DREPT ADMINISTRATIV - test grila

DREPT ADMINISTRATIV - test grila

1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 - legea contenciosului administrativ.

a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice

b. numai executarea lucrarilor de interes public

c. numai prestarea serviciilor publice

2. Care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 - legea contenciosului administrativ?

a. numai achizitiile publice

b. numai prestarea serviciilor publice

c. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, achizitiile publice.

3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative.

a. sunt contracte cu titlu gratuit

b. sunt contracte nenumite

c. sunt contracte cu executare succesiva in timp

4. Care sunt caracterele contractelor administrative?

a. sunt contracte unilaterale

b. sunt contracte solemne

c. contracte cu titlu gratuit

5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin legea 219/1998 - privind regimul concesiunilor?

a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica

b. un concedent - autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana juridica de drept privat romana sau straina

c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si concedent.

6. In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune?

a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul in Romania

b. in numele statului (ministere)

c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune

7. Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica denumita autoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?

a. produse, lucrari sau servicii

b. imobile proprietate publica

c. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice

8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica?

a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice

b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii

c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica

9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica.

a.principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatii

b.principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice

c.principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii

10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica?

a. licitatie - deschisa sau restransa

b. atribuirea directa a contractului de achizitie publica

c. licitatia inchisa

11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica.

a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica

b. licitatia inchisa

c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa

12. Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ teritoriale?

a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita locatar

b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania

c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania

13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii in schimbul unui pret?

a. contract de lucrari publice

b. contract pentru concesiunea de lucrari

c. contract de asociere in participatiune

14. Care tip de contract administrativ - contract de achizitie publica, acorda executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?

a. contract de lucrari publice

b. contract pentru concesiunea de lucrari

c. contract de asociere in participatiune

15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit - unei persoane de drept privat - unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?

a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale

b. un bun imobil aflat in proprietate publica

c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice

16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?

a. un bun aflat in proprietatea statului

b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale

c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.

17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date in comodat - imobile din patrimonial de stat sau unitatilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?

a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere

b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau de utilitate publica

c. cabinete medicale.

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat?

a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public

b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract

c. numai finantarea si transferul oricarui bun public

19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative?

a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati

b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice

c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice

20. Cum sunt clauzele contractelor administrative?

a. clauzele nu sunt negociabile

b. clauzele sunt negociabile

c. clauzele nu sunt stabilite prin lege

21. Cum este definit contractul de concesiune?

a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente

b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani

c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.

22. Cum este definit contractul de achizitie publica?

a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret

b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute

c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.

23. Cum este definit contractul de lucrari publice?

a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute

b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente

c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret

24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari?

a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret

b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp

c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute

25. Cum este definit contractul de grant?

a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret

b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp

c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani

26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat?

a. proiectarea si finantarea oricarui bun public

b. intretinerea si transferul oricarui bun public

c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferal oricarui bun public.

27. Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune?

a. realizarea unui interes public

b. proiectarea si finantarea oricarui bun public

c. nerealizarea unui interes public

28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat?

a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala

b. Statul

c. Parlamentul.

29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractile administrative sunt asimiliate actelor administrative.

a. nu sunt asimilate actelor administrative

b. sunt asimilate faptelor administrative

c. sunt asimilate actelor administrative.

30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative?

a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului

b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului

c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii in executarea contractului

31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative.

a. ele au caracter oneros

b. ele au caracter gratuit

c. ele nu au un anumit character juridic.

32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative?

a. ele sunt contracte nenumite

b. ele sunt contracte numite

c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile.

33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative?

a. aceste contracte au o reglementare specifica

b. aceste contracte nu au o reglementare specifica

c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile.

34. Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative?

a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor

b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor

c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.

35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative.

a. clauzele sunt negociabile de catre ambele parti

b. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa

c. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de

drept privat

36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne.

a. se aplica sanctiunea nulitatii relative

b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute

c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative

37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative?

a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica

b. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public

c. activitati de neprestare a serviciilor publice

38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul contractelor administrative.

a. acestea pot face obiectul contractelor administrative

b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative

c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale

39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatile publice?

a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine

b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere

c. concesionarea serviciilor publice de interes national

40. Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica?

a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii

b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal

c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul confidentialitatii

41. Cum se poate atribui contractul de achizitie publica?

a. prin concurs de oferte

b. prin negociere cu o singura sursa

c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice

42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice?

a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin negociere directa

b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin concurs de oferte

c. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.

43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul contractului pentru concesiunea de lucrari.

a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata

b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata

c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata

44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organelle administratiei publice?

a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata

b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata

c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o

perioada nelimitata de timp

45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat?

a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat

b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat

c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.

46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace.

a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari

b. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond

c. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si de beneficiari

47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public?

a. contractul de asociere in participatiune

b. contractul de grant

c. contractul de parteneriat public

48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor lucrari de constructii , in schimbul unui pret.

a. contractul de grant

b. contractul de lucrari publice

c. contractul de asociere in participatiune

49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative?

a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana de drept privat urmareste obtinerea unui castig material

b. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia

c. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.

50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de adeziune.

a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrative prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale

b. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului

c. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar simple contracte civile.

. Bunurile care apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale

constituie:

a. un element component al regiilor autonome de interes public local

b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice

c. una din principalele parghii utilizate in scopul realizarii sarcinilor generale ale sistemului organelor administratiei publice.

. Domeniul public este alcatuit din urmatoarele categorii de bunuri:

a. bunurile prevazute in anexa la Legea administratiei publice locale

b. bunurile prevazute in anexa la Legea nr.213/1998;

c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin uzucapiune

. Ca institutie juridica, in raport cu proprietatea publica sau in functie de sfera de cuprinde, domeniul public:

a. este o institutie publica complexa;

b. se suprapune cu notiunea de proprietate publica

c. poate cuprinde atat bunuri mobile cat si bunuri imobile

. Bunurile care apartin domeniului public:

a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile

b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv

c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publica in cazul in care sunt dobandite de catre un tert prin uzucapiune, in conditiile legii

. Proprietatea publica se dobandeste:

a. numai pe cai juridice specifice dreptului comun

b. numai pe cai juridice specifice dreptului public

c. atat pe cai specifice dreptului comun cat si pe cai specifice dreptului public

. Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit:

a. pe cale naturala

b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice

c. in orice mod prevazut de Legea privind organizarea Guvernului.

. Serviciul public reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate:

a. chintesenta administratiei publice

b. vietii sociale

c. fundamentul dreptului privat

Serviciul public reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate:

a. chintensenta principiului securitatii sociale

b. fundamentul dreptului public modern

c. activitatea prestata in serviciul comunitatii de catre agentii economici privati

. Serviciile publice au aparut ca urmare a constatarii:

a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitati

b. constatarii necesitatii de multiplicare a formelor de interventie a statului in activitatea agentilor economici

c. aparitiei nevoilor sociale ale comunitatii a caror satisfacere face necesara interventia statului

. In raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public:

a. prevaleaza dreptului public

b. prevaleaza dreptului privat

c. este ulterior aparitiei dreptului international privat

. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasifica in:

a. sarcini de interes particular

b. sarcini de interes local

c. sarcini de importanta redusa pentru a caror satisfacere nu este necesara interventia statului

. Activitatea de reprezentare diplomatica a Statului Roman:

a. este un serviciu public

b. este de interes particular

c. este o sarcina de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice

. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:

a. serviciul de paza si protectie

b. serviciile de asistenta sociala

c. serviciile de reeducare

. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:

a. reprezentarea internationala

b. alimentarea cu energie eoliana

c. canalizarea

. Activitatile juridice si materiale ale administratiei publice se impart in:

a. activitati cu caracter de recomandare

b. activitati cu caracter comercial

c. activitati cu caracter de dispozitie

. Prin serviciu public se intelege:

a. activitate cu caracter de recomandare

b. restructurarea economico-administrativa

c. organizatia de stat sau a colectivitatii locale, infiintata de autoritatile competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii, in regim de drept administrativ sau civil, in procesul de executare a legii

. Este un serviciu public:

a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale

b. activitatea de legiferare realizata de Parlament

c. serviciul de asistenta sportiva

. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baza ale administratiei publice locale:

a. principiul independentei serviciilor publice

b. principiul eficientei si eficacitatii in administrarea finantelor publice locale

c. principiul deconcentrarii serviciilor publice

. Este serviciu public:

a. serviciul public de reprezentare in justitie

b. serviciul public de solutionare de catre instantele judecatoresti a litigiilor de drept public si de drept privat

c. serviciul public de reconstituire

. Pentru a ne afla in prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmatoarele conditii:

a. existenta unei solicitari exprese adresate statului

b. infiintarea serviciului sa se faca prin ordin al ministrului

c. activitatea serviciului sa se desfasoare in realizarea autoritatii de stat

. Pentru a ne afla in prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmatoarele conditii:

a. existenta unei legi care sa reglementeze infiintarea serviciului

b. adoptarea sau emiterea de catre autoritatea competenta a actului de infiintare a serviciului public

c. activitatea serviciului sa se desfasoare printr-un agent economic

. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:

a. numai din regulile instituite prin actul de infiintare, organizare si functionare a serviciului

b. din totalitatea normelor de drept aplicabile infiintarii, organizarii si prestarii serviciului public

c. numai din norme de drept public

?73. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:

a. este format din norme de drept public si de drept privat

b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile

c. consta in reglementarile de drept public adoptate sau emise de autoritatile competente

. Sub aspectul denumirii si in raport cu utilitatea publica, serviciul public:

a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publica

b. se diferentiaza de serviciul de utilitate publica

c. este o specie a serviciului de utilitate publica

. Serviciul public se diferentiaza de serviciul de utilitate publica prin una din urmatoarele caracteristici care ii sunt specifice:

a. este realizat de o structura organizatorica de drept privat, cum este cazul societatilor comerciale care asigura serviciul public de salubrizare

b. nu este supus tutelei administrative

c. este supus reglementarilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare

. In raport de forma de organizare, serviciile publice se impart in:

a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societati si companii nationale de interes public

b. organe ale administratiei publice si societati comerciale

c. institutii publice si agenti economici

. Sub aspectul infiintarii si finantarii, serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:

a. pot fi infiintate prin hotarare a consiliului de stat

b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate

c. pot fi infiintate de Parlament

. Sub aspectul infiintarii, serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:

a. pot fi infiintate de consiliul de stat

b. pot fi infiintate prin decret-lege

c. pot fi infiintate prin ordin al ministrului

. Sub aspectul activitatii desfasurate, a sumelor percepute pentru activitatea desfasurata si al periodicitatii si ritmicitatii activitatii, serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:

a. isi desfasoara activitatea numai in mod gratuit si din oficiu

b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate

c. isi desfasoara activitatea in mod continuu si ritmic, dupa programe aduse la cunostinta publicului

. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:

a. principiul independentei

b. principiul proportionalitatii

c. principiul continuitatii

. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:

a. principiul inamovibilitatii

b. principiul independentei

c. principiul eficientei si eficacitatii

. Sunt servicii publice:

a. serviciul de alimentare cu energie eoliana

b. serviciul de transport in regim de taxi

c. serviciul de administrare a domeniului privat al unitatilor administrativteritoriale

. Sunt servicii publice:

a. producerea energiei eoliene in sistem centralizat

b. furnizarea energiei termice in sistem centralizat

c. reducerea zgomotului

. Sunt servicii publice:

a. serviciile comunitare de utilizari publice

b. canalizarea si epurarea apelor riverane

c. distributia de energie termica in sistem centralizat

. Sunt servicii publice:

a. salubrizarea incintelor

b. administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale

c. transportul local in regim de taxi

. Sunt servicii publice:

a. serviciul public de lectura

b. eliberarea biletelor de tratament medical

c. inmatricularea bicicletelor

. Trasaturile actului administrativ sunt:

a. este forma juridica principala de activitate a administratiei publice;

b. reprezinta o manifestare de vointa expresa, bilaterala si supusa unui regim de putere publica;

c. nu produce efecte juridice, adica nu da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice de drept administrativ

. Sunt caracteristici ale actului administrativ:

a. actul administrativ este, in principiu, irevocabil

b. actul administrativ este adoptat/emis de catre o autoritate publica in vederea organizarii executarii legii si executarii in concret a acesteia

c. actul administrativ trebuie investit cu formula executorie

. Principiul legalitatii actului administrativ presupune urmatoarele:

a. actul administrativ sa respecte doar conditiile de oportunitate existente in momentul emiterii/adoptarii acestuia;

b. actul administrativ sa fie emis/adoptat in limitele competentei legale a autoritatii publice ierarhic superioare;

c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii in baza si in executarea careia a fost emis.

. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt:

a. principiul contradictorialitatii si principiul asigurarii dreptului la aparare

b. principiul subordonarii activitatii administrativ-jurisdictionale celei judiciare

c. principiul disponibilitatii.

. Reclamantul poate introduce actiunea in contencios administrativ la:

a. instanta de la sediul autoritatii publice parate

b. la alegere intre instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul autoritatii publice

c. mai intai la instanta de la sediul autoritatii publice parate si ulterior la domiciliul reclamantului

. Sistemul dualist de jurisdictie in materia contenciosului administrativ este reglementat in:

a. Franta, Belgia, Italia, Germania;

b. Romania si Spania

c. Finlanda si Anglia.

Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este:

a. numai art. 52 din Constitutie, republicata;

b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata

c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.

. Contenciosul administrativ se refera la:

a. totalitatea litigiilor dintre autoritatile publice si particulari, solutionate de instante judecatoresti specializate

b. activitatea de control exercitata asupra autoritatilor executive;

c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic

Ministerul Public participa in litigiile de contencios administrativ in urmatoarele situatii:

a. sesizeaza instanta de contencios administrativ competenta, cand apreciaza ca prin emiterea unui act administrativ normativ se vatama un interes legitim public

b. in orice faza a procesului la solutionarea cererilor in contencios administrativ, avand ca obiect anularea unui act administrativ individual;

c. cand instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea in cauza a Ministerului Public, pentru apararea unor drepturi si interese legitime private.

. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura prealabila este:

a. facultativa

b. obligatorie;

c. poate fi urmata concomitent cu actiunea in contencios administrativ

. Pot fi persoane vatamate, in sensul legii contenciosului administrativ si:

a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridica, titular al unor drepturi si interese publice

b. organisme sociale care invoca o vatamare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public

c. un grup de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi si interese legitime publice

. Notiunea de "autoritate publica", reprezinta potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ:

a. orice organ de stat sau al unitatilor-administrativ teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea interesului public general

b. orice formatiune politica reprezentata in Parlamentul Romaniei

c. persoane fizice, care au statut de utilitate publica sau presteaza un serviciu public, in regim de putere publica.

. Forma scrisa a actului administrativ este ceruta de:

a. publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei

b. executarea si respectarea intocmai de catre cei carora li se adreseaza

c. posibilitatea revocarii de catre organul emitent sau cel ierarhic superior.

14. Controlul de tutela administrativa se exercita prin:

a. Prefect

b. Guvern

c. Agentia Nationala de Administrare Fiscala

. Prefectul poate ataca in contencios administrativ urmatoarele acte administrative:

a. hotararile de guvern;

b. actele pe care le considera nelegale, emise de autoritatile publice locale;

c. actele autoritatilor publice centrale

. Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in contencios administrativ:

a. actele autoritatilor publice centrale in conditiile Codului Muncii

b. actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica

c.actele autoritatilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public.

. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu exceptia de nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:

a. obiectul exceptiei de nelegalitate sa vizeze un act administrativ unilateral;

b. sa nu existe pe rolul instantelor judecatoresti un alt proces in legatura cu acelasi act administrativ

c. solutionarea litigiului pe fond sa nu depinda de actul administrativ a carui nelegalitate se invoca.

. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt:

a. competenta de solutionare apartine instantei investita cu judecarea fondului litigiului;

b. exceptia de nelegalitate se judeca de urgenta, cu citarea partilor si a emitentului actului administrativ

c. recursul impotriva solutiei primei instante se declara in termenul de 15 zile prevazut de Codul de procedura civila

. Nu pot fi atacate in contenciosul administrative ,actele administrative care:

a. actele administrative care privesc raporturile dintre instantele judecatoresti si Parlament;

b. ordinul prefectului de numire in functii publice

c. actele de comandament cu caracter militar

. Sunt exceptate de la controlul judecatoresc al instantei de contencios si urmatoarele acte administrative:

a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale

b. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara;

c. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea starii de asediu.

. Jurisdictiile administrative speciale au ,potrivit legii urmatoarele caracteristici:

a. sunt obligatorii

b. sunt guvernate de principiul celeritatii

c. facultative.

. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea contenciosului administrativ sunt urmatoarele:

a. emiterea unui act administrativ considerat vatamator

b. refuzul nejustificat al unei autoritati publice de a aproba proiectul unei hotarari de guvern;

c. incheierea unui contract intre o autoritate publica si un membru al Guvernului

. Plangerea prealabila poate fi formulata, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de:

a. persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrative unilateral

b. persoana vatamata care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictionala prevazuta prin lege speciala;

c. persoana care se considera vatamata printr-un act administrativ normative adresat altui subiect de drept

. Din punct de vedere al necesitatii parcurgerii acestei proceduri, plangerea prealabila are caracter:

a. facultativ;

b. obligatoriu

c. de sesizare a instantei de contencios administrative

25. Termenul de formulare a plangerii prealabile este, potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ:

a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individual

b. oricand pentru actul administrativ unilateral

c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual

26.Potrivit legii actuale, in cazul contractelor administrative, plangerea prealabila semnifica:

a. incetarea efectelor contractului

b. incercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la litigiile comerciale;

c. ori desfiintarea de drept a contractului administrativ

. Termenul de 6 luni pentru formularea plangerii prealabile in cazul contractelor administrative incepe sa curga:

a. de la data incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui;

b. de la data incetarii obligatiilor contractuale, in cazul litigiilor legate de executarea lui

c. de la data producerii efectelor juridice ale contractului

. Natura juridica a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevazut de art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este:

a. de decadere

b. de prescriptie;

c. de recomandare.

. Conditiile de fond ale exercitarii actiunii in contencios administrativ sunt:

a. actul atacat sa fie act administrativ normativ, in forma tipica sau asimilata

b. actul atacat sa emane de la un organism social care apara valori de interes general;

c. actul atacat sa vatame un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public.

. Sunt conditii de forma si procedurale ale exercitarii actiunii in contencios administrativ:

a. indeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a recursului administrativ ierarhic

b. sesizarea cu actiune directa a instantei de contencios administrativ competente

c. persoana vatamata sa se adreseze intr-un termen rezonabil instantei de contencios administrativ

. Sunt conditii de exercitare ale actiunii in contencios administrativ:

a. introducerea actiunii intr-un termen de 30 de zile de la comunicarea raspunsului la plangerea prealabila sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea

b. actul administrativ atacat sa nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de contencios administrativ

c. actiunea sa aiba ca obiect anularea unui act administrativ individual.

32.Prin actiunea formulata, persoana vatamata poate solicita instantei de contencios administrativ:

a. anularea in tot sau in parte a actului administrativ;

b. revocarea actului administrativ

c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vatamator.

. Persoana vatamata mai poate solicita instantei de contencios administrativ si:

a. declararea ca neconstitutionala a unei ordonante de guvern

b. reparatii pentru daune morale

c. obligarea autoritatii parate la retragerea actului administrativ vatamator.

?120. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmatoarele solutii:

a. sa raspunda reclamantului in sensul rezolvarii favorabile a cererii;

b. sa acorde daune materiale si/sau morale in cazul anularii actului administrativ;

c. sa respecte legea in executarea careia a fost emis actul administrative.

. Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contencios administrativ le poate solutiona sunt:

a. exclusiv cele legate de incheierea si executarea contractelor administrative;

b. cele privind durata executarii contractului administrativ;

c. cele legate de faza premergatoare incheierii contractului, precum si cele in legatura cu incheierea, modificarea, interpretarea, executarea si incetarea contractului administrativ.

. Principiul dupa care se solutioneaza litigiile avand ca obiect contractul administrativ este:

a. principiul securitatii raporturilor juridice

b. regula subordonarii principiului libertatii contractuale fata de principiul prioritatii interesului public

c. principiul libertatii contractuale

. Conditiile de exercitare a actiunii in contencios administrativ de catre persoana vatamata prin ordonante sau dispozitii din ordonante sunt:

a. invocarea pe cale principala a exceptiei de neconstitutionalitate

b. introducerea unei actiuni principale, insotita de exceptia de neconstitutionalitate;

c. obiectul principal al actiunii sa fie constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta.

. Persoana vatamata prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate solicita instantei de contencios administrativ si:

a. anularea actelor administrative emise in baza ordonantei;

b. pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa inlocuiasca ordonanta declarata neconstitutionala;

c. anularea ordonantei si amendarea emitentului actului

. Competenta materiala de solutionare in fond a litigiilor privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale revine:

a. tribunalelor administrativ-fiscale;

b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, in cazul litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora in valoare de pana la 500.000 lei;

c. instantei judecatoresti care exercita un control de plina jurisdictie

. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta sa judece:

a. in prima instanta, litigiile privind actele administrative emise de autoritati publice locale;

b. ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de sectiile civile si comerciale ale tribunalelor

c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora in valoare mai mare de 500.000 lei.

. Litigiile de contencios administrativ se solutioneaza:

a. in sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);

b. in sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);

c. in prima si ultima instanta, in cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

. Competenta teritoriala in materia contenciosului administrativa este:

a. exclusiva;

b. alternativa;

c. obligatorie

. Prin plangerea prealabila, persoana vatamata poate solicita:

a. anularea actului administrativ;

b. emiterea unui alt act administrativ;

c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual

. Natura juridica a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevazute de art. 11 alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este:

a. ambele termene sunt de prescriptie;

b. ambele termene sunt de recomandare

c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decadere.

. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevazut de art. 11 alin. (1) din legea contenciosului administrativ:

a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ;

b. actiunile introduse impotriva actelor administrativ-jurisdictionale

c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este obligata:

a. fie sa ceara autoritatii al carei act este atacat sa-i comunice de urgenta acel act;

b. sa dispuna citarea partilor;

c. sa amendeze conducatorul autoritatii publice daca autoritatea nu trimite, in termenul stabilit, lucrarile solicitate de instanta

. Suspendarea executarii actului administrativ in temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ se poate dispune:

a. cand se face dovada sesizarii instantei judecatoresti cu actiune in anularea actului administrativ;

b. cand sunt intrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente

c. la solicitarea Ministerului Public

. Suspendarea de drept a executarii actului administrativ intervine in urmatoarele situatii:

a. cand se emite un nou act administrativ in conformitate cu dispozitiile legale

b. cand s-a admis de instanta de fond actiunea in anularea actului administrativ

c. cand se ataca de catre Prefect sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici un act emis de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, in virtutea dreptului de tutela administrativa.

49.Solutionand actiunea, instanta de contencios administrativ poate pronunta urmatoarele solutii:

a. sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ individual sau normativ;

b. sa oblige autoritatea publica sa isi revoce actul administrativ vatamator;

c. sa amendeze persoana fizica sau juridica, destinatara a actului administrativ

. In cazul litigiilor avand ca obiect contracte administrative, instanta poate pronunta urmatoarele solutii:

a. obliga autoritatea publica sa desfiinteze contractul

b. suplineste consimtamantul unei parti cand interesul public o cere;

c. stabileste un termen de incetare a contractului

. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despagubiri, pe cale separata sunt:

a. actiunea sa fie introdusa in termen de 1 an de la data la care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagube

b. instanta de fond sa fi omis sa se pronunte cu privire la cererea accesorie privind despagubirile;

c. cand cererea de acordare a despagubirilor a fost respinsa ca neintemeiata de catre instanta investita cu solutionarea actiunii in anularea actului administrative.

. Instanta de contencios administrativ investita cu judecarea unui recurs declarat impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta, poate adopta una dintre urmatoarele solutii:

a. sa respinga recursul ca inadmisibil;

b. sa modifice sau sa caseze hotararea atacata

c. sa trimita cauza spre solutionare la autoritatea publica emitenta a actului administrativ atacat

. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre rejudecare in urmatoarele situatii:

a. cand instanta de fond a solutionat cauza in temeiul unei exceptii de ordine publica;

b. cand prima instanta a solutionat, in mod nelegal, fondul cauzei;

c. intotdeauna cand va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.

. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios administrativ:

a. judecarea pricinii in lipsa unei parti care nu a fost legal citata;

b. cand s-a incalcat principiul prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art.148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei

c. cand solutionarea cauzei depinde de un inscris nou.

. Obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei exista pentru urmatoarele hotarari judecatoresti pronuntate in materia contenciosului administrativ:

a. hotararile prin care se anuleaza un act administrativ unilateral

b. hotararile de lamurire a dispozitivului unei sentinte judecatoresti

c. hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ

. Hotararea judecatoreasca irevocabila privind admiterea unei actiuni in contenciosul administrativ trebuie executata:

a. la cerere

b. in termenul de 6 luni prevazut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ

c. in 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii

. Neexecutarea hotararii judecatoresti irevocabile de catre autoritatea publica poate atrage:

a. sanctionarea conducatorului autoritatii publice sau a persoanei obligate cu amenda

b. obligarea autoritatii publice la plata dobanzii de referinta B.N.R

c. raspunderea contraventionala a celui obligat prin hotarare judecatoreasca

. Semnificatia notiunii de "exces de putere" este potrivit legii contenciosului administrativ:

a. exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice, in limita competentelor atribuite prin lege;

b. exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice cu incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor

c. exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice, cu incalcarea ordinelor emise de organul ierarhic superior

. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instanta de jurisdictie administrativa, exista in:

a. Franta

b. Germania

c. Italia.

. Sistemul de jurisdictie administrativa avand cele mai multe similitudini cu cel din Romania este:

a. cel al Spaniei

b. cel al Frantei

c. cel al Italiei.

. Prima reglementare proprie de organizare si functionare a contenciosului administrativ roman s-a realizat in perioada:

a. 1866-1905, dupa adoptarea primei Constitutii

b. dupa adoptarea Constitutiei din 1923;

c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

. Consiliul de Stat care a functionat in perioada 1864-1866, dupa Unirea Principatelor, avea urmatoarele atributii:

a. judecatoresti

b. de solutionare a litigiilor dintre administratia publica si particulari cu privire la acte administrative

c. singurul organ cu puteri executive al tarii

. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau exceptate de la controlul judecatoresc:

a. actele de guvernamant

b. decretele regale

c. actele primului-ministru

. In cazul in care autoritatea emitenta a actului constata ca acesta este nelegal are urmatoarele posibilitati:

a. sa solicite organului ierarhic superior revocarea actului

b. sa revoce el insusi actul administrativ, dupa ce acesta a intrat in circuitul civil

c. sa solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act, daca acesta a produs efecte juridice.

. Pot avea calitate procesuala pasiva in litigiile de contencios administrativ:

a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim;

b. o persoana terta fata de actul administrativ individual, cand autoritatea publica emitenta, solicita anularea propriului act

c. ori doar persoanele carora li se adreseaza, in mod direct, actul administrative considerat vatamator.

. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de contencios administrativ sunt:

a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat,

b. criteriul valoric in cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora

c. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

. Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,potrivit legii contenciosului administrative, actiunile:

a. toate actiunile formulate in contencios administrativ;

b. actiunile introduse de Prefect

c. actiunile formulate de functionari publici, in temeiul Legii nr. 188/1999.

68.In cazul admiterii sale, efectele exceptiei de nelegalitate sunt:

a. instanta va putea dispune atat anularea actului, cat si sa constate nelegalitatea lui;

b. hotararea judecatoreasca prin care a fost solutionata exceptia de nelegalitate produce efecte "erga omnes";

c. solutia pronuntata asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar intre partile litigiului.

. Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce priveste garantia impotriva eventualelor efecte daunatoare ale executarii actului administrativ sunt:

a. posibilitatea acordata reclamantului de a solicita autoritatii jurisdictionale,inainte ca aceasta sa se pronunte, de a cere masuri de protectie provizorie impotriva actului administrativ;

b. masurile de protectie provizorie pot consta in retragerea actului administrativ;

c. procedura urmata in fata autoritatii jurisdictionale sa fie parcursa intr-un termen rezonabil.

. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezinta, potrivit legii actuale:

a. exprimarea explicita, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea;

b. refuzul exprimat verbal de un functionar in privinta rezolvarii unei cereri

c. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii

. Plangerea prealabila poate fi formulata, potrivit art. 7 din legea contenciosului administrativ, de:

a. persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrative unilateral;

b. persoana vatamata care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictionala prevazuta prin lege speciala

c. persoana care se considera vatamata printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept.

. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge, de la data:

a. de la data emiterii actului administrativ

b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;

c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila

73.Potrivit legii actuale, instanta de executare a unei hotarari de contencios administrativ este:

a. instanta care a pronuntat hotararea de fond

b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei

c. instanta a carei hotarare a ramas definitiva si irevocabila

. Un decret prezidential, prin care se declara stare de asediu, poate fi atacat,potrivit legii actuale,la:

a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ

b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ

c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere.

.Potrivit reglementarii actuale, in urma deliberarii asupra cauzei, instanta poate da una din urmatoarele solutii:

a. sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ

b. sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ

c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat

76.Din punct de vedere al fazei procesuale, exceptia de nelegalitate poate fi ridicata:

a. numai la instanta de fond;

b. numai la instanta de recurs;

c. atat in prima instanta cat si in faza cailor de atac

. Prin sintagma "paguba iminenta" se intelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din legea contenciosului administrativ:

a. prejudiciul material viitor si previzibil;

b. perturbarea grava, existenta la momentul emiterii actului administrativ, a functionarii unei autoritati publice

c. prejudiciul nascut, cert si actual.

78.Din punct de vedere al reglementarii, institutia contenciosului administrativ reprezinta unul din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat:

a. reglementarii legii ordinare;

b. reglementarii prin hotarari ale guvernului

c. reglementarii legii organice.

. Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 urmatoarele contracte incheiate de autoritatile publice:

a. contractele de vanzare cumparare

b. contractele de achizitii publice

c. contractele de locatiune

. Termenul de sesizare a instantei in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative ,curge de la data:

a. de la data incheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii

b. de la data incheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;

c. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor

. Introducerea recursului:

a. suspenda executarea

b. nu suspenda executarea

c. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei.

. Recursul in contencios administrativ se introduce in termen de:

a. 15 zile de la comunicare ;

b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicare

c. 10 zile de la pronuntare sau comunicare

. Recursul ierarhic se exercita la:

a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului

b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vatamarea

c. organul de control administrativ de specialitate

. Instanta de executare in materia contenciosului administrativ este,potrivit legii actuale:

a. judecatoria, ca instanta de drept comun;

b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;

c. sectia de contencios administrativ a tribunalului

. Impotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept poate introduce actiune:

a. numai persoana careia i se adreseaza;

b. si alta persoana daca prin emiterea actului i se vatama vreun drept subiectiv sau vreun interes legitim

c. Avocatul Poporului, din oficiu

. Executarea hotararii la care se refera art.22 din Legea contenciosului administrativ, se face in termenul;

a. prevazut de lege

b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun

c. in cel mult 30de zile de la data ramanerii definitive a hotararii - daca nu se prevede alt termen

87.Din punct de vedere al obiectului actiunii, pot fi atacate in contencios administrativ:

a. numai actele normative

b. numai actele individuale

c. atat actele normative cat si actele individuale

88.Din punct de de vedere al caracterului sau, plangerea prealabila are urmatoarele caracteristici:

a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu

b. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativ

c. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ.

89.Potrivit reglementarii actuale, avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrative daca:

a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;

b. in orice situatie in care constata ca este necesar

c. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim.

. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:

a. depunerii cererii

b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii

c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.

. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in baza unei legi de abilitare pot fi atacate:

a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta;

b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ

c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de contencios administrativ in termenul :

a. de 6 luni prevazut de lege

b. oricand;

c. de un an prevazut de lege.

. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor judeca, in prima instanta:

a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 lei

b. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale

c. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.

94.Din punct de vedere al instantei competente teritorial, actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la:

a. obligatoriu la domiciliul paratului;

b. obligatoriu la domiciliul reclamantului

c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului.

. Regula care trebuie respectata, potrivit Legii contenciosului administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :

a. primeaza principiul libertatii contractuale;

b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public

c. primeaza principiul prioritatii interesului general

. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract administrativ, instanta poate dispune:

a. anularea acestuia in tot sau in parte

b. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial

c. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti

. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de contencios administrativ atrage:

a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

b. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

c. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

. Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local se publica in:

a. in Monitorul Oficial;

b. in Monitorul judetului

c. nu exista obligativitatea publicarii

. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrative,poate constitui:

a. poate constitui infractiune

b. constituie contraventie;

c. constituie abatere disciplinara

Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de contencios administrativ are drept consecinte:

a. se sanctioneaza numai cu amenda

b. se sanctioneaza contraventional

c. se poate pedepsi cu inchisoare

101.Din punct de vedere al persoanei care o poate invoca, exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a. numai de reclamant

b. de oricare dintre parti

c. numai de instanta

102.Din punct de vedere al instantei in fata careia poate fi invocate, exceptia de nelegalitate se poate invoca:

a. in fata oricarei instante

b. numai in fata instantei de drept comun ;

c. numai in caile extraordinare de atac.

103.Din punct de vedere al obiectului, prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca:

a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;

b. numai nelegalitatea unui act administrativ individual

c. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual

. Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacata:

a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare;

b. este definitiva si irevocabila

c. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

105.Din punct de vedere al cailor de atac, impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:

a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac

b. se poate folosi numai contestatia in anulare;

c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului.

. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ:

a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere;

b. la cererea partii interesate

c. cand partea vatamata este un minor

. Prin "persoana vatamata" se intelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din Legea contenciosului administrativ:

a. orice persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept ori a unui interes legitim

b. persoana vatamata de o persoana juridica de drept privat;

c. vatamarea dreptului sau a interesului legitim sa fie produsa printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unui cereri.

. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are urmatoarele posibilitati:

a. il poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ;

b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ;

c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere

109.Pentru cererile formulate in baza Legii contenciosului administrative,se percep taxe de timbru/nu se percep taxe de timbru

a. cea prevazuta de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani;

b. nu se plateste taxa de timbru ;

c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de obiectul cererii

110.Din punct de vedere al competentei judecatorului, contenciosul obiectiv se refera la:

a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective

c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

111. Din punct de vedere al competentei judecatorului,contenciosul subiectiv se refera la:

a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul

c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

. Contenciosul administrativ de anulare este definit ca fiind:

a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea

b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;

c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal

113.Din punct de vedere al instantelor competente sa judece, in Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima data printr-o lege din 1790:

a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei publice, avand in frunte Consiliul de Stat;

b. instantelor de drept comun

c. Curtilor Administrative de Apel

. Prin organisme sociale interesate se intelege,potrivit legii actuale:

a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;

b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;

c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative

. Notiunea de plangere prealabila desemneaza,potrivit legii actuale:

a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ

b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri;

c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia

. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat:

a. ope legis

b. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei

c. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare

. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate in fata instantelor de contencios administrativ:

a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putere

b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ

c. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate

. Jurisdictiile administrative speciale sunt,potrivit legii actuale :

a. obligatorii

b. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997,

c. sunt facultative si gratuite

. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este,un termen:

a.     decadere

b.     recomandare

c.     prescriptie.

. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public in urmatoarele modalitati:

a. pe calea actiunii principale

b. pe cale de exceptie

c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat

. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:

a. daune cominatorii

b. daune interese

c. reparatii pentru daune morale

. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ va proceda in felul urmator:

a. se pronunta pe fondul cauzei in Camera de Consiliu

b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtii Constitutionale

c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor.

. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:

a. numai pana la primul termen de judecata

b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale

c. pana la terminarea dezbaterilor

. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate in termen de

a. in termen de 6 luni de la luarea la cunostinta

b. oricand

c. in termenul general de prescriptie de 3 ani.

. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se redacteaza si se motiveaza in cel mult:

a. cel mult 15 zile de la pronuntare

b. cel mult 60 de zile de la pronuntare

c. cel mult 30 de zile de la pronuntare

. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data:

a. de la data emiterii actului administrativ

b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei

c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrative devenit irevocabila

. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrative fiscale, litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de catre :

a. instantele de drept comun

b. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor

c. Curtile de Apel

. Din punct de vedere ale competentei materiale a organului administratiei publice care le adopta sau emite, actele administrative sunt:

a. acte administrative care produc efecte pe intreg teritoriul tarii, precum hotararile adoptate de Guvern;

b. acte administrative cu caracter general

c. acte administrative de specialitate, care vizeaza unul sau mai multe domenii de activitate.

. Actul administrativ jurisdictional reprezinta, potrivit legii actuale:

a. actul administrativ emis de catre o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale;

b. actul administrativ emis dupa o procedura bazata pe respectarea dreptului la aparare si pe contradictorialitate

c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala

. Actul administrativ cu caracter individual va intra in vigoare,la:

a. la data inmanarii sau comunicarii actului catre persoana vizata

b. la o data prevazuta in act, anterioara datei la care a fost comunicat sau inmanat

c. in termen de 30 de zile de la data adoptarii sau emiterii actului

. Un act administrativ poate fi revocat de catre:

a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data cand a constatat nelegalitatea actului;

b. pana in momentul cand actul produs efecte juridice, intrand in circuitul civil, de catre organul emitent

c. in termen de 6 luni de la data intrarii actului in vigoare

. Constituie forme de control ale activitatii organelor administratiei publice:

a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului;

b. controlul executiv-administrativ executat de catre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, ca sefi ai puterii executive

c. controlul judecatoresc exercitat de catre instantele judecatoresti asupra oportunitatii actelor administrative

. Controlul ierarhic este exercitat de catre organe supraordonate autoritatii controlate si poate avea un caracter:

a. general, cuprinzand toate aspectele activitatii autoritatii controlate

b. personal, vizand persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal

c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.

. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o forma de control care vizeaza legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:

a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi

b. autoritatile investite cu atributii de jurisdictie administrativa speciala aflate in cadrul sistemului administratiei publice;

c. instantele jurisdictionale din sistemul autoritatii judecatoresti

135.Din punct de vedere al obiectului sau, controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaza:

a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romaniei, Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ

b. activitatea deputatilor, senatorilor, judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vatamat drepturile si interesele cetatenilor;

c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor.

. Sunt caracteristici generale ale controlului judecatoresc:

a. controlul judecatoresc se exercita asupra tuturor autoritatilor administrative, in ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;

b. controlul judecatoresc vizeaza legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si eficacitatea actelor administrative;

c. controlul judecatoresc este exercitat din oficiu de catre instantele de contencios administrativ.

. Contenciosul obiectiv este definit ca fiind:

a. contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit trebuie sa fie obiectiv si impartial;

b. contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa cerceteze exclusive conformitatea actului administrativ cu legea, fara a cerceta vatamarea unor drepturi si

interese legitime;

c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii, in baza unei sesizari a unei persoane fizice

. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ in cadrul caruia:

a. judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, indiferent daca acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrative atacat;

b. judecatorul investit este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat nelegal, fara a cerceta existenta sau intinderea pagubei;

c. judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, numai daca acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care il anuleaza sau il modifica

. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptata:

a. dupa adoptarea Constitutiei din 1866;

b. dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1923

c. inainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991

. In Franta, in momentul de fata, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul:

a. organelor administratiei publice

b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare

c. instantelor de contencios administrativ, care au in frunte Curtea Administrativa Suprema a Frantei.

. In sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrative sunt in competenta:

a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administratiei publice

b. Curtilor administrative

c. instantelor de drept comun

. Sistemul contenciosului administrativ in Romania, care functioneaza in baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzator existent in

a. Uniunea Europeana;

b. Franta

c. Spania

. Potrivit sistemului actual, functioneaza ca instante specializate de contencios administrativ in Romania:

a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel

c. tribunalele administrative

144.Ca subiecte de sesizare    a instantei, se poate adresa instantei de contencios administrativ si:

a. persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi neconstitutionale ale unor legi

b. persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;

c. persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim printr-un act administrativ revocat de autoritatea competenta sau abrogat

. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, in cadrul litigiului de contencios administrativ:

a. Avocatul Poporului, cand apreciaza ca poate interveni in favoarea persoanei vatamate;

b. Prefectul care, in urma controlului de autoritate tutelara, poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autoritatilor administratiei publice locale;

c. Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica si functionarii publici

. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:

a. contractele administrative incheiate intre particulari

b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ in termen de 15 zile de la comunicare

c. ordonantele si ordonantele de urgenta adoptate de Guvern potrivit art.115 din Constitutie, republicata

. Sunt conditii de forma si procedurale ale exercitarii actiunii de contencios administrativ:

a. conditia ca subiectele de sesizare sa indeplineasca procedura prealabila a recursului gratios;

b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ sa se faca in termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plangerea prealabila

c. conditia ca persoana vatamata sa se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ

. Sunt competente sa judece in fond in materia contenciosului administrativ:

a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care privesc actele administrative date de autoritatile publice centrale;

b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei;

c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei.

149.Din punct de vedere al competentei teritoriale, reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:

a. instanta de la sediul autoritatii publice

b. instanta de la domiciliul sau

c. oricare dintre cele doua instante, la alegere

. Suspendarea executarii actului administrativ intervine de drept, cand actul administrativ este atacat de:

a. persoana vatamata

b. Prefect

c. Avocatul Poporului

. Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ pana la:

a. solutionarea recursului gratios;

b. pana la sesizarea instantei de contencios administrativ

c. pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ.

. Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederile art.15 din Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat pana la:

a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat

b. pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii vizand anularea actului administrativ

c. pana la sesizarea instantei de recurs

153.In perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat in sensul ca:

a. litigiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializate;

b. au fost lasate in competenta Consiliului de Stat;

c. au fost trecute in competenta instantelor de drept comun.

154.In perioada 1866-1905 ,cu exceptia anilor 1910-1912 ,asupra legalitatii actelor administrative s-a pronuntat :

a. s-au pronuntat instantele de drept comun, dupa regulile dreptului comun;

b. s-au pronuntat tribunalele administrative specializate;

c. s-a pronuntat Sectia a III-a a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care putea fi sesizata pe calea actiunii directe.

155.Perioada 1925-1948, dupa intrarea in vigoare a Legii din anul 1925,contenciosul administrativ s-a caracterizat prin aceea ca:
a. litigiile dintre administratie si particulari au fost date in competenta unor tribunale specializate din sistemul administratiei publice, pe modelul tribunalelor administrative franceze;
b. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra legalitatii actelor administrative;
c. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra litigiilor de contencios administrativ, pe modelul englez.

1.Raspund contraventional:

a. persoana juridica in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii

b. persoana fizica majora, exclusiv

c. minorul cu varsta intre 14 si 18 ani, in conditiile legii.

2. Sanctiunile contraventionale sunt:

a.

b.

c.

3.Angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale a unei autoritati se poate face:

a. in cazul existentei unor pagube materiale si/sau morale cauzate persoanei vatamate prin actul nelegal emis;

b. introducerii actiunii de catre Avocatul Poporului;

c. participarii procurorului la judecarea procesului respectiv.

4. Pot fi confiscate

a.

b.

c.

5. Sanctiunile contraventionale sunt

a.

b.

c.

6. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune:

a. Principala

b. Complementara

c. accesorie

7. Contraventia reprezinta:

a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal

b. O fapta ilicita de natura civila

c. O forma a ilicitului administrative

8. Pericolul social al contraventiei

a. Este inferior celui al infractiunilor

b. Este identic cu cel al infractiunilor

c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

9. Nu pot fi reglementate contraventii prin:

a. Dispozitii ale Primarului

b. Hotarari ale Guvernului

c. Hotarari ale consiliului judetean

10. Raspunderea in dreptul administrativ:

a. Intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite

b. Intervine in prezenta ilicitului administrativ

c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni

11. Masurile de constrangere administrativa:

a. Au intotdeauna un caracter sanctionator

b. Nu au niciodata caracter sanctionator

c. Pot avea caracter sanctionator

12. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici:

a. Este o raspundere subiectiva

b. Este o raspundere obiectiva

c. Intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie

13. Pericolul social al contraventiei:

a. Este inferior celui al infractiunilor

b. Este identic cu cel al infractiunilor

c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

14. Procesul verbal contraventional:

a. nu poate fi contestat

b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentul constatator

c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior