Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


De ce o etica a comunicarii?

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect de practica jurnalistica
Jurnal de practica – Prima TV
Mass Media despre regimul Ceausescu
CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA
Modele ale comunicarii mediatizate
Tipuri de informatii
Televiziunea – campioana mesajelor apocaliptice
Manipularea presei prin controlul informatiei
Etapele realizarii unui comunicat de presa
Comunicarea prin limbaj


De ce o etica a comunicarii?

Dintr-o serie de motive, in special datorita „libertatii de expresie” care exista in marea majoritate a societatilor lumii libere, practicienii mass media nu pot fi supusi reglementarilor in acelasi mod cu doctorii, avocatii, pilotii, medicii, etc. Avocatii, de exemplu, pot fi exclusi din barou, insa in majoritatea societatilor libere, jurnalistilor, celor care lucreaza in relatii cu publicul si in publicitate, realizatorilor de film sau fotografilor nu li se poate interzice sa comunice, si in nici un caz de catre o agentie guvernamentala. E posibil ca organizatiile mass media sa se autoreglementeze, dar nu s-a observat un efort prea serios in acest sens.



In absenta unei constiinte individuale a comunicatorilor ca persoane, nu exista decat putine alte posibilitati de autoreglementare care sa garanteze practici responsabile si etice, fara a aduce atingere elementelor-cheie ale stilului de viata libera. „Sistemul deschis” incurajat in interiorul unei societati libere va sustine importanta fiecarei persoane si dreptul ei de a lua decizii. Acest sistem va permite comunicatorilor disidenti sa dea glas avertismentelor, oricat de nepopulare ar parea mesajele lor.

Codificarea si reglementarea externa a comportamentului etic, in asa fel incat acesta sa devina obligatoriu pentru practicienii jurnalismului, prezinta un mare potential de inchidere a sistemului de informare.

Vorbim despre necesitatea existentei eticii deoarece „libertatea implica o toleranta mare fata de comunicarea de orice tip” . Daca libertatea anticipeaza libertatea celui corupt, in aceeasi masura cu a celui moral, de a aduna si disemina informatii, se simte nevoia unei reflectii amanuntite asupra rolului eticii in mass media.

Un procent substantial al „comunicatorilor profesionisti” simte nevoia sa actioneze ca agenti morali intr-o societate individualista, pentru a ingradi raspandirea etatismului/comunismului.

Actiunile agentilor morali individuali, liberi sa-si aleaga propria cale, tind sa mentina un pluralism social care stimuleaza dinamismul unei societati dispuse sa primeasca idei noi.



Intrebarea esentiala in ce priveste etica in mass media se poate reduce, in ultima instanta, la tipul de constiinta colectiva care va pune in miscare comportamentul de comunicare profesionala. Societatea are flexibilitatea de a receptiona, absorbi si utiliza mesaje de toate tipurile, determinantul principal al mesajelor pe care societatea are posibilitatea de a le lua in discutie este puterea de decizie cumulata a comunicatorilor profesionisti.

Nu e vorba de o constiinta „mandatata”, ci de acumularea sanatoasa a deciziilor individuale care mentin pluralismul social, prin asigurarea disponibilitatii mesajelor pluraliste in toate directiile societatii. Cheia libertatii este numarul de alternative disponibile, comunicarea deschisa pretandu-se la identificarea acestora.



Frank Deaver, Etica in mass media, Editura Silex, Bucuresti, 2004, p. 47

Idem, p. 48





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 993
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site