salarii sunt: impozitul pe salariu, contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, avansurile banesti si avantajele in natura ( plati in natura) acordate salariatilor, retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii, cumparari cu plata in rate, popriri, alte retineri din salariu.

Retinerile din salariul personalului reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

Formarea salariului net de plata ( restul de plata) poate fi shematizata astfel:

Salariul brut de baza

+ sporuri, indemnizatii si alte adaosuri

+ compensari si indexari

+ avantaje in natura (salariul in natura)

= Salariul (castigul) brut

contributia personalului pentru pensia suplimentara (9,5%)

contributia personalului la fondul de somaj (1%)

suma neimpozabila

= Salariul brut impozabil

impozit pe salariu

avansuri banesti

avantaje in natura (salariul in natura)

retineri datorate tertilor ( chirii, cumparari cu plata in rate, popriri)

alte retineri din salariu

= Salariul net de plata

1) Salariul de baza

Salariul de baza se stabileste astfel incat sa se asigure o diferentiere echitabila in raport cu cerintele de pregatire profesionala necesara executarii sarcinilor sau operatiilor care revin fiecarui loc de munca.

Salariile individuale nu pot fi inferioare salariului de baza minim brut pe tara (de la 1.03.2003 – 2,500,000) si nu ar putea depasi limita superioara stabilita (daca s-a prevazut) prin contractul colectiv de munca

Exemplu: 1) Salariul de incadrare al unui muncitor este de 3,500,000. Numarul zilelor lucratoare din luna februarie este de 20 de zile.

Numarul orelor realizate este de 160 de ore (20*8)

Pentru calculul salariului efectiv se considera o medie de 170 de ore.

Deci salariul tarifar efectiv se calculeaza astfel:

170 ore…………………………..3,500,000

160 ore………………………….x lei

x 3,500,000x60/170= 3,294,118 lei

2)Indexarea si compensarea

Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza,

in timp ce compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului. Aceste cresteri se acorda ca urmare a unei hotarari guvernamentale sau a unei hotarari administrative din cadrul intreprinderii.

Exemple:

In luna ianuarie Consiliul de Administratie a hotarat acordarea unei indexari de

5% pentru toti salariatii. Ca urmare a acestei indexari salariul tarifar al directorului economic din exemplul anterior va deveni:

8,480,000 x (1+5%) = 8,904,000 lei

In luna februarie, ca urmare a cresterii nivelului salariului minim pe economie,

societatea a decis o compensare a salariilor tuturor angajatilor in suma de 400,000 lei. Astfel salariul de baza al angajatului sus mentionat va deveni:

8,480,000 + 400,000 = 8,880,000 lei

3)Salariul in natura

Salariul in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata in forma

baneasca, ci sub forma de bunuri si/sau servicii (acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei parti din salariu sub forma unor produse etc.)

Evaluarea produselor acordate ca plata in natura sau ca avantaje in natura se face

astfel:

la pretul de vanzare practicat de unitate, care cuprinde, dupa caz, accize si TVA;

la pretul de achizitie la care se adauga accize si TVA, daca produsele sunt achizitionate de la producatorii individuali si acordate persoanelor fizice;

la tarifele de pe piata, inclusiv TVA, pentru lucrari sau servicii;

la nivelul chiriei stabilita conform legii, pentru folosirea gratuita a unei locuinte. Avantajele conexe (apa, gaze, electricitate si cheltuieli de intretinere si reparatii) sunt

evaluate la valoarea lor efectiva

4) Sporurile

In contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca, acolo unde nu se incheie contract colectiv, se nominalizeaza fiecare fel de spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.

In cazul in care la stabilirea salariilor de baza s-au avut in vedere conditiile de munca, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei functii suplimentare si alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunta la acordarea distincta a unor sporuri de aceeasi natura cu cele avute in vedere la stabilirea salariilor de baza.

Sporurile care se pot acorda in functie de conditiile concrete de la locul de munca sunt:

(a)   pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile – 10% din salariul minim negociat la nivel de intreprindere;

(b)  pentru conditii nocive de munca – 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

(c)   pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in zilele libere si sarbatori legale se poate acorda un spor de 100% din salariul de baza;

(d)     pentru vechime in munca – 6%-25%;

(e)      pentru lucrul in timpul noptii – 25%

(f)    pentru exercitarea si a unei alte functii – pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite.

Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati s-au negociat si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor de santier, spor de fidelitate fata de intreprindere – in functie de vechimea in aceeasi unitate si rezultatele obtinute in munca, spor pentru folosirea unei limbi straine- daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc).

In cadrul S.C. VRANCART S.A. sunt practicate urmatoarele tipuri de sporuri:

a)      Ore suplimentare

Exemplu: Un economist are salariul tarifar 6,500,000 lei In luna februarie el realizeaza 5 ore suplimentare pentru care va primi un spor de 100% din salariu.

20 zile (talonul lunii)x 8 ore/zi = 160 ore

6,500,000 : 160 ore = 40.625 lei/ora

40,625x 5 ore = 203,125 lei – plata orelor suplimentare.

b)      Spor pentru exercitarea unei functii suplimentare

Exemplu: Economistul in luna februarie inlocuieste directorul economic trei zile.Aceste zile sunt remunerate cu un spor de 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. Salariul tarifar al directorului economic este 8,480,000lei.

8,480,000 : 20 zile 428,483 lei/zi

428,483 lei/zi x 3 zile x 50% 642,725 lei – plata zilelor lucrate pentru exercitarea unei functii suplimentare.

c)      Spor pentru vechimea in munca

Numar ani vechime

Procent vechime

Pana la 3 ani

3 – 5 ani

5 – 10 ani

10 – 15 ani

15 – 20 ani

peste 20 ani

Exemplu: Un muncitor are salariul tarifar 3,250,000 lei si o vechime in munca de 21 ani si 3 luni.

Spor vechime 3,250,000 x 25% = 812,500 lei.

d) Spor de noapte

Se considera ore de noapte , platite cu spor de 25%, perioada lucrata la schimbul III, intre orele 200-06.00.

Exemplu: Un muncitor are salariul tarifar 3,360,000 lei. In luna februarie el realizeaza 72 ore de noapte pentru care va primi un spor de 25% din salariu.

20 zile (talonul lunii) x 8 ore/zi = 160 ore

3,360,000 : 160 ore = 21,000 lei/ora

21,000x 72orex25% = 378,000 lei – spor de noapte.

e)      Spor pentru consemnare la domiciliu

Pentru salariatii consemnati la domiciliu se acorda un spor de 10% pentru timpul cat sunt consemnati, pe baza unui referat prealabil, aprobat de catre conducerea societatii.

Exemplu: Un muncitor , care are un salariu tarifar de 3,360,000lei, a stat consemnat 149 de ore.

Pentru calcularea sporului de consemnare la domiciliu se considera o medie a orelor de consemnare 170 ore.

20 zile (talonul lunii) x 8 ore/zi = 160 ore

3,360,000 : 170ore = 19,764 lei/ora

19,764x149x10%=294,494 lei- spor pentru consemnare la domiciliu.

5) Adaosurile

Adaosurile la salariul de baza sunt:

a)      adaosul de acord

Acest adaos se acorda in conditiile realizarii unor depasiri la unii indicatori.( la S.C. VRANCART S.A. nu se acorda).

b)     premiile

Premiile se acorda din fondul de premiere, constituit pe seama fondului de salarii.

Acestea se acorda numai daca intreprinderea nu are plati restante fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.

La S.C. VRANCART S.A. premiile se acorda doar de sarbatorile legale intr-o proportie stabilita, prin contractul colectiv de munca, de ˝ din salariul minim pe intreprindere (2,500,000 lei); aceste prime sunt in sume egale pentru toti salariatii, indiferent de functia detinuta si vechimea in munca.

c) cota parte din profit ce se repartizeaza salariatilor.

6) Indemnizatia pentru concediu de odihna

Salariatii din cadrul S.C. VRANCART S.A. au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit de minim 21 de zile lucratoare.

Pe perioada concediului de odihna salariatii au dreptul la o indemnizatie de concediu care se calculeaza ca produs intre numarul de zile de concediu si media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime si, dupa caz, indemnizatia pentru functia de conducere, corespunzatoare fiecarei luni calendaristice in care se efectueaza zilele de concediu; ea se plateste cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu.

Programarea efectuarii concediului de odihna se stabileste anual de catre conducerea unitatii impreuna cu reprezentantii salariatilor. Concediul de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile.

In cazul in care salariatul, paraseste unitatea inainte de expirarea anului calendaristic pentru care a efectuat concediul de odihna, este obligat sa restituie unitatii drepturile ridicate proportional cu timpul nelucrat. Aceasta nu se aplica in cazul in care contractul individual de munca al salariatului inceteaza din motive neimputabile lui.

Exemplu:

Economistul Matei Vasile primeste 12 zile de concediu de odihna, la solicitarea sa, de la 17 februarie pana la 4 martie 2003.

Salariul tarifar este de 6,500,000 lei.

Sporul de vechime 9% (lucreaza in unitate de 8 ani si 7luni) = 585,000lei.


Total drepturi = 7,085,000lei

Talonul lunii februarie – 20 zile

7,085,000 lei : 20 = 354,250 lei/zi

354,250 lei/zi x 10 zile = 3,542,500 lei

Cele 10 zile reprezinta zilele lucratoare din luna februarie, in timpul concediului de odihna.

Talonul lunii martie – 21 zile

7,085,000 : 21 zile =337,380 lei/ zi

337,380leix2zile=674,760lei.

Din timpul concediului de odihna doua zile sunt din luna martie.

Din sumele astfel obtinute se vor scadea:

impozitul pe salariu;

contributia salariatului la asigurarile sociale de stat (9,5%)

contributia salariatului la asigurarile sociale de sanatate ( 6,5%)

contributia salariatului la fondul de somaj (1%), si se va obtine salariul primit de angajat pe perioada concediului de odihna.

7) Plata concediului medical

Conform OUG nr. 107/2001, indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii, se suporta diferentiat, in functie de numarul de salariati din intreprindere astfel:

daca intreprinderea are intre 1 si 20 de salariati, indemnizatiile se suporta pentru primele 7 zile lucratoare, de catre societate, iar incepand cu a 8–a zi lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale de stat;

daca intreprinderea are intre 20 si 100 de salariati, indemnizatiile se suporta, pentru primele 12 zile lucratoare, de catre intreprindere, iar pentru urmatoarele zile lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale de stat;

daca intreprinderea are peste 100 salariati, indemnizatiile se suporta, pentru primele 20 de zile lucratoare de catre intreprindere, iar pentru urmatoarele zile, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Indemnizatiile pentru concediile medicale acordate pentru boli profesionale si accidente de munca, cu exceptia accidentelor survenite in timpul deplasarii la si de la locul de munca, se suporta din prima zi de incapacitate temporara de munca si pana la data incetarii acesteia sau pensionarii, din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea.

Pentru concediile medicale ce se acorda in caz de sarcina, pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani si pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani, indemnizatiile banesti se acorda integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca determinata de boala este de 75%, procent care se aplica la media salariilor angajatului in cauza pe ultimele 6 luni pentru care s-a achitat contributie la asigurarile sociale de stat.

Intreprinderea are obligatia sa calculeze concomitent si un fond de sanatate sub forma unei cote procentuale de 7% aplicata la 2 salarii brute minime pe economie inmultita cu numarul de zile de concediu medical si impartita la numarul mediu de zile lucratoare dintr-o luna. Aceasta suma trebuie virata din bugetul asigurarilor sociale de stat catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca provocata de accident de munca, boala profesionala, de tuberculoza si de celelalte boli infectocontagioase din grupa A este de 100% din salariu de baza si sporurile.

Pentru concediile medicale ce se acorda in caz de sarcina, ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani se platesc 85% din salariu.

Exemplu:

Un salariat beneficiaza de 17 zile de concediu medical, pentru o boala obisnuita, in luna martie, demonstrat cu certificat medical. Salariul lui tarifar este de 5,900,000 lei si beneficiaza de un spor de vechime de 5% deoarece are o vechime de 4 de ani si 3 luni. Pe ultimele 6 luni salariatul a avut urmatoarele venituri, pentru care i-a fost calaculata contributia la asigurari sociale.

LUNA

VENIT

ZILE LUCRATOARE

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie

Total

Calculam salariul zilnic mediu pe ultimele 6 luni : 31,740,000/ 128=247,969 lei/zi.

Indemnizatia pentru concediul medical este:   

247.969 lei/zi x 17 zile x 75 % = 3.161.605 lei

Intreprinderea avand peste 100 de salariati, cele 17 zile de concediu medical vor fi suportate integral de catre unitate.

Salariul cuvenit ( pentru zilele efectiv lucrate):

5,900,000+5,900,000x5%=5,900,000+295,000=6,195,000lei

6,195,000/21x(21-17)=1,180,000 lei

Element

Cota

Suma (lei)

1 Salariu tarifar



2 Concediu medical

3 Salariu realizat

4 Venit brut

5 Ajutorul de somaj

6 CASS

7 CAS

8 Cheltuieli profesionale

15% * DPB

9 Venit net (rd 4-5-6-7-8)

10 Deducerea personala de baza

11 Venit impozabil (rd 9-10)

12 Impozit pe venit

 

Salariu net (rd 11-12+ 8+ 10)

Societatea este de asemenea obligata sa vireze din bugetul asigurarilor sociale, in bugetul sanatatii o suma egala cu :

2xSalariu minimx7%/Nr.zile lucratoarexNr zile de concediu

=2x500.000x7%/21x17=283.334 lei

8) Alte ajutoare materiale acordate salariatilor

Pe langa facilitatile stabilite de lege, salariatii S.C. VRANCART S.A. mai beneficiaza si de alte ajutoare minime.

La nasterea unui copil, mama salariata a unitatii primeste un ajutor social suportat de intreprindere egal cu salariul tarifar de incadrare, dar nu mai mult decat pentru doi copii.

In cazul decesului sotului, sotiei, parintilor sau a unui copil se acorda un ajutor egal cu salariul mediu realizat in societate calculat pe luna anterioara.

Tehnica de calcul a retinerilor din salarii, se refera la urmatoarele retineri:

Impozitul pe salariu ;

Contributia salariatilor pentru asigurarile sociale de stat (9,5%) ;

Contributia salariatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (6,5%) ;

Contributia salariatilor pentru fondul de somaj (1%) ;

Avansuri banesti ;

Avantaje in natura ;

Retineri din salarii datorate tertilor ( chirii, popriri, cumparari cu plata in rate);

Alte retineri din salariu ;

1.Impozitul pe salariu

Impozitul pe salariu este principala retinere din salariu. Pentru calculul acestuia se folosesc cote fixe de impozit pe transe de salarii si cote procentuale pentru depasirea limitei minime a transei luate in calcul.

Contributia salariatilor pentru asigurarile sociale de stat (9,5%)

Contributia salariatilor la asigurarile sociale de stat se calculeaza aplicand procentul de 9,5% asupra castigului brut realizat lunar de salariati ( adica salariul tarifar, la care se adauga toate sporurile).

3. Contributia salariatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

Salariatii, sunt obligati, in calitate de persoane asigurate, sa plateasca lunar o contributie la asigurarile sociale de sanatate.

Cuantumul acestei contributii se determina sub forma unei cote procentuale de 6,5% care se aplica la venitul brut lunar realizat de angajat.

4.Contributia salariatilor pentru fondul de somaj

Contributia personalului pentru ajutorul de somaj se calculeaza aplicand procentul de 1% asupra salariului de incadrare si a sporurilor care intra in salariul de incadrare (exemplu: indemnizatia de conducere).

Exemplu:

Un inginer are salariul tarifar de 4,000,000 lei si o vechime in munca de 13 ani, deci un spor de vechime de 15%. El are in intretinere un copil minor.

Salariul brut = 4,750,000 + 4,750,000 x 15% = 4,750,000 + 712,500 = 5,462,500 lei

x 11,67% = 637.474 lei – contributia la asigurarile sociale de stat

5.46500 x 7% = 38375 lei – contributia la asigurarile sociale de sanatate

4.750.000 x 1% = 47.500 lei – contributia la fondul de somaj

15% x 1.600.000 lei = 240.000 lei – cheltuieli profesionale

Venitul net = 5.46500 – 637.474 – 38375 – 47.500 – 240.000 = 4.155.151 lei

1.600.000 – deducere personala de baza

1.600.000 x 50% = 800.000 lei – deducere suplimentara pentru copil aflat in intretinere

Venitul impozabil = 4.155.151 – 1.600.000 – 800.000 = 1.755.151 lei

Calculul impozitului pe salariu se face conform transelor de venit impozabil prevazute pentru semestru I al anului 2002 ( potrivit OMF nr.1/2002 publicat in M.O. nr.2/4.01.2002).

Pentru salariul de 1.755.151 lei

Impozitul pe salariu = 1.755.151 x 18% = 315.927 lei

Salariul net = 1.755.151 – 315.927 + 240.000 + 1.600.000 + 800.000 = 4.079.224 lei

Din salariul net se scad, dupa caz, avansurile banesti, avantajele in natura, daca acestea exista si alte retineri, obtinandu-se salariul net.

5.Documente contabile privind salariile

Dupa rolul lor documentele se impart in documente privind:

  • evidenta personalului;
  • prezenta la lucru si munca prestata;
  • calculul si decontarea salariilor;

a)      Documentele privind evidenta personalului

Acestea se intocmesc de catre Biroul calculul salarii, avand rolul de a consemna

date privind:

  • Incadrarea in munca si iesirea din serviciu
  • Date personale si profesionale ale angajatilor
  • Miscarea personalului muncitor in cadrul unitatii

Din aceasta categorie de documente fac parte:

  1. fisa personala – care cuprinde date referitoare la:
    • date personale ale salariatului;
    • calificarea si instruirea acestuia;
    • informatii utile privind salariatul.
  2. curriculum vitae – care cuprinde date referitoare la:

pregatirea salariatului;

vechimea in munca;

locuri de munca anterioare;

recomandari;

alte informatii considerate a fi necesare.

  1. cartea de munca – intocmita de unitatea unde are loc prima incadrare in munca si completata ulterior cu date referitoare la:

diferite locuri de munca;

nivelul salariului;

functii;

stabilirea dreptului de pensionare.

  1. Registrul numerelor matricole – pe baza caruia se determina numarul de marca

pentru inregistrarea personalului in unitate.

  1. Registrul de evidenta al miscarii personalului – care reflecta pe categorii

intrarile si plecarile de personal, a fluctuatiilor acestora, a determinarii numarului mediu scriptic etc.

b)      Documente privind evidenta la lucru si munca prestata:

Aceste documente contribuie la urmarirea modalitatilor de utilizare a fondului de

timp a personalului angajat si, pe aceasta baza, determinarea salariului.

Principalele documente sunt:

  1. fisa de pontaj – emisa lunar pentru fiecare persoana incadrata    si se completeaza

zilnic cu ora sosirii si plecarii, inclusiv absentele si cauzele acestora. Aceasta se intocmeste de pontatori (seful de serviciu) pentru fiecare compartiment in parte.

  1. condica de prezenta - folosita in unitati mici si pentru evidenta personalului

T.E.S.A. Este de forma unui registru deschis pe compartimente in care fiecare salariat semneaza zilnic ora sosirii si a plecarii;

  1. foaia colectiva de prezenta – centralizeaza periodic datele din fisele de pontaj

sau condicile de prezenta pe locuri de munca, combinand orele lucrate zilnic si absentele pentru fiecare salariat. Acest document se intocmeste chenzinal, in doua exemplare. Dupa 15 zile – prima chenzina – se preda primul exemplar calculatorilor de

salarii, care il utilizeaza pentru calculul avansului chenzinal, dupa care se restituie la sectii. Dupa completarea cu date referitoare la chenzina a doua, primul exemplar se preda la calculatorii de salarii, pentru a determina salariul personal pe intreaga luna, iar al doilea ramane la sectii.

Datele privind prezenta la lucru nu sunt suficiente pentru determinarea salariilor lunare la unele categorii de salarii, intrucat salariul integral se acorda in raport de stabilirea sarcinilor proprii de serviciu ale fiecarui om al muncii.

Documentele privind cantitatea si calitatea muncii cuprind atat date privind activitatea desfasurata si timpul normat, cat si productia executata, inclusiv timpul efectiv prestat.

c)      Documente privind calculul si decontarea salariilor

Documentele referitoare la calculul si decontarea salariilor difera in functie de

forma de salarizare si ele intra in atributiile compartimentelor financiare si contabile, cuprinzand date referitoare la:

  • Identificarea fiecarei persoane
  • Timpul lucrat de aceasta si absentele
  • Veniturile din salarii, prime, ajutoare din fondul asigurarilor sociale

Astfel de documente sunt:

  1. lista de avans chenzinal – se intocmeste lunar pe baza documentelor de evidenta

a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate. Se completeaza pe locuri de munca, separat pentru muncitori si personal T.E.S.A. Acest document serveste pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale si pentru retinerea din statele de salarii a avansurilor chenzinale platite.

  1. Fisa individuala a salariilor – document de evidenta analitica a fiecarui angajat

si descentralizare a tuturor veniturilor acestuia, realizate intr-un an; contine date de identificare a salariatului si salariul tarifar, inclusiv toate drepturile si retinerile.

  1. Fisa de evidenta a salariilor – se intocmeste pe baza documentelor care reflecta

munca depusa. Din aceste fise, datele se trec in situatia de repartizare a salariilor, impozitelor, C.A.S. si contributia la fondul de somaj, care are rolul sa determine salariile si alte adaosuri la acestea.

  1. Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna – se intocmeste pe baza

datelor din fisa de evidenta a salariilor si serveste pentru stabilirea drepturilor privind indemnizatiile cuvenite salariatilor pe timpul efectuarii concediului de odihna.

  1. Statul de salarii –se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni pe sectii, ateliere,

servicii, etc. in care se consemneaza toate castigurile, retinerile si suma contabila decontata fiecarui salariat. Se intocmeste pe baza fisei de evidenta a salariilor, listelor de plata a avansului chenzinal, statelor de premii si concedii de odihna, a evidentelor retinerilor.

Acest document se intocmeste in doua exemplare, se controleaza si semneaza de

catre seful sectiei respective si de catre seful biroului calcul salarii.

Un exemplar este predat compartimentului financiar pentru:

Centralizarea datelor pe unitate;

Controlul bancii asupra datelor, emiterea CEC-urilor de numerar si a dispozitiilor de plata a impozitului, CAS si fond de somaj;

Plata salariilor si apoi se preda la casierie.

Dupa debitarea drepturilor cuvenite personalului, impreuna cu registrul de casa, se preda la compartimentul contabilitate pentru inregistrarea in contabilitate a salariilor.

Al doilea exemplar ramane la sectie pentru documentare ulterioara.

6 Contabilizarea salariilor. Cheltuieli, creante si datorii privind salariile

Societatea VRANCART S.A. Adjud are 823 de salariati.

Fondul brut de salarii realizat in luna februarie 2002 de 45,210,532,426 lei.

6.1Contabilitatea operatiilor privind avansurile din salarii

In cadrul S.C. VRANCART S.A. plata salariilor se face astfel:

  • Pe 25 ale lunii – plata primei chenzine
  • Pe 10 ale lunii urmatoare – plata celei de-a doua chenzine.

S.C VRANCART S.A. acorda avansul chenzinal intr-un procent de 40% din

salariul brut. Pentru plata avansului este necesara ridicarea din banca si depunerea numerarului in casierie. Ridicarea numerarului din banca se face pe baza de CEC.

Suma reprezentand avansul din salarii va fi:

45,210,532,426 * 40% = 18,084,212,970 lei

Se ridica de la banca si se depune in casierie suma de 18,084,212,970 lei in vederea achitarii avansului chenzinal:

581 = 5121 18,084,212,970 lei

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 18,084,212,970 lei

Casa in lei Viramente interne

Inregistrarea avansului platit prin casierie, la data de 25 februarie 2003.

425 = 5311 18,084,212,970 lei

Avansuri acordate personalului    Viramente interne

Aceeasi inregistrare contabila se face si pentru inregistrarea platii, in timpul lunii, a concediilor de odihna.

Documentul pe baza caruia se inregistreaza plata avansurilor acordate salariatilor este lista de avans chenzinal.

Centralizatorul listei de avans chenzinal se intocmeste in doua exemplare:

  • Un exemplar dupa care plateste casieria
  • Originalul se pastreaza la acte de casa pentru decontarea avansului.

Pe baza notei contabile, avansul retinut din salariu la plata chenzinei a doua, se

inregistreaza astfel:

421 = 425 18,084,212,970 lei

Personal remuneratii datorate    Avansuri acordate personalului

6.2 Contabilitatea operatiilor privind impozitarea salariilor. Calculul si impozitarea venitului global

La sfarsitul fiecarei lunii, se inregistreaza totalul salariilor tarifare lunare.

641 = 421 45,210,532,426 lei

Cheltuieli cu remuneratiile    Personal remuneratii

personalului datorate

Dupa ce se parcurgere metodologia de calcul a impozitului lunar pe salariu prezentata la punctul anterior, pentru fiecare salariat, la sfarsitul lunii, societatea retine din drepturile personalului suma tuturor impozitelor astfel calculate:

Exemple:

Salariatul Angheluta Alexandru cu contract individual de munca are un salariu tarifar de 5,900,000. In luna februarie el a realizat un venit brut de 8,225,160 lei. Angajatul este casatorit si are in intretinere un copil student fara bursa,si un copil elev.

Tehnica de calcul a impozitului pe venitul din salariu se prezinta astfel:

Nr.crt.

Element

Cota

Sume (lei)

Salariu tarifar

Salariu realizat

Ajutor somaj, calculat la salariul tarifar

59,000

CASS, calculat la salariul realizat

534,635

CAS, calculat la salariul realizat

781,390

Cheltuieli profesionale

15%DPD

270,000

Venit net (rd. 2-3-4-5-6)

Deducerea personala

1*DPB

Deducere copii

0,5*2*DPB

Total deduceri suplimentare (rd. 8+9)

(max. 3*DPB)

Venit impozabil ( rd.7-10)

Impozit pe venit

Salariu net (rd. 11-12+10+6)

Inregistrarea contabila a impozitului pe salarii este:

421 = 444 580,400 lei

Personal remuneratii datorate Impozitul pe salarii

Salariatul Ilie Teodor are un contract de munca de munca pe timp limitat, a lucrat in februarie 40 ore, salariu de incadrare 150,000 lei si are in intretinere un copil elev. Salariatul are functia de baza la alta societate.

Nr.crt

Element

Cota

Sume (lei)

Venit brut

6,000,000

Somaj

1%

60,000

CAS

9,5%

570,000

CASS

390,000

Total retineri (2+3+4)

1,020,000

Venit impozabil (1-4)



Impozit pe salariu

1,205,800

Salariul net    (6-7-2-3)

Pentru salariatul care are contract de munca cu timp partial si are functia de baza la alta societate se calculeaza toate retinerile, dar pentru calculul venitului impozabil nu se deduce decat contributia la asigurari sociale de sanatate.

Societatea este obligata sa intocmeasca fisele fiscale1 – FF1, pentru veniturile din salarii la functia de baza, si a fiselor fiscale2 – FF2, pentru veniturile din salarii altele decat la functia de baza.

Pe baza declaratiei de venit global, fisa fiscala2 se completeaza cu veniturile lunare obtinute de angajat, altele decat cele realizate la functia de baza, pentru care se calculeaza lunar impozitul pe venit aferent, potrivit O.G. nr.7/200

Impozitul pe venitul global se determina prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual impozabil stabilite in conditiile Ordinului 1754 din 18 decembrie 200

Pentru calculul impozitului lunar pentru veniturile din salarii Ministerul Finantelor stabileste baremul lunar cuprinzand transele impozabile lunare si impozitul lunar.

Baremul lunar se actualizeaza semestrial prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele de inflatie realizat pe 6 luni, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica.

Hotararile de Guvern prin care aproba baremul lunar si baremul mediu anual de impunere se publica in Monitorul Oficial al Romaniei pana la data de 25 iunie, si respectiv, 25 decembrie a fiecarui an.

Platitorii de venituri din salarii, au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual, precum si sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

Au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului;

Nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil.

Exemplu:

Pentru exemplificare se face referire la anul anterior pentru a putea lua in calcul impozitul platit de angajat pe parcursul unui intreg an calendaristic.

Este necesara cunoasterea baremului mediu anual de impunere aferent venitului anual impozabil realizat in anul 200

Venitul anual impozabil

Impozitul anual (lei)

Pana la 21.600.000

peste 12400.000

18%

3.888.000+23%pentru ceea ce depaseste suma de 21.600.000

11.616.000+28%pentru ceea ce depaseste suma de 55.200.000

20.688.000+34%pentru ceea ce depaseste suma de 87.600000

3520.000+40%pentru ceea ce depaseste suma de 12400.000

In anul 2002, fisa fiscala1 a unui angajat se prezinta astfel:

Luna

Venit net

Deducerea personala de baza

Deduceri suplimentare

Venit baza de calcul

Impozit calculat si retinut

01.ian

0feb

03.mar

04.apr

05.mai

06.iun

07.iul

08.aug

09.sep

10.oct

11.nov

1dec

13.TOTAL

Acelasi angajat obtine lunar in anul 2001, venituri din cedarea folosintei bunurilor. FF2 a angajatului se prezinta astfel:

Nr.

Luna

Venit baza de calcul

Impozit calculat si retinut

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Total

Totalul veniturilor obtinute de angajat in anul 2001 va fi :

Totalul impozitului calculat si retinut pentru aceste venituri in cursul anului este:

414180 + 8.580.000 = 50.72180 lei

Impozitul aferent veniturilor obtinute de angajat in cursul anului fiscal 2002, calculat la sfarsitul anului va fi format din:

suma fixa de 3520.000 si

40% x (146.469.814 – 12400.000 ) = 9.627.926 lei

Impozitul total va fi : 4147.926 lei

La sfarsitul anului se face regularizarea acestui impozit similar cu cea prezentata

la impozitul pe veniturile din salarii.

Impozit anual

Impozit calculat si retinut

Impozit ramas de achitat de angajat

Diferente impozit de restituit angajatului

4147.926 lei

50.72180 lei

0 lei

8.574.254 lei

In situatia in care angajatii beneficiaza de premii din fondul de participare la profit, intervine urmatoarea inregistrare contabila:

112 = 424

Fondul de participare la profit    Participarea personalului la profit

Impozitul aferent participarii salariatilor la profit:

424 = 444

Participarea personalului    la profit Impozitul pe salariu

Plata drepturilor nete:

424 = 5311

Participarea personalului la profit Casa in lei

Inregistrarea premiilor acordate din fondul de salarii se face prin intermediul conturilor 421 si 641

6.3 Contabilitatea retinerilor din salarii

Reluand exemplele de la punctul anterior, intreprinderea va inregistra pentru

salariatul Angheluta Alexandru, care a realizat in luna februarie un salariu brut de 8,225,160 lei , urmatoarele retineri din salariu:

  • Avansul acordat: 40%x5,900,000=2,360,000lei
  • Contributia la asigurarile sociale : 9,5%x8,225,160=781,390 lei
  • Contributia la asigurarile sociale de sanatate: 6,5%x8,225,160=534,635 lei
  • Contributia la fondul de somaj: 1%x5,900,000=59,000 lei
  • Impozitul calculat si retinut    580,400 lei

= % 3,735,605lei

Personal remuneratii    425 2,360,000 lei

datorate Avansuri acordate personalului

4312 781,390 lei

Contributia personalului la

asigurarile sociale

4313 534,635 lei

Contributia personalului la

asigurarile sociale de sanatate

4372 59,000 lei

Contributia personalului la

fondul de somaj

444 580,400 lei

Impozitul pe salarii

Angajatul are si o datorie lunara fata de o terta persoana rezultata in urma unei cumparari cu plata in rate de 450,000 lei. Aceasta retinere se contabilizeaza astfel:

421 = 427 450,000 lei

Personal remuneratii    Retineri din remuneratii

datorate datorate tertilor

La societatea in cauza inregistrarea indemnizatiei pentru concediul medical pentru incapacitate temporara de munca se face cu ajutorul contului 6458, pentru primele 20 zile suportate din fondul de salarii. Reluand exemplul din capitolul precedent referitor la calculul indemnizatiei pentru concediul medical, acesta va avea urmatoarea instrumentare contabila:

6458 = 423 3,161,605 lei

Alte cheltuieli privind Personal ajutoare

asigurarile si protectia sociala materiale datorate

Indemnizatia de concediu medical nu suporta nici un fel de retineri . Se inregistreaza retineri doar la salariul realizat in cele 3 zile de lucru. Totusi se inregistreaza impozit pe salariu la venitul brut, respectiv la indemnizatia de concediu medical adunata cu salariul realizat, in cele trei zile cat a lucrat.

Sumele datorate de catre salariati, reprezentand chirii si consumuri care se fac venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite sau anumite ajutoare de boala necuvenite se contabilizeaza astfel:

7588

Alte creante in legatura Alte venituri din exploatare

cu personalul 706

Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

708

Venituri din activitati diverse

6.4 Contabilitatea operatiilor privind decontarea salariului net

In urma efectuarii tuturor retinerilor din salarii, se efectueaza plata chenzinei a doua pentru salariatii permanenti:

Total de plata = 27,126,319,456 lei

Pe 10 martie pe baza de CEC se ridica bani de la banca pentru plata chenzinei a II-a.

581 5121 27,126,319,456 lei

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 27,126,319,456 lei

Casa in lei Viramente interne

Plata salariilor nete (pe 10 martie)

421 = 5311 27,126,319,456 lei

Personal remuneratii    Casa in lei

datorate   

Sumele datorate salariatilor pentru care nu s-au intocmit statele de plata determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida se inregistreaza astfel:

Cheltuieli cu remuneratiile personalului Alte datorii in legatura cu

personalul

In exercitiul urmator, operatia de mai sus este stornata in negru, efectuandu-se inregistrarea reala conform statelor de salarii intocmite.

Evidenta drepturilor de personal neridicate in termen legal de unii salariati ai S.C. Vrancart SA se face cu ajutorul contului 426- „Drepturi de personal neridicate”

Formula contabila este:

421 Drepturi de personal

Personal remuneratii datorate neridicate

423

Personal ajutoare materiale datorate

424

Participarea salariatilor la profit

In ceea ce priveste achitarea drepturilor de personal neridicate in termen legal este necesara ridicarea numerarului din cont bancar si depunerea lui in casieria S.C. VRANCART S.A.

Contabilizarea platii acestor drepturi:

Drepturi de personal neridicate Casa in lei

Plata concediilor medicale impune si ea ridicarea banilor de la banca si depunerea lor in casa si apoi plata lor efectiva.

Plata concediilor medicale:

423 = 5311 3,161,605 lei

Personal ajutoare materiale datorate Casa in lei





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2199
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site