Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


EXERCITAREA ACTIVITATII COMERCIALE CONTRAR UZANTELOR CINSTITE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Mijloacele muncii informative
Norma juridica, izvorul dreptului, crearea dreptului si raportul juridic
RASPUNDEREA JURIDICA
Dreptul afacerilor
ABORDAREA AUDITULUI
EFECTELE CONTRACTULUI DE SOCIETATE
DREPT ADMINISTRATIV - TESTE GRILA - EXAMEN DE LICENTA
Drept financiar - Conceptul de finante
CONTRACTUL CA IZVOR DE OBLIGATII
EFECTELE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE


EXERCITAREA ACTIVITATII COMERCIALE CONTRAR UZANTELOR CINSTITE

Metode nepermise de stimulare a vanzarii sau a prestarilor de servicii care impiedica libera concurenta




Metoda “ bulgare de zapada “. Conform art.4 lit.d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare.

Metoda denumita uzual “ bulgare de zapada “ consta in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in schimbul unei obligatii asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primesse avantajul scontat.

Astfel jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vanzare tip “bulgare de zapada “ atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare. Nu are nici o relevanta imprejurarea ca, consumatorul are alegerea intre doua preturi, unul fiind redus daca procura si alti clienti si celalalt normal.

Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase.

Un comerciant care vinde stilouri, preda unui cumparator sase bunuri, fiecare reprezentand 1/6 din pretul curent al unui stilou. Inainte de a-si primi stiloul, cumparatorul trebuie sa plaseze cinci din cele sase bunuri, altor consumatori si sa predea comerciantului lista acceptantilor. Fiecare dintre cei cinci acceptanti trebuie sa se prezinte la vanzator si sa accepte, la randul sau, sa preia alte cinci bunuri pe care sa le plaseze dupa acelasi sistem. In momentul in care fiecare dintre noii 25 de acceptanti a prezentat lista persoanelor la care a plasat bunurile, primul consumator isi primeste stiloul la a sasea parte din pretul curent.

La prima vedere acest procedeu poate creea iluzia ca este avantajos pentru un consumator care, plasand cele cinci bunuri, primeste stiloul in schimbul unei sume reprezentand o sesime din pretul lui.

Se observa atat imposibilitatea consumatorului dintr-o etapa ulterioara celei initiale de a plasa bunurile cat si imposibilitatea comerciantului de a onora toate comenzile la pretul diminuat. Astfel in prima etapa, consumatorul primeste obiectul ravnit daca alte 30 de persoane (cele cinci recrutate de el plus cele 25 recrutate de primii cinci ) au acceptat sa cumpere produsul si sa recruteze fiecare inca cinci noi aderenti. In cea de a doua etapa, pentru ca primii cinci acceptanti sa dobadeasca un pret redus obiectul, numarul clientilor ce trebuie sa fie atins in total, impreuna cu ei, este de 155 de persoane. Pentru ca fiecare din cei 25 de clienti etapa a III-a sa-si primeasca avantajul scontat, numarul toal al noilor clienti (fara a socoti si pe cei 25 ), trebuie sa fi atins cifra de 750 persoane. In cea de-a IX-a etapa numarul consumatorilor acceptanti se ridica la cca. doua milioane.

Astfel, foarte rapid se ajunge fie la imposibilitatea de a mai gasi clienti, fie la imposibilitatea pentru comerciant de a satisface, la pretul redus toate cererile. Avantajul scontat de consumatori se vadette iluzoriu, dar scopul comerciantului, de a capata clientela concurentului sau , a fost atins in paguba altor comercianti.

Jurisprudenta a calificat acest procedeu, bazat pe sistemul piramidal ca o escrocherie prin care comerciantul iti insuseste un profit ilicit uzand de mijloace frauduloase.

Premii si Cadouri

Conform dispozitiilor art.4 lit.e a Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de un hazard.

In principiu, orice comerciant este liber sa ofere clientelei sale daruri, insa atragerea clientelei prin acest procedeu profita prea putin consumatorilor, pentru ca premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca precedeul sa fie neonest. Spre exemplu:

“Sampon antiparazitar pentru caini va ofera, gratuit, cabinetul veterinar din str. X”. Informatia continuta de text este evident eliptica, pentru ca nu desluseste suficient samponul. Este oferit oricarui solicitant sau numai clientilor cabinetului, care platesc un serviciu veterinar.

In acceptiunea concurentei comerciale, vanzarea cu premiu reprezinta o tehnica de incitare a consumatorului, oferindu-i perspectiva de a obtine deodata cu produsul cumparat sau un serviciu prestat contra cost si un alt serviciu dobandit gratuit ori in conditii avantajoase. Premiul este , asadar, intotdeauna accesoriul produsului ori serviciului platit.

Dimpotriva, cadoul este independent de cumpararea unui produs sau de contractarea unui serviciu. El este acordat oricarei persoane, fara obligatia de a contracta. Traditional, cadourile constau in agende telefonice, ustensile de scris, etc., purtand marca celui care le ofera.Uneori, insa, cadoul poate consta intr-un produs informatic. Iata un exemplu:

“Dar indiferent de faptul ca veti alege sau nu un sistem infomatic din cele prezentate mai sus, va oferim gratuit sistemul de contabilitate generala care este in dotarea curenta a pese 40 de unitati economice”.

Premii permise

Asadar in cadrul legislativ actual, premiile acordate consumatorilor sunt permise daca dobandirea acestor premii nu depinde de o tragere la sorti sau de hazard. Exemple de premii permise:

premiile tip “gadget” introduse in cutiile de detergent, imaginile colorate sau hologramele introduse in ambalajul unor dulciuri, micile jucarii din ouale de ciocolata etc ;

premiile constand in obiecte a caror utilitate legata de aceea a bunului vandut (transport gratuit, adeziv gratuit etc) ;

Sunt de asemenea permise premiile platite , care se utilizeaza in doua variante :

a)         oferirea cumpararii avantajoase a unui produs pentru cumparatorul unui altui produs. De exemplu, celui care cumpara o cutie de detergent i se ofera totodata cumpararea, la un pret avantajos, a unui litru de ulei;

b)        oferirea pentru cumparatorul unui produs a unei reduceri de pret pentru o alta cumparare ulterioara a aceluiasi produs.

Desigur, ca niciuna dintre aceste situatii, vanzarea unuia dintre produse nu trebuie sa fie conditionata de cumpararea altui produs (interdictie prevazuta de art.1 lit.c din Legea nr.12/1990).

Nu cad sub incidenta sanctiunii prevazuta de art.4 lit.e nici avantajele oferite consumatorilor prin intermediul sistemelor cumulative care se bazeaza pe fidelizarea clientelei: dupa un anumit numar de cumparaturi sau dupa atingerea cumulata a unei valori a cumparaturilor efectuate, cumparatorului i se ramburseaza un anumit procent din aceasta valoare predandu-i-se sau oferindu-i-se servicii neplatite. Iata cateva exemple :

Sistemul COOP Strasbourg. Cumparatorului i se elibereaza un carnet cu paginile divizate in spatii rectangulare intr-un numar determinat. La fiecare cumparare, se predau la casieria consumatorului un numar de timbre valorice corespunzand unui anumit procent din pretul platit. Dupa ce toate spatiile au fost acoperite cu timbre, magazinul retine carnetul si consumatorul beneficiaza de produse neplatite corespunzator valorii globale a timbrelor. Inconvenientul acestui sistem consta in cheltuiala cu timbrele.

Sistemul utilizat de restaurantul, Cercle Suisse de Besancon . Consumatorului i se elibereaza un carnet de fidelitate “ , utilizabil timp de un an de la data primirii, avand forma si dimensiunile unei carti de vizita. Pe verso sunt 10 spatii rectangulare in care, la fiecare consumatie, se scrie de catre personalul restaurantului data si suma platita. Dupa ce s-au completat toate spatiile, se acorda consumatorului o reducere de pret egala cu 5% din totalul sumelor platite. Inconvenientul acestui sistem consta in aceea ca se bazeaza pe onestitatea personalului restaurantului, care poate favoriza anumiti consumatori.

Sistemul “Flamingo Hilton Hotel Casino,Reno,Nevada”



Consumatorul primeste un cupon tiparit, pe care il poate utiliza, dupa ce a introdus in masina de joc cea de a 100-a piesa de 25 de centi, pentru a intra fara plata la spectacolul “American Superstars show”. Acelasi cupon ii ofera, ca alternativa, dupa ce a introdus cea de a 100-a fisa de un dolar in masina de joc, alegerea intre intrarea libera pentru doua persoane la spectacolul mentionat mai sus sau consumatia gratuita si nelimitata pentru doua persoane la bufetul casinoului. Inconvenientul sistemului : ofertantul isi rezerva facultatea de a anula aceasta actiune promotionala fara preaviz, in orice moment.

Sistemul “Clientul nostru fidel .Consumatorului i se elibereaza un carnet, dupa ce a efectuat prima cumparare din acel magazin. Casierul capseaza originalul bonului pe prima (si ulterior pe proxima libera) intre cele 10 pozitii din carnet. Dupa ce toate pozitiile au fost completate, carnetul se prezinta casierului care controleaza, pe propria raspundere, fiecare bon si calculeaza premiul, scriind cifra pe coperta, in spatiul rezervat, dupa care semneaza si aplica parafa. Casierul retine carnetul pentru decontare. Clientul primeste marfa neplatita pana la concurenta unui procent (3-5%) din valoarea totala a cumparaturilor facute din acel magazin si atestate prin bonurile capsate pe acel carnet. Avantaje : nu se cheltuieste pentru timbre; nu se bazeaza pe onestitatea personalului.

Premii interzise conform dispozitiilor art. 4 lit.e)

Cad sub incidenta interdictiei prevazute de acest text orice premii oferite cumparatorilor sau beneficiarilor de servicii platite daca obtinerea acestor premii de catre consumator depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard.

Este omeneasca tentatia castigului si pe aceasta slabiciune se bazeaza uneori comerciantul pentru a stimula vanzarea prin oferirea participarii la loterie sau la un concurs dotat cu premii.

Asemenea practici contravin liberei concurente in masura in care speranta castigului aleatoriu devine factorul determinant pentru consumator de a alege un produs sau un serviciu si nu calitatea sau pretul acestora.

Se impune insa o distinctie intre premiile atribuite ca urmare a participarii la un concurs si premiile a caror atribuire depinde numai de hazard sau de o tragere la sorti.

Interdictia nu se refera si la premiile acordate castigatorilor unui concurs, cu titlu de recompensa pentru promovarea cu succes a unui test care le-a pus in valoare cunostintele, inteligenta sau alte aptitudini ori calitatile fizice.

Este interzisa conform acestui text legal, numai incheierea de contracte comerciale prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard.

Asadar, pentru aplicarea acestei norme legale este necesara sa fie intrunite cumulativ patru elemente :

a)     oferta de vanzare a unui produs sau serviciu, adresata publicului ;

b)    insotirea ofertei de promisiune unui castig ;

c)     dobandirea acestui castig de catre consumator depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard ;

d)    consumatorul trebuie sa suporte un sacrificiu pecuniar. Numai ultimele doua elemente necesita explicatii suplimentare.

Caracterul aleatoriu al premiului

Se exprima in doua modalitati :

a) - insasi dobandirea lui depinde numai de o tragere la sorti sau de hazard ;

b) - valoarea premiului depinde o tragere la sorti.

In prima situatie desemnarea castigatorilor se face :

a) - in urma unei trageri la sorti

b) - sau ca urmare a hazardului.

In cea de a doua situatie, chiar daca toate biletele de participare la tombola sunt castigatoare, castigurile fiind de valori diferite, premiul depinde exclusiv de o tragere la sorti

1) Sistemul“caddy-cadeau”. Inr-un magazin alimentar cu autoservire, la fiecare ora se ofera marfa gratuita, de o anumita valoare, unui cumparator desemnat prin tragere la sorti; desigur ca pentru a dobandi vocatia de premiu, este necesar sa fi efectuat cumparaturi (sa fi cumparat o anumita marfa sau orice marfa din acel magazin ).

Sistemul zilelor gratuite, care consta in aceea ca unul sau mai multi consumatori, desemnati prin tragere la sorti, beneficiaza de rambursarea pretului pentru cumparaturile efectuate in acea zi intr-un anumit magazin.

Sistemul tombola, conform caruia fiecarui cumparator i se ofera un bilet la loterie ; chiar daca toate biletele sunt castigatoare, valoarea premiilor este inegala (desigur ca participantii sunt sedusi de perspectiva obtinerii celui mai valoros premiu) ceea ce face ca premiul obtinut sa depinda exclusiv de tragerea la sorti.

Exemple de premiu acordat ca urmare a hazardului :

“Doriti o excursie agreabila in Polonia?

Societatea X va ofera acest prilej saptamanal, in fiecare joi organizam excursii de 3 zile la VARSOVIA si CRACOVIA. Se asigura:

transport cu autocare

cazare la hotel (apartament cu 2camere + baie)

ghid atestat

Pe traseu se organizeaza TRAGERE LA SORTI. Turistul castigator beneficiaza de o EXCURSIE GRATUITA din partea firmei.”

“ Atentie la franzelele A!”



Cea mai buna paine din orasul Z devine mai pretioasa! Cum? incepand de marti 27 octombrie 1992, in fiecare zi , o franzela produsa de S.C .” A”- S.R.L va contine un INEL DE AUR!

Rugam persoana care il va gasi sa anunte societatea la telefon 12544 sau 73938, in vederea nominalizarii in presa .A”

Sacrificiul Pecuniar

Toate ofertele de premiu la care se refera dispozitiile art.4 lit.e al Legii nr. 11/1991 implica un sacrificiu pecuniar din partea consumatorului : cumpararea unui anumit produs sau a oricaruia dintre produsele puse in vanzare de un anumit comerciant.

Marimea acestui sacrificiu pecuniar nu are nici o relevanta pentru aplicarea normei legale mentionate.

De asemenea, este irelevant faptul ca la vanzarea marfurilor sau la prestarea serviciilor sunt practicate preturi normale.

Astfel, s-a considerat concurenta ilicita punerea in vanzare de catre un comerciant, la preturi obisnuite, a unor pachete de cafea, fiecare al patru sutelea pachet continand o moneda de aur.

Falsa publicitate (art.4 lit.f Legea nr. 11/1991) Aspecte generale.

Constituie contraventie potrivit art.4 lit.f al Legii nr. 11/1991 si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 60.000 lei comunicarea sau raspandirea, de catre un comerciant, de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa duca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna altor concurenti.

Din textul citat rezulta ca fapta consta in prezentarea propriei activitati intr-o lumina favorabila, fara ca aceasta sa corespunda realitatilor, exagerand intentionat realizarile sau ascunzand cu buna stiinta esecurile, cu scopul de a induce in eroare partenerii comerciali sau consumatorii si de a-si creea o situatie de favoare in dauna altor concurenti.

“ Afirmatia unui ziar ca are cel mai mare tiraj din toate ziarele dintr-o tara, daca este inexacta in fapt, constituie un act de concurenta ilicita. Daca prin el insusi faptul unui comerciant de a exagera, chiar fara rusine, calitatile produselor sale sau rezultatele exploatarii sale nu poate sa dea nastere la obligatia necivila in folosul tertilor, nu e tot astfel cand afirmatiile inexacte poarta asupra unui fapt precis, de care un concurent determinat are dreptul exclusiv sa se prevaleze si pe care publicul nu-l poate controla. In acest caz, comerciantul isi atribuie in mod fals avantaj care face parte din averea comerciala a concurentului sau”.Constituie infractiune prevazuta de art.265 pct.1 al Legii nr. 31/1990 si se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani fapta fondatorilor, administratorilor sau a directorilor unei societati comerciale care, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, arata cu rea-credinta fapte neadevarate asupra conditiilor economice sau le ascund cu rea-credinta in tot sau in parte.

Modalitati de prezentare a falsei publicitati.

Cea mai uzuala modalitate de prezentare a falsei publicitati este mesajul scris sau oral, publicat in presa ori afisat pe ziduri, pe panouri ori difuzat pe calea undelor radio sau la televiziune.

Ea poate fi realizata insa si cu alti suporti: cataloage, liste de bucate (meniuri), ambalaje, sacose, inscriptii pe articole vestimentare, ghiduri turistice sau automobilistice etc.

De asemenea, publicitatea poate fi realizata chiar prin modul de alcatuire a etichetei obligatorii atasata a produsului sau prin formularul de contract tip difuzat clientilor potentiali.

Publicitatea pur orala, facuta pe strazi, in piete sau balciuri, poate, de asemenea, sa atraga aplicarea dispozitiilor art.4 lit.f al Legii nr. 11/1991.

Asadar toate mijloacele de exprimare a reclamei sunt vizate de aceasta norma legala, atat textele scrise cat si mesajele orale sau cele transmise publicului prin intermediul unei fotografii, a unui desen prin muzica sau prin zgomot.

ASPECTE DE JURISPRUDENTA

Practica judiciara a considerat ca s-a comis o falsa publicitate chiar si prin reticenta :

in cazul unei societati care a expus spre vanzare aparate telefonice omitand sa indice ca acestea nu sunt agreate de serviciul de posta si telecomunicatii si in consecinta nu vor putea fi folosite in aceasta retea;

in cazul altei societati care a expus spre vanzare, la preturi atragatoare, pneuri automobil fara sa indice ca sunt de ocazie si au fost resapate. Impresia falsa poate fi creata prin utilizarea unei mari diversitati de mijloace :

a)    - inserarea intr-un mesaj publicitar a unor mentiuni restrictive sau contradictorii, caractere tipografice minuscule disimulate abil de mentiunile atractive prezentate de caractere tipografice mult mai mai mari sau utilizarea incorecta, in acelasi scop de disimulare, a asteriscului de trimitere la clauzele respective;

b)    - reproducerea unor imagini sugestive inselatoarea pe suportul publicitar (imaginea unui fruct pe ambalajul unei bauturi sintetice creeaza impresia falsa ca bautura a fost preparata din sucul natural extras din acel fruct);

c)     - utilizarea improprie a unor termeni sugestivi cum sunt : “ la prima mana” desi obiectul la care se refera publicitatea a cunoscut mai multi posesori succesivi) sau “natural” (desi produsul a suferit un proces de prelucrare industriala) ori “croitorie” (si obiectele vestimentare la care se refera au fost confectionate in serie;

d)    – revendicarea unor calificative neatribuite legal (numarul de stele in cazul hotelului sau restaurantului ).

Aprecierea caracterului fals al publicitatii

Falsitatea mesajului publicitar poate fi analizata sub doua aspecte :

a)         - dupa continutul mesajului ;

b)        - dupa destinatarul mesajului ;

a) Tinand cont de continutul mesajului falsa publicitate trebuie sa fie delimitata in raport cu publicitatea care poate induce in eroare cat si fata de publicitatea optimista umoristica.

Este fara indoiala falsa o publicitate care atribuie unui produs o alta compozitie decat cea reala sau o insusire pe care nu o poseda.

Este de natura de a induce in eroare o publicitate care poate genera o intelegere gresita sau echivoca a mesajului ( de exemplu anuntul potrivit caruia un anumit comerciant  vinde fara beneficiu “ un anumit numar de articole fara a specifica insa care sunt articolele cu pret redus).

Uneori enormitatea falsei publicitati este atat de vadita incat nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu (o anumita baterie nu se uzeaza decat prin utilizare, desi insusi fabricantul mentioneaza pe produs o data limita pentru punerea lui in functiune) si intr-o asemenea situatie se apreciaza ca nu exista raspundere juridica sau falsa publicitate.

Pentru aceleasi considerente, publicitatea optimista sau umoristica, daca pastreaza o anumita masura, nu este considerata ca falsa publicitate.

ASPECTE DE JURISPRUDENTA



Intr-un spot televizat, care facea reclama unei valize, aceasta era utilizata ca minge de fotbal iar rolul jucatorului era interpretat de cateva buldozere, intregul spectacol urmarind sa sugereze soliditatea valizei. Tribunalul corectional din Paris l-a condamnat pentru publicitate inselatoare pe autorul anuntului, considerand ca turnarea filmului a necesitat utilizarea mai multor valize, inlocuite pe masura ce erau distruse. Curtea de Apel Paris a infirmat acesta hotarare, considerand ca demonstratia nu putea pacali pe nimeni, filmul oferind un spectacol imaginar, fara pretentii de experienta stiintifica, in plina fictiune si in afara realitatii.

Curtea de Casatie, prin decizia pronuntata la 21 mai 1984, respingand recursul, a interpretat norma legala aplicabila in sensul ca aceasta nu interzice o publicitate hiperbolica, realizata prin parodie sau emfaza, care nu poate insela pe nimeni.

b) Luand in considerare destinatarul mesajului publicitar, aprecierea caracterului inselator se poate face in raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau in raport cu destinatarul concret.

Daca mesajul publicitar se adreseaza publicului in general, aprecierea riscului de inselaciune, de inducere in eroare se face in abstracto in raport cu psihologia consumatorului mijlociu, dotat cu inteligenta si atentie normale si cu un minim de spirit critic.

Daca mesajul se adreseaza unui public determinat, aprecierea se va efectua in concreto, tinandu-se seama de capacitatea acelei categorii sociale careia ii este adresat. De exemplu, in cazul unui mesaj publicitar prezentat pe panouri amplasate pe autostrada, s-a apreciat ca el este destinat automobilistilor si de aceea trebuie sa poata fi citit de la distanta si rapid. Daca informatii esentiale sau contradictorii sunt scrise cu caractere prea mici, ele nu vor putea fi percepute deodata cu restul mesajului si exista riscul inducerii an eroare. Tot astfel, daca publicitatea se adreseaza numai unor profesionisti, posibilitate de inducere in eroare va fi mai redusa pentru ca acest public este ma iprevenit si mai putin vulnerabil.

Continutul fals la care se raporteaza publicitatea inselatoare

Falsa publicitate se poate referi prin continutul ei, la :

a)     - insusi bunul sau servicul propus ;

b)    - pretul si conditiile de vanzare ;

c)     - avantajul sau rezultate promise ori scontate ;

d)    - fabricanti, distribuitori sau prestatori.

a)    Pulicitatea falsa cu privire la insusi bunul sau serviciul propus poate privi :

1) Insasi existenta bunului sau a serviciului (de exemplu : se ofera spre vanzare bunuri de larg consum la preturi avantajoase dar in realitate aceste bunuri nu sunt disponibile in cantitate suficienta sau nu sunt disponibile imediat ; se promite o asistenta tehnica dupa vanzare desi comerciantul nu este in masura sa o asigure).

2) Natura bunului sau a serviciului ( de exemplu se ofera un aliment dietetic desi in realitate el este medicament).

3) Compozitia produsului ( de exemplu “lana” desi produsul este fabricat din lana 30% si fibre sintetice 70%; “branza de capra” , desi ea este preparata din lapte de capra si de vaca in proportii egale; “piele” desi materialul este sintetic; “colorant natural” desi colorantul este sintetic etc).

4) Calitatile substantiale ale produsului ( de exemplu mentiunea “motor nou” in izul unui autoturism de ocazie avand motorul original).

5) Controale pretinse a fi efectuate asupra produsului ( de exemplu in cazul unei macelarii care, prin panoul publicitar afisat, pretinde ca marfa expusa este supusa unor controale bacteriologice regulate desi in realitate ea nu a fost supusa nici controlului prevazut de normele legale).

6) Cantitatea produsului oferit ( cantitatea reala este mai redusa decat cea prezentata prin publicitate).

7) Modul si data fabricatiei ( de exemplu prezentarea unui produs industrial ca fiind artizanal sau afirmatta falsa ca este un mobilier “antic”).

8) Originea produsului ( de exemplu “ceramica de Horezu” sau “vase de Corund” desi obiectele sunt confectionate in alta zona, cu material de alta provenienta).

9) Conditiile de utilizare ( de exemplu, masina de spalat prezentata ca avand 20 de programe desi numarul de programe este real inferior).

b) Publicitatea falsa cu privire la pret si la conditiile de vanzare se poate exprima in:

1) Vanzarea produselor la preturi superioare celor prezentate in prospectele publicitare.

2) Prezentarea de sloganuri publicitare false cu privire la pretinse avantaje oferite cumparatorilor ( de exemplu: “ daca veti cumpara doua perechi de ciorapi, a treia pereche va este oferita gratuit” desi pretul celor doua perechi corespunde cantitatii de trei perechi de ciorapi).

3) Publicarea unei garantii de “x” ani pentru cumpararea unui obiect de folosinta indelungata, desi in realitate garantia este acordata conditionat de plata unui supliment de pret.

4) Publicarea de informatii false cu privire la conditiile de plata sau de credit.

5) Inserarea in anunturile publicitare a unor motive de punere in vanzare ce ar sugera in mod fals ca vanzatorul este dispus sa accepte un pret redus ( de exemplu: mutarea din localitate, lichidarea magazinului etc).

c) Publicitatea falsa cu privire la avantajele sau rezultatele promise sau scontate poate consta in:

1) Promisiuni neonorate (de exemplu neasigurarea de catre o agentie de voiaj a tuturor serviciilor promise turistilor in prospectele publicitare).

2) Rezultatele promise cu exagerare ( de exemplu reclama facuta unor sporide ciuperci in sensul ca dau productie abundenta in tot cursul anului si pe orice teren, desi performantele reale sunt mult mai modeste).

3) Atribuirea unor virtuti inexistente unui produs ( de exemplu lotiune care va reface parul cazut).

4) Prezentarea de false marturii despre satisfactia oferita de un produs (de exemplu leacuri tamaduitoare).

e) Falsa publicitate cu privire la fabricantii, distribuitorii sau prestatori se poate manifesta prin:

1) Vanzarea unui produs de o marca diferita de cea anuntata;

2) Erijarea unui distribuitor in postura de producator;

3) Autoatribuirea unor calitati inexistente ca : distribuitor agreat de un anumit producator, posesor al unei diplome inexistente, “expert” , “cel mai dinamic grup comercial”, “ziarul cu cele mai multe exemplare vandute” , sau “unicul apritic natural” , etc.

Actele de concurenta neloiala constituie contraventii si infractiuni, iar anumite cazuri formeaza obiectul unor actiuni penale in justitie la plangerea partii vatamate sau la sesizarea altor organe de drept.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 734
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site