Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Sistemul partidist contemporan

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Sistemul partidist contemporan

I. Tipuri de partide politice contemporane

II. Sisteme partidiste contemporane





I. Din momentul aparitiei lor (societatea moderna), si pana azi, partidele au imbracat o diversitate de forme, de moduri de manifestare si exprimare. In tipologizarea partidelor politice exista o mare diversitate de criterii ce tin de momentul istoric al aparitiei, compozitia sociala, obiectivele si sarcinile urmarite, de rolul si functiile exercitate in societate si de relatia cu aceasta.

Stiinta politica are in vedere urmatoarele tipuri de partide politice

Partide ideologice acele partide constituite pe fundamente ideologice Partidul Liberal, PC, Partidul Social-Democrat, Partidul Social-Crestin.

2. Partide istorice aparitia si functionalitatea acestora este legata de o anumita perioada istorica, de realizarea anumitor obiective istorice (ale luptei nationale sau ale dezvoltarii moderne).

Asemenea partide, dupa realizarea obiectivului propus, de regula, dispar, intrucat ele nu isi mai au rostul sa existe. Chiar daca isi continua activitatea, raman ca partide de decor ale vietii politice fara vreun rol major in cadrul acesteia. De exemplu Partidul National din Transilvania (dupa 1918)

3. Partide de interes a caror aparitie si functionalitate este dictata de un interes al societatii, grupului social profesional, etnic, religios pe care il reprezinta si ale carui interes il promoveaza. De exemplu UDMR, Partida Romilor, Partide Ecologiste, Partide Feministe.

4. Partide de personalitati constituite in jurul unei personalitati politice, beneficiind de influenta personalitatii respective, carisma sa, rolul jucat in viata politica. De exemplu, in Franta, Partidul Dualist, si in Romania, PSD-ul Iliescu.

5. Partide de cadre constituite in jurul unor grupari de lideri care se impun prin calitatile lor organizatorice, manageriale, prin activismul lor politic. Prin calitatile membrilor sai, aceste partide reusesc sa realizeze o puternica influenta politica, sa dinamizeze viata politica. De exemplu Partidul Initiativa Nationala (PIN) Cosmin Guse.

6. Partide de masa au ca principal punct de plecare nu calitatea membrilor ci numarul acestora. Prin asemenea partide se urmareste subordonarea politica, ideologica a societatii si dominarea ei. Asemenea tipuri de partide au fost caracteristice regimului comunist si fascist.

Dezvoltarea contemponrana poate aduce in planul vietii politice si alte tipuri de partide, aceasta tinand de diversitatea intereselor si aspiratiilor, de aparitia unor noi problematici si a mai multor solutii de tratrare, rezolvare a problematicii contemporane.

II. Notiunea de ,,sistem partidist a aparut in perioada interbelica fiind un rezultat al dezvoltarii vietii politice, democratizarii ei si cresterii numarului si tipului de partide politice.

Conditiile concrete din fiecare societate, obiectivele dezvoltarii lor au facut si fac, ca nici sistemele partidiste sa nu fie identice in toate societatile si acestea sa tina de unii factori subiectivi si obiectivi ca

- momentul constituirii societatii capitaliste à al nasterii partidelor politice

- nivelul dezvoltarii vietii politice dintr-o societate, nivelul democratismului sau

- natura regimului politic



- obiectivele urmarite si propuse de societate

- anumite traditii nationale, istorice, specifice fiecarei societati

Sistemul partidist desemneaza modul de organizare al vietii politice dintr-o societete in functie de partidele politice.

Politiologul francez B. Giuverzze definea sistemul partidist drept acea situatie care permite coexistenta intr-o societate a mai multor partide politice.

Problema tipologizarii sistemului partidist a nascut si naste bipolemici, acestea fiind legate de criteriile care trebuie sa stea la baza acestora. De regula, cei mai multi analisti, politologi, au in vedere doar numarul partidelor politice existent intr-o societate, prin a carar contributie se deruleaza, realizeaza, viata politica. Mai mult, unii restrang si mai mult notiunea de ,,sistem partidist limitand-o doar la numarul partidelor politice care participa la guvernare su care potential pot participa la guvernare, excluzand astfel, partidele mici sau cele care nu pot sa asceada la conducere. O asemenea apreciere este totusi respinca de mare majoritate a cercetatorilor ce sustin ca in analiza sistemului partidist dintr-o societate trebuie sa fie incluse toate partidele politice, indiferent de marimea lor, raportul cu puterea, orientarea ideologica sau statutul social-politic. Mai mult, numai simpla structurare a sistemului partidist dupa numarul partidelor politice este considerata limitativa, de aceea se considera ca in analiza sistemului partidist trebuie pornit si de la fundamentul, orientarea lor doctrinar-ideologica.

Concluzionand, putem considera ca in structurarea sistemelor partidiste contemporane trebuie pornit de la doua criterii

- cel al numarului partidelor politice existente intr-o societate à 3 mari sisteme partidiste mono, bi si pluripartidismul

- cel al fundamentului, orientarii doctrinar ideologice.

Monopartidismul este acel sistem politic ce se bazeaza pe un singur partid politic. Asemenea sisteme isi au determinarea in urmatorii factori

- in momentul initial al constituirii partidelor politice care este de regula legat de lupta anti-feudala cand fortele politice burgheze, pentru a-si asigura victoria impotriva feudalitatii, s-au constituit in partid politic liberal.

- in necesitatea realizarii unor obiective ale luptei nationale crearea statului national, unificarea, castigarea independentei, limitarea subdezvoltarii, modernizarea vietii sociale. In aceste conditii, din necesitatea unirii tuturor fortelor interesate in realizarea acestor obiective, s-a constituit un singur partid politic care le-a asigurat unitate programatica, strategica, interna, unitatea fortelor. Se pune problema ca acesasta situatie sa nu se perpetueze pentru ca poate rezulta instalarea de regimuri personale, dictaturi.

- in fortele reactionare care in lupta lor pentru putere si mentinerea ei, din dorinta disparitiei opozitiei, au interzis activitatea partidelor politice instaurand partidul unic (comunism, fascism).

Lipsa de alternativa politica, democratism, face ca sistemul monopartidist sa intemeieze regimurile nedemocratice, dictatoriale. Si Romania s-a confruntat cu asemenea sistem, cel putin in doua perioade istorice prima in 1938 odata cu instaurarea dictaturii regale Carol a desfiintat partidul politic si a creat Frontul Renasterii Nationale, care in 1940 s-a stins a doua 1940 1941 a adus la guvernare legionarii. Cea mai grea si cea mai lunga perioada monopartidista a fost intre 1947 1989, comunistii, cand partidelor li s-a interzis activitatea, au fost desfiintate si a fost impus partidul unic, comunist.

Bipartidismul. Constituit din existenta a doua partide politice care prim activitatea lor realizeaza viata politica in societate. Bipartidisumul se poate intalni in toate etapele evolutiei unei societati democratice de la creare, la dezvoltare si maturizare. Bipartidismul isi are determinarea in urmatorii factori



- in insusi momentul initial al crearii partidelor politice, acesta fiind legat de lupta antifeudala. Cele doua forte, combatante,    aristocratia feudala si burghezia, s-au format la mica distanta in timp, fiecare in partid politic. Aristocratia partid conservator Burghezia partide liberale.

- in necesitatea existentei unei alternative politice la adresa puterii. Aceasta nu se putea inchega fara un partid politic, singurul capabil sa reuneasca fortele politice si sa instaureze un program.

- in necesitatea democratiei. Aceasta nu poate exista fara prezenta a cel putin doua partide a celor ce detin puterea si a opozitiei. Bipartidismul a fost un moment in inceputul democratiei, primul sistem bipartidist a fost in timpul revolutiei Engleze. Astazi, cel mai relevant sistem bipartidist este cel nord-american.

Pluripartidismul implica existenta mai multor partide politice care, in diferite roluri si statute, participa la viata politica. A aparut in perioada interbelica. La aparitia si impunerea sa au contribuit urmatorii factori

- instituirea votului univeersal (dupa 1918) care a adus in planul vietii politice numeroase grupuri si structuri profesionale, etnice, religioase. Acestea si-au creat propriile lor partide politice. De exemplu Partidul Taranesc (1918) urmarea promovarea intereselor acestei clase sociale.

- complexitatea dezvoltarii vietii sociale ce a generat o multitudine de noi problematici care pentru a fi rezolvate impuneau gasirea unor noi solutii, mijloace care reclamau alte partide politice, ajungandu-se, intr-un final, la cerinta de creare de noi partide politice. De asemenea, diversificarea intereselor, aspiratiilor unor grupuri sociale profesionale ce duc la formarea de partide ecologiste, partida romilor, etc.

- necesitatea dezvoltarii, adancirii democratismului ce implica prezenta mai multor partide politice. Prin principiile si valorile pe care le au si le promoveaza bipartidismul dar mai ales pluripartidismul intemeiaza regimuri democratice care sunt o componenta a acestora, a democratismului. Si societatea romana s-a confruntat cu prezenta pluripartidismului, mai ales in perioada interbelica si dupa 1989. Analiza sistemului partidist contemporan nu poate fi realizata doar din perspectiva numprului partidelor politice ci trebuie realizata si din perspectiva . care impun si ele orientarea politica a partidelor societatilor.

Din aceasta perspectiva se poate discuta de existenta a trei orientari, sisteme doctrinare a partidelor politice

Orientarea partidelor politice de dreapta dreapta, centru-dreapta, extrema dreapta. In gruparea de dreapta, sau centru-dreapta sunt partide: liberale, republicane, democratice, populare, neoliberale. In gruparea de extrema dreapta: fasciste, neofasciste, noua dreapta.

2. Orientarea de centru cuprinde partidele democratice, crestine, socialist-crestine, feministe.

3. Orientarea partidelor de stanga (stanga, centru stanga, extrema stanga). In cadrul acestei grupari de stat centru stanga, sunt partidele: socialiste, social-democrate.

Astazi, in peisajul politic, constatam o reducere a partidelor politice de extrema stanga (comuniste, neocomuniste sau noua stanga) si de dreapta, a sferelor de influenta, de actiune. Aceasta este determinata de efectele negative pe care acestea le-au avut asupra dezvoltarii sociale, impunerii unor regimuri nedemocratice.

Azi, asistam la o crestere a rolului partidelor politice in viata sociala, ea fiind in legatura directa cu dezvoltarea democratiei, cu dorinta oamenilor de a participa la edificarea.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1100
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site