Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Prevenirea criminalitatii

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INCHEIEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE
ORGANIZAREA SI ATRIBUTIILE POLITIEI COMUNITARE
CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT – TEST GRILA
Raportul juridic de drept comercial
DREPT CIVIL - CONTRACTE - CONTRACTUL DE ANTREPRIZA
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU)
Formele pluralitatii de infractiuni
EFECTELE ADOPTIEI
OBLIGATIILE AFECTATE DE CONDITIE SI DE TERMEN


Prevenirea criminalitatii

Criminalitatea este un fenomen social.Criminalitatea nu poate fi controlata,poate fi evidentiata.

Criminalitatea reprezinta totalitatea actelor omului prin care au fost incalcate norme penale si care s-au produs pe un anumit teritoriu si intr-o anumita perioada de timp.




Evaluarea criminalitatii numeric sau calitativ nu ne poate ajuta sa stabilim rata criminalitatii.

Ex.Primaria capitalei doreste sa afle care e nota criminalitatii in Bucuresti in ultimii 10 ani si evolutia criminalitatii.

Pentru a putea stabili rata criminalitatii trebuie sa avem cel putin 2 elemente:elementul la care ne raportam si elementul de raportat.Rata criminalitatii reprezinta un numar care semnifica totalitatea infractiunilor(crimelor)savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita unitate de timp.

Rata criminalitatii in Bucuresti a fost de 100 de mii infractiuni in 1996,80 de mii de infractiuni in 2001,50 de mii in 2006./rata criminalitatii generale

Rata criminalitatii pe un anumit domeniu;Criminalitatea in domeniul vietii sexuale,in domeniul patrimoniului(violul,seductia,relatiile sexuale cu minori,proxenetism);(furtul,talharia etc)

Exista infractiuni care se savarsesc dar care nu sunt cunoscute niciodata:

1)nu se ajunge in urma cercetarilor la identificarea autorului

2)infractiunile sunt savarsite dar nu sunt aduse la cunostinta autoritatilor

In cazul primei variante infractiunile savarsite se calculeaza la numarul ce reprezinta rata criminalitatii,in cazul cele de-a doua variante,nu se pune.Dintre infractiunile care se savarsesc potrivit punctului 2,cele mai numeroase sunt legate de viata sexuala.

Statisticile efectuate in ultimii 20 de ani arata ca infractiunile de viol nu ajung sa fie cunoscute pentru ca nu sunt reclamate intr-o proportie de 50 si 70 %.Infractiunile de incest nu ajung sa fie cunoscute in proportie de 95 si 98 %.

Totalitatea infractiunilor care nu sunt sesizate si care nu ajung sa fie cunoscute reprezinta cifra neagra a criminalitatii.Din punct de vedere criminologic cifra neagra a criminalitatii reprezinta diferenta intre criminalitatea reala si criminalitatea legala.

Exista 3 tipuri de criminalitate:

  • Criminalitate reala
  • Criminalitate aparenta
  • Criminalitate legala

Criminalitatea reala reprezinta numarul total al infractiunilor ce sunt savarsite in mod real.

Criminalitatea aparenta reprezinta numarul total al infractiunilor sesizate catre organele de urmarire penala(procuratura+politie)

Criminalitatea legala reprezinta numarul total de infractiuni a caror autori au fost trimisi in judecata si care au fost condamnati prin hotarari definitive.

Criminalitatea ce trebuie analizata din punct de vedere stiintific este criminalitatea legala.

Criminalitatea este un fenomen social ce are foarte multe cauze.Pentru a afla cauzalitatea criminalitatii trebuie sa aflam care au fost resorturile ce i-au indemnat pe autori sa savarseasca crimele.

( Crima reprezinta actul de incalcare a legii)

Cauzalitatea criminalitatii o putem raporta si este diversifica in functie de zona de criminalitate despre care vorbim.

Daca analizam traficul si consumul de droguri ne raportam la o parte a populatiei tinere,persoanele in varsta apar aici cu caracter de exceptie.

Daca vrem sa analizam infractiunea de furt sau talharie constatam ca e vorba in majoritate de barbati,cu un grad scazut de scolarizare si provin din familii sarace.

Exista si tipuri de criminalitate precum:

-criminalitatea informatica

-criminalitatea informatico-financiara(gulerelor albe).

Este important sa stim cauzalitatea pentru ca putem sa aflam si mijloacele de prevenire cele mai adecvate.

Ex:In China,persoanele prinse cu droguri sunt condamnate la moarte.U K pentru a reduce rata criminalitatii s-au amplasat camerele de filmat,ceea ce a facut sa nu mai fie angajati politisti.

Criminalitatea-fapt social,necontrolabil

Criminalitatea se dezvolta independent de vointa puterii politice fiind in anumite imprejurari chiar un act de utilitate publica asa cum sustinea Durkheim .Uneori criminalitatea este generata chiar de vointa politica exprimata prin actul legislativ.

Fenomenul criminalitatii a preocupat specialistii si ganditorii inca din cele mai vechi timpuri.Chiar in epoca antica Aristotel a descris o adevarata teorie a crimei spunand ca:,,individul va savarsi crima atunci cand punand in balanta placerea si eventuala sanctiune va alege placerea(beneficiul).

Ex:In perioada imediat urmatoare dupa Revolutia Romana au fost repuse in vigoare dispozitiile legii societatilor comerciale din 1921,insa nimeni nu s-a gandit ca in codul penal nu exista dispozitii care sa priveasca evaziunea fiscala.

Maxima pedepsei era de 2 ani.Intr-un interval de cativa ani.foarte multi comercianti puneau in balanta,stateau si analizau cum sa ,,faulteze statul”.

Definitia criminalitatii;ce inseamna criminalitate reala,aparenta,legala,ce inseamna cifra neagra a criminalitatii.

De revazut:prevenirea criminalitatii care poate imbraca 3 forme:

1. prevenirea din punct de vedere legislativ

2.prevenirea institutionala

3.prevenirea organizationala

Controlul prevenirii criminalitatii-criminalitatea nu se poate controla,dar se poate controla modul de prevenire al criminalitatii.

Cei care savarsesc fapte din punct de vedere social mici,sunt lasati in libertate si in grija consilierului de probatiune,ce are ca scop prevenirea savarsirii unei alte crime;controlul consta de exmeplu in impunerea unor reguli si observarea indeaproape daca acestea sunt respectate ex:infractorul s-a dus sa-si continue cursurile scolare,la ora 22 trebuie sa fie acasa,nu depaseste raza localitatii stabilite de judecator etc.

Datorita lipsei de personal al serviciului de probatiune sarcina de a supraveghea nu-i revine nimanui.In alte sisteme aceasta ii revine tot consilierului de probatiune.

Prevenirea organizationala-avem sistemele electronice de prevenir(sisteme de alarma,camere video)ex.In Londra au fost amplasate camere de luat vederi astfel rata politistilor angajati a scazut si totodata acest lucru a fost eficient,majoritatea hotilor fiind prinsi foarte repede.

Prevenirea institutionala-institutiile care se ocupa cu prevenirea criminalitatii:gardieni,jandarmi,politisti

Prevenirea legislativa-acte normative

Criminologia preventiva

Cand ne referim la prevenirea criminalitatii unii autori au pus intrebarea daca ea coincide cu controlul criminalitatii.Aceasta problema s-a nascut din analiza activitatilor de prevenire institutionala.ex:activitatea politiei.Intrebarea era daca nu cumva activitatea politiei reprezinta un control al populatiei.

Termenul folosit in limba romana este acela de,,activitate preventiva”.Cam aceasta trebuie sa fie conotatia pe care trebuie sa o dam termenului folosit in justitia,,common low” si anume,,crime control”-prevenirea criminalitatii.Vorbind despre criminologia preventiva vom aborda 2 aspecte importante:

1)prevenirea fenomenului criminalitatii in general

2)prevenirea fenomenului criminalitatii in Romania unde are un anumit specific

Def.Criminologia prevenitva este acea ramura a criminologiei aplicate care are ca obiect determinarea mijloacelor cele mai eficace in scopul prevenirii crimei la nivelul societatii globale sau la nivelul unei colectivitati mai restranse.

Criminologia preventiva exclude intimidarea generala prin amenintarea cu o pedeapsa.Cunoasterea acestei ramuri a criminologiei aplicate se face astazi din ce in ce mai necesara intru-cat se vorbeste mai mult despre prevenirea criminalitatii decat despre represiunea ei ca un panaceu universal al luptei impotriva criminalitatii.

Prin crima intelegem acea fapta a omului prin care se incalca legea penala=infractiune

Criminalul=infractorul=persoana care a incalcat legea penala.Criminalitatea=totalitatea faptelor de incalcare a legii penale savarsite pe un anumit terotoriu,intr-o anumita perioada de timp.

Originea criminologiei preventive si dezvoltarea sa-

Aceasta ramura a criminologiei are peste 100 de ani vechime.Unul din primii autori importanti care a fost atat sociolog cat si criminolog este Enrico Ferri(1856-1929).Acesta a enuntat o lege in lucrarea ,,Sociologia criminala”1900,intitulata legea saturatiei criminale.

El a spus ca pedepsele nu au un efect de prevenire generala si a prezentat un drept complex de masuri preventive pe care le-a intitulat substitute penale sau echivalente ale pedepsei.

Din punct de vedere al evolutiei criminologiei preventive putem aminti un program care a facut valva in epoca intitulat Chicago Area Project,care a fost implementat in 1930 in suburbiile orasului american.Abia pe la inceputul anilor 1960 se poate vorbi de existenta unei discipline de sine statatoare numita criminologia preventiva.

Astazi exista o vasta literatura de specialitate,exista congrese.conferinte internationale despre prevenirea criminalitatii printre acestea:Congresele Organizatiei Natiunilor Unite,care se organizeaza din 5 in 5 ani care au diferite teme,toate in jurul temei centrale de prevenire a criminalitatii.

Proiectul de la Chicago

A fost initiat de Show si Mckay,2 sociologi cunoscuti.Aceasta perioada de recesiune economica a insemnat o diminuare a locurilor de munca,o reducere a salariilor in general,pauperizarea populatiei.In consecinta,tinerii dar si o parte din adulti ,neavand un alt mijloc de existenta,s-au ,,inrolat”in aceste bande criminale.Zonele cele mai afectate au fost periferiile marilor orase industriale.

Programul a constat in identificarea unui esantion reprezentativ de cca 50 de tineri care au fost luati intr-o baza de date si carora li s-au creat anumite facilitati.In cazul in care luasera deja contact cu criminalitatea au fost indusi in programe de tratament.S-a constatat spre exemplu ca majoritatea tinerilor duceau lipsa de locuri in care sa-si petreaca timpul liber.In urma acestui program,au aparut in special in zonele periferice,mai intai in Chicago,terenuri de sport si alte locuri de petrecere a timpului liber.Ca urmare a acestui proiect si fenomen acesta a fost preluat si de zonele europene.



Programul s-a derulat pe mai multi ani si evaluarea lui a constat in analiza situatiei grupului ales in comparatie cu un alt grup de referinta.

In cadrul activitatilor de prevenire a criminalitatii putem vorbi de 2 tipuri de actiuni si masuri:

1)masuri punctuale

2)masuri coordonate-masurile care au un caracter mai mult sau mai putin permanent

Masurile punctuale

ex:activitatea politiei,activitatea de prevenire a comportamentelor antisociale in cadrul activitatilor cu caracter sportiv.

Acivitatile coordonate spre exemplu sunt cele desfasurate in cadrul circulatiei pe drumurile publice.

La inceputurile activitatii de prevenire a criminalitatii,acest tip de activitate era marcata de masurile cu caracater punctual.Incepand cu anii 60 constatam existenta in majoritatea tarilor din lume a unor organisme oficiale care se ocupa de prevenirea criminalitatii si coordonarea acestui tip de activitati pe teritoriul fiecarui stat.

Masurile si actiunile de prevenire colectiva a criminalitatii

Trebuie sa distingem intre ansamblul mijloacelor de prevenire utilizate pana in prezent,*masurile cu caracter general,*masurile de prevenire primara,*masurile de prevenire secundara.

Toate aceste tipuri de masuri sunt create si se aplica nu intregii populatii ci in special pentru acea parte din populatie intitulata populatie de risc.

Masurile cu caracter general:

-sunt impartite de majoritatea autorilor in:

a)masuri de prevenire cu caracter general pentru combaterea factorilor sociali

b)masuri de prevenire cu caracter general pentru combaterea anumitor factori individuali,ereditari sau dobanditi.

Atat factorii sociali cat si cei individuali trebuie sa raspunda aceleasi exigente,trebuie sa fie factori criminogeni(pe care sa-i intalnim in cauzalitatea criminalitatii).

Desi in prezent masurile de prevenire a criminalitatii au o zona vasta de actiun,programele care cuprind masuri preventive cu caracter general sunt utilizate in continuare in cadrul politicilor penale.Astfel de masuri intalnim in cazul dispozitiilor legislative sau in anumite regulamente.Pot fi clasificate in 2 mari categorii:

1)Dispozitiile care au ca obiectiv direct si exclusiv sau principal prevenirea generala a criminalitatii.Astfel de dispozitii gasim si in legislatia romana cum sunt si cele care privesc activitatea diferitelor corpuri politienesti ex:politia de proximitate.

Alte dispozitii au o adresabilitate directa cum ar fi cele privind controlul si regimul armelor de foc,cele privind interzicerea traficului si consumul de stupefiante,privind consumul de bauturi alcoolice in anumite locuri si pentru anumite categorii de varsta.

Adesea,aceste dispozitii legale cu finalitate preventiva sunt insotite cu sanctiuni cu caracter penal si creaza ceea ce in limba dreptului penal modern se intituleaza,,norme obstacol”sau ,,delicte obstacol”.

In general toate normele de drept penal special au un caracter prohibitiv,adica in ipoteza interzic ceva si arata si sanctiunea care se aplica in cazul incalcarii normei.

2)In alte dispozitii legislative,obiectivul prevenirii criminalitatii este prezentat indirect ca o finalitate secundara in raport cu obiectivul esential urmarit de initiatorul textului.

Un exemplu dat in literatura de specialitate este acela al legislatiei asupra adoptiei.Din punct de vedere al tehnicii legislative putem constata aparitia la o anumita perioada de timp a aceleiasi dispozitii legislative dar intr-o forma modificata,remaniata.

Ex.Legislatia privind drogurile sau evaziunea fiscala.Explicatia are doua conotatii:

-pe de o parte se doreste aducerea la zi a legislatiei cu ceea ce este nou in materie sau in domeniu si pe de alta parte se urmareste caracterul preventiv care consta in readucerea in atentia publica a anumitor dispozitii prohibitive sau a anumitor interdictii.

Programele si actiunile specifice privind prevenirea colectiva a criminalitatii.

In acest domeniu intalnim 3 tipuri de programe.Aceasta delimitare o facem tinand cont de obiectivele si nivelurile de prevenire la care ne raportam.

1)Programe de prevenire sociala

2)Programe de prevenire ale politiei

3)Programe de prevenire destinate sa limiteze ocaziile de savarsire a crimei

Observatii generale

Din simpla citire a acestor 3 tipuri de programe realizam ca ele au mai mult un caracter intuitiv si sunt mai putin bazate pe un studiu stiintific al problematicii.

Programe de prevenire sociala a criminalitatii

Sunt denumite in acest fel deoarece din punct de vedere istoric sunt primele experiente in domeniul prevenirii atat din punct de vedere a criminalitatii adultilor cat si a criminalitatii juvenile.Se numesc de prevenire sociala deoarece au fost initiate de asistenti sociali inafara oricaror interventii din parte serviciilor de politie,a institutiilor care apartin de sistemul justitiei,in general inafara oricaror initiative institutionale.Cu alte cuvinte aceste programe au fost initiate si dezvoltate de lucratorii sociali fiind indreptate impotriva inadaptarii indivizilor in mediul lor de origine sau de evolutie.Este vorba deci de programe de lunga durata la care sunt supusi indivizii si mediul lor social.Amploarea maxima a acestui tip de programe o intalnim la sfarsitul anilor 60 ai secolului trecut.

Programe de preventie sociala in SUA

Statele Unite au reprezentat pentru acest domeniu un camp de experienta absolut remarcabil astfel putem sa le impartim in doua mari categorii,in functie de natura teoriilor explicative ale criminalitatii:

I.Prima categorie grupeaza programele de interventie asupra mediului.Aceste programe au la baza teoriile sociologice ale criminalitatii care vizeaza reducerea criminalitatii prin modificarea mediului social in care evolueaza indivizii.Se aseamana din acest punct de vedere cu ideea de „terapie de mase”.Aceste programe de interventie asupra mediului se subdivid la randul lor,in doua subcategorii:

a)prima categorie de programe incearca transformarea globala a mediului prin efortul de reorganizare generala a comunitatii.Acest tip de programe au fost in mare voga an perioada presedintelui Kenedy,care a sustinut astfel de programe de interventie comunitara.Unele dintre programe au avut succes,dar majoritatea au reprezentat un esec,cauzat in primul rand de incapacitatea de organizare a celor care au initiat programele.

b)A doua categorie se ofera la programele care s-au limitat la organizarea timpului liber pentru tineri in special,plecandu-se de la ideea ca indivizii isi ocupa timpul in mod placut si astfel nu se vor gandi in acelasi timp la comiterea de infractiuni.Aceste tip de programe se numesc „programe de interventie culturala preventiva”.Daca acest tip de programe a dat rezultate bune la tinerii intre 14-16 ani,dupa aceasta limita de varsta,efectele usor s-au disipat.

II.A doua categorie consta in programele pedagocice si terapeutice

Spre deosebire de celalalt tip de programe ele se bazeaza nu pe explicatiile sociologice asupra criminalitatii,dar se bazau pe interpretarile biopsihologice sau psihosociale.De data asta nu mai suntem in prezenta unui tip de prevenire globala executata asupra unei populatii cu risc si este vorba de o prevenire cu caracter selectiv care se adreseaza direct indivizilor sau minorilor si parintilor acestora recurgand la tehnici de interventie individualizate cunoscute sub denumirea de GRUP WORK,CONSILIERE sau CASE WORK.Evaluarea din punct de vedere al rezultatelor programelor a aratat ca efectul preventiv s-a manifestat la un numar redus de indivizi.

Programe de prevenire sociala in Franta

Pana in 1981 in Franta s-au derulat doua tipuri de programe care aveau in vedere pe de o parte infiintarea de cluburi,iar pe de alta parte activitatea asa numitelor echipe de prevenire.Dezvoltarea acestor tipuri de programe s-a conturat astfel:au aparut in 1940-1950,dar au luat amploare in 1958.Filozofia care a stat la baza lor a fost asemanatoare cu cea americana numai ca ele au depasit aceasta perspectiva,respectiv organizarea de distractii,catre o actiune extinsa avand ca tinta intreaga paleta de nevoi ale tinerilor.Perspectiva generala a acestor programe a trecut de la utilizarea termenilor de psihologie sociala catre zona sociologica.De aceea vom intalni in cadrul acestor programe deosebiri atat in ceea ce priveste obiectivele cat si din ceea ce priveste metodele de actiune.Este cert ca incercarea de a acoperi intreaga paleta de nevoi a tinerilor chiar daca uneori nu a fost reusita a sugerat pentru perioada anilor 60 o ipoteza optimista asupra eficacitatii acestor actiuni.

Tipuri de programe de prevenire sociala utilizate in Franta

In anul 1986 s-a infiintat o comisie nationala pentru dezvoltarea sociala a cartierelor care se ocupa in concret cu dezvoltarea si modernizarea cartierelor ,,degradate”.Filozofia in baza careia s-a elaborat acest program a constat in reorganizarea in intregime a zonelor stabilite incepand cu nivelul de comfort a locuintelor,securitatea imediata a cetatenilor,dezvoltarea activitatilor recreative,formarea profesionala,locuri de munca etc.Acest tip de program se aseamana cu programele de interventie globala aplicate in SUA,dar efectul lor a fost benefic,rezultatele mai bune pentru ca si zonele de interventie au fost mult mai largi.Incepand cu anul 1988 Guvernul Francez a redirectionat actiunea preventiva fata de criminalitate printr-o politica de dezvoltare sociala urbana.

Aceasta noua directie de actiune s-a concretizat in masuri efective de ,,renovare”a 400 de cartiere dintr-un numar total de 300 de orase.Un al II lea tip de actiune s-a numit in limba franceza ,,Impotriva verii calde”,iar programul a fost numit ulterior ,,Prevenirea verilor tineretului”.

Constatandu-se ca majoritatea tinerilor implicati in incidentele din 1974,1981,1990,proveneau din cartierele defavorizate si chiar daca frecventau cursurile,din cauza saraciei,pe timpul vacantei de vara erau obligati sa ramana in cartiere fara a putea sa-si petreaca vacanta in alte locuri.

Acest program a cautat sa ofere in contrapartida activitati culturale,sportive care sa ocupe timpul tinerilor in perioada vacantelor de vara.Ceea ce este important de subliniat este interesul la scara nationala pe care l-a manifestat societatea in rezolvarea acestui tip de problema,in aceste activitati fiind angrenate:Ministerul de Interne,Ministerul de Justitie,Ministerul Muncii,Ministerul Culturii,Ministerul Apararii.

In ultima perioada de timp asistam la aparitia in multe din tarile lumii a unor noi programe de prevenire sociala a criminalitatii care pleaca de la ideea ca delincventa nu este doar consecinta unei inadaptari sociale ci o cretie artificiala a societatii represive,ele incercand sa-i determine pe tineri sa se exprime in mod liber si se vorbeste aici despre asa numita prevenire confidentiala.

Prevenirea confidentiala consta in imaginarea unui tip de program prin care se realizeaza un contact direct cu delincventul in cadrul caruia el se confeseaza si se explica consecintele acestui tip de comportament.Unii autori sustin ca asa numita prevenire confidentiala nu ar avea un rol preventiv ci are ca scop doar incercarea de a schimba ceva in comportamentul individului.Daca aceasta schimbare de comportament are la randul sau drept consecinta respectarea normelor sociale,in viitor putem spune ca exista un caracter preventiv indirect.



Actiuni de prevenire de tip politienesc

Activitatea de prevenire a criminalitatii imbraca 3 forme:

1)legislativa

2)institutionala

3)organizationala

Discutand despre prevenirea criminalitatii prin actiuni de tip politienesc,trebuie sa avem in vedere toate cele 3 aspecte mentionate mai sus.

  • Este nevoie de cadrul normativ care sa permita politistului sa intreprinda un anumit tip de activitati
  • Este nevoie ca prin acte ale administratiei de stat,sa fie create in cadrul Ministerului Adminstratiei si Internelor acele structuri care sa aiba drept competente prevenirea criminalitatii
  • Este nevoie de aceste structuri,concomitent cu crearea lor sa se legifereze cadrul juridic din care sa rezulte organizarea acestora si tipurile de activitati pe care le desfasoara.

Ex:Corpul jandarmeriei-are printre alte competente prevenirea fenomenelor antisociale

In primul rand ne trebuie un act normativ care sa stabileasca existenta acestei institutii.Apoi va trebui sa existe un regulament sau un ordin al ministrului care sa stabileasca rolul si locul jandarmeriei in sistemul Ministerului Administratiei si Internelor.In al III-lea rand –regulamentul,ordinul ministrului,tipul activitatilor pe care acest organism sa le desfasoare.

Ex:Semifinala Cupei Rominiei a avut 2 aspecte.Unul negativ si anume ca suporterii au intrat pe stadion cu obiecte interzise si un aspect pozitiv reprezentat de faptul ca interventia ulterioara meciului a fost una corecta.Daca ar fi sa stabilim o ordin a prioritatilor referitor la cele 3 nivele de prevenire,am spune ca cel legislativ este prioritar dupa care ar urma cel organizational si la sfarsit cel institutional.

Spunem acest lucru pentru ca nu conteaza cum se numeste institutia abilitata cu prevenirea criminalitatii,mai important este cadrul legislativ cat si cel organizational.Avem un exemplu dupa anul 1986 cand aveam institutii,aveam si organizare dar lipseau anumite competente prevazute in acte normative ce priveau acea institutie.

Ex:mineriadele-cand organele statului care functionau legal,care aveau un anumit tip de organizare,nu si-au gasit printre componente pe acelea care sa stabileasca modalitatile de actionare in fata dezordinei publice.De aceea este indicat ca odata cu aparitia actului normativ prin care se infiinteaza o noua institutie,sa fie urmat sau sa fie concomitent cu actul normativ prin care se stabilesc organizarea si mai ales competentele.

Ex:caz negativ-Intrarea in vigoare a Codului Penal,legiferata in 2004,s-a prevazut a avea loc dupa un an,dar pentru ca era un alt Guvern,o alta putere,Codul Penal a fost suspendat,iar justitia se face dupa Codul Penal din 1969 care in unele din dispozitiile sale este depasit si trebuie modificat.

Domeniul prevenirii,mai mult decat alte domenii de activitate este insa mai mult legat de practica,de experienta in domeniu.Activitatea de prevenire trebuie sa faca apel la trecut.Cel care urmeaza sa fie prevenit trebuie sp aiba in fata exemple concrete,numai in acest fel prevenirea putand sa aiba efect.

Prevenirea trebuie sa aiba si un caracter de continuitate si de ritmicitate.Prevenirea de tip politienesc nu intotdeauna se raporteaza numai la aspectele ce ti de legalitate.Un aspect important care tine de prevenire este acela ca infractorii,mai ales atunci cand sunt organizati,sunt cu un pas inainte,din punct de vedere tehnic,fata de cei care ar trebui sa previna.Activitatea de prevenire trebuie sa fie coordonata de o sustinere tehnica de calitate si de ultima ora.Nu intotdeauna insa,actiunile ,activitatile bazate pe nivelul ridicat de tehnica sunt si cele mai eficiente.Uneori,activitatile traditionale de prevenire au un mai mare impact.ex:activitatile politistilor de proximitate.

Un alt aspect care tine de prevenirea traditionala politieneasca este aceea a publicarii unor cazuri de infractiuni.Mai exista un anumit tip de prevenire si anume judecata la fata locului.In Codul de Procedura Penala era prezentata posibilitatea ca procurorul si judecatorul sa se deplaseze la locul unde s-a produs infractiunea si sa judece infractorul in acel loc.

Programele de prevenire destinate sa limiteze ocaziile de savarsire a crimei

Multitudinea tipurilor de programe de prevenire demonstreaza pe o parte interesul pe care statul il arata fata de fenomenul criminalitatii, dar pe de alta parte demonstreaza ineficacitatea tipurilor de programe experimentate.

Prevenirea la nivelul cetateanului

Acest tip de prevenire cauta sa determine fiecare individ sa se autoprotejeze si in acelasi timp sa-i protejeze pe altii fata de infractiuni In concluzie,este vb de limitarea ocaziilor de savarsire a crimei.

Putem sa identificam 4 tipuri de programe de actiune:

1.Programe de educare a publicului

2.Programe privind protectia individuala a eventualelor victime.

3.Programe care privesc amenajarea mediului inconjurator

4.Participarea publicului(a cetatenilor) la lupta de prevenire a crimei dusa de institutiile statului.

1.Pr.de educare a publicului

Daca ar fi sa facem o paralela am spune ca ideea care sta la baza acestor probleme este aceea care rezulta din dictonul francez “un om avertizat valoreaza cat doi”

S-a constatat ca cetatenii percep intr`un mod mai accesibil fenomenul criminalitatii daca sunt mai bine informati asupra lui,asupra cauzelor acestui fenomen ,asupra instrumentelor de lupta si asupra mijloacelor de prevenire.De aici s`au nascut adevarate campanii de info a cetatenilor in legatura cu anumite aspecte cum ar fi volumul criminalitatii(daca creste/descreste),zonele de criminalitate accentuata ,tipurile de criminalitate,tipurile de victime,informarea prin mass media asupra actelor normative si continutului acestora.Literatura de specialitate a prezentat exemple privind astfel de campanii de informare a publicului cum ar fi cea privind toxicomania sau consumul de alcool la volan.Astfel de campanii se desfasoara dupa metode binecunoscute:la TV,radio.postare de afise sau distribuire de brosuri.

2.Pr. privind protectia individuala a eventualelor victime

Acest tip de programe este unul dintre cele mai cunoscute ,mai practicate.si se are i vedere aducerea la cunostinta a cetatenilor, a metodelor de protejare individuala(de autoaparare)impotriva agresiunilor,a infractiunilor la adresa patrimoniului,a persoanei,infractiuni ale caror victime pot deveni toti cetatenii.

Pusi in fata unui fenomen de crestere a infractiunilor impotriva bunurilor si a persoanelor constatand in acelasi timp si ineficienta activitatii de protectie a politiei, cetatenii nu au alta solutie decat aceea de a plati din propriile buzunare tot ceea ce inseamna securitatea lor, deci asistam la o dezvoltare considerabila a sistemului de securitate privata, a protectiei pers si bunurilor care nu poate sa fie asigurata decat de puterea publica.

Securitatea privata se dezvolta prin doua mijloace diferite care pot fi insa uitlizate cumultativ:

a)Prima met consta in reducerea accesibilitatii la obiectul material al infractiunii. Literatura de specialitate ne da o sumedenie de exemple dar amintim doar un experiment din Canada cu produse care erau furate cel mai des ,prin marcarea acestora cu un semn nedetectabil dar care putea sa fie identificat atunci cand obiectul ajungea in mana infractorului.

Un alt exemplu este acela practicat la banci sau la alte organisme financiare(sisteme de securitate bancara) prin ascunderea caselor de bani.modernizarea si dotarea cu mijloace de securitate a seifurilor,plus sistemele de alarma. Toate aceste mijloace au drept scop creearea unui acces mai dificil la bani sau la obiectele de valoare depozitabile in banci.

b)A doua metoda consta in recurgerea la servicii private cum sunt cele pe care le folosesc firmele care asigura securitatea transporturilor de valori

-serviciul de supraveghere a furturilor care se produce in marele magazine

-serviciul din interiorul marilor institutii

Reducerea la personal privat de securitate s-a amplificat in ultimii 20 de ani astfel ca in multe tari nr acestora depaseste nr lucratorilor de politie.Aceasta dezvoltare a creat insa si unele probleme, unele foarte delicate sau greu de rezolvat cum ar fi crearea unui cadru normativ care sa stabileasca exact puterile si constrangerile (drepturile si obligatiile) referitoare la portul si folosirea armei din dotare de cei care fac parte din serviciile private.

Aceasta nevoie a aparut ca urmare a constatarii a unei tendinte de depasire a atributiunilor, chiar a celor utilizate de politia oficiala din parte agentilor de securitate privata.

3.Pr.care privesc amenajarea mediului inconjurator

Aceasta forma de prevenire este destinata sa limiteze ocaziile de desavrsire a infractiunilor fiind propusa si teoretizata de un arhitect american Oscar Newman in cartea “Spatiul aparabil” publicata in 1973:prevenirea crimei prin designul urban.

Aceasta teorie dorea sa puna in practica amenajarea imobilelelor de o asemenea maniera incat sa existe o vedere catre exterior din oricare punct al cladirii. Amenajarea mediului inconjurator a fost incercata in SUA, insa rezultatele au fost limitate. Specialistii au apreciat ca rezultatele sunt diferite in functie si de persoanele care locuiesc intr`un asemenea tip de cladiri.

4.Participarea publicului la lupta de prevenire a crimei dusa de instit.statului

Aceasta sintagma “participarea publicului” capata in practica o multime de semnificatii.In sistemul de drept anglo-saxon si participarea cetatenilor ca jurati inseamna tot o forma de participare a publicului a prevenirii criminalitatii. Formele de participare le regasim in asa numitele organizatii ale vigilantilor sau sub forma patrulelor de cetateni.

Sunt niste forme prin care cetatenii intelegand forta limitata a politiei oficiale recurg la o alta forma de protectie:la inceput era sub forma autoprotectiei iar in timp a ajuns la utilizarea serviciilor private de securitate.

Vorbindu-se despre prevenirea criminalitatii s-a spus intr-o formula ceea ce ar trebui sa intelegem fiecare dintre noi “prevenirea este o afacere a tuturor”. Acest concept de prevenire era foarte dezvoltat pana in 1989 doar ca tot ce tine de formulele utilizate patriotarde erau lucruri de care polupatia se saturase.



Prevenirea criminalitatii si represiunea

- Antiteza-   

Dupa cum am vazut,activitatea de prevenire se desfasoara pe 2 mari planuri:

  1. In principal ca urmare a interventiei statului prin institutiile sale specializate
  2. O actiune de prevenire care se desfasoara pe un plan neguvernamental.Acesta al II lea tip de actiune il regasim numai la acele organisme care au cuprins in statut sau in actul de infiintare astfel de activitati

Prevenirea s-a nascut in momentul in care s-a constatat un esec al modalitatilor represive.O explicatie foarte pertinenta care argumenteaza afirmatia de mai sus,o gasim si in M.Foucault ,,A supraveghea si a pedepsi.Nasterea unei inchisori”In decursul istoriei societatii omenesti, s-au incercat diferite metode de sanctionare plecandu-se de la ideea ca o masura,sanctiune aspra are si un caracter preventiv general,asa a aparut pedeapsa cu moartea.Acest tip de sanctiune(extrema) a fost reglementata in toate legislatiile penale.S-a constatat insa treptat ca aplicarea acestei pedepse nu a dus la diminuarea criminalitatii,astfel ca legiuitorul a trebuit sa se gandeasca la alte modalitati.

Una din aceste modalitati de sanctionare,evident pentru fapte mai putin grave a reprezentat-o probatiunea care nu reprezinta decat o alternativa la detentie.

S-a constatat in practica ca sanctiunea inchisorii pe termen lung,atunci cand ea este imuabila(neschimbata) nu a dat rezultate pozitive.

Explicatii:

Mentinerea unei persoane timp de 10,15 ani intr-un penitenciar,in care zi de zi are acelasi program,in care este izolat duce la tulburari ireversibile la nivelul psihicului acelei persoane.Astfel de tulburari intervin inerent si la nivelul fizicului,deaceea metodele moderne,referitoare la incarcerare au stabilit o modalitate progresiva de executare a pedepselor.Infractorul incepe executarea intr-un regim inchis(sistemul celular)urmand ca treptat regimul sau penitenciar sa se imbunatateasca pana la executarea pedepsei in regim de semilibertate sau chiar libertate.Se aplica sistemul asa numitelor,,pedepse combinate”

Ex:Se aplica o pedeapsa de 5 ani,din care infractorul va executa 1 sau 2 ani in penitenciar,iar restul in libertate.In unele tari s-au aplicat si alte modalitati ex:executarea in libertate de luni pana vineri timp in care ei merg la servici,au o activitate utila din punct de vedere social,vineri seara se prezinta in penitenciar si ies luni dimineata.Astfel statul cheltuie extrem de putin .

Sistemul represiv a fost apreciat din cel putin 2 puncte de vedere:

Costurile pe care societatea le are cu un asemenea sistem

Aprecierea ratei recidivei

Costurile reprezinta banii cheltuiti de fiecare stat de la buget,cu intretinerea sistemului sanctionator(penitenciare,personalul care lucreaza,marirea numarului de politisti si a numarului de magstrati)Acesti bani de la buget nu reprezinta altceva decat banii pe care fiecare cetatean ii plateste,ca si contributie si care,in loc sa fie folositi in alte scopuri profitabile(sport,sanatate,invatamant etc)sunt folositi pentru mentinerea unui sistem sanctionator rigid.

Rata recidivei inseamna raportul intre numarul total al persoanelor condamnate(eliberate din penitenciar,sau care au executat sentinte in conditii de libertate) si care au savarasit o noua infractiune,intr-o anumita perioada de timp.

Ex. In ultimii 5 ani au executat diferite pedepse un numar de 1000 de persoane.Dupa executarea pedepsei un numar de 100 au savarsit o alta infractiune rezulta ca rata recidivei este de 10 %.

Succesul sau insuccesul unui sistem penal este raportat intotdeauna la aceste repere:costurile si rata recidivei.Tot in ceea ce priveste regimul sanctionator s-a constatat ca foarte multi dintre infractori pot fi ajutati sa nu cada in recidiva prin alte modalitati cum ar fi:

Aproprierea de comunitate

Evidentierea etiologiei(cauzalitatii)infractionale

Gasirii remediului,tratamentului pentru a-l impiedica pe viitor sa mai savarseasca infractiuni

Ex.o persoana care savarseste infractiuni datorita alcoolismului

Se intervine in aflarea cauzelor si aplicarea tratamentului.Aceasta obligare trebuie sa fie supravegheata.Si in Codul Penal roman exista posibilittea ca in anumite situatii sa nu aplice pedeapsa inchisorii,sa-l lase pe infractor in libertate,supravegheat,dar in acelasi timp sa-i impuna anumite obligatii.

Sa nu paraseasca localitatea

Sa nu frecventeze anumite locuri

Sa nu se intalneasca cu anumite persoane

Sa nu consume bauturi alcoolice etc

O alta tendinta,pe plan mondial este aceea de a folosi tehnicile nou aparute si pentru persoanele care au savarsit infractiuni.

Ex.Se practica montarea unor bratari(la mana sau la picior),ce au niste sisteme electronice ghidate prin satelit care sunt coordonate la un centru de comanda si astfel se poate sti unde se afla persoanele supravegheate.Toate aceste masuri au in principal e consecinte:

Apropierea de comunitate(incercarea de a nu-i izola de comunitate)

Costuri cat mai reduse

In masura cand aceste obligatii se incalca,sanctiunea se revoca si se executa pedeapsa in penitenciar

Aceste incercari multiple in domeniul represiv au fost determinate de insuccesul sanctiunilor traditionale.Ca alternativa s-a incercat prevenirea.Prevenirea are multe avantaje fata de sanctiune:

Impiedica producerea raului pagubitor pentru societate

Elimina sanctiunea

Se evita costurile

Se protejeaza mai bine linistea sociala

Prevenirea este in mod logic anterioara savarsirii infractiunii sau ar trebui sa fie asa.Exista insa cazuri cand prevenirea are un caracter intermediar

Ex.Se savarseste o infractiune intr-un anumit domeniu.Dupa savarsirea infractiunii aceasta fapta este facuta publica,i se face publicitate si sanctiunii,,in scopul prevenirii pe viitor a savarsirii unor astfel de fapte”In drept exista un principiu ce vine din dreptul roman si il regasim in toate legislatiile penale din lume:,,Nimeni nu se poate apara prin necunoasterea legii”

Prevenirea are ca scop de a-i incunostiinta pe oameni despre faptele ce constituie infractiuni si consecintele acestuia.Prevenirea se desfasoara la nivel individual si la nivel colectiv(societatea in general).Activitatile cu caracter prevenitv la nivel individual pot sa dea rezultate mult mai bune,dar sunt mai dificil de realizat.De aceea marea majoritate a activitatilor preventive au ca adresabilitate,o colectivitate sau grupul de indivizi.Sunt alese zonele geografice sau zonele din cadrul unui oras,asa numitele zone de risc unde numarul celor predispusi la savarsirea unor infractiuni este mai mare decat media generala.Exista o serie de factori secundari,ce influenteaza efectul prevenirii si anume:

Persoana,persoanele care fac prevenirea

Nivelul de pregatire

Momentul ales

Locul ales

Pregatirea prealabila a grupului tinta

O activitate preventiva poate sa aiba maxim de succes daca sunt respectate prima si ultima conditie.

Ex.Vrem sa diminuam consumul de droguri intr-un anumit cartier.Activitatea presupune adunarea persoanelor din acel cartier intr-un anumit loc.Prezenta unui nou invatator nu va face ca lucrurile sa mearga.Pregatirea trebuie sa contina mai multe persoane(4,5) care sa stie sa interpreteze rolul,spre exemplu o punere in scena si totodata trebuie sa existe povesti adevarate spuse de anumite persoane pentru a sensibiliza grupul.Este necesara existenta unui stimul exterior care sa-i ajute.Un asemenea program a fost desfasurat la penitenciarul Rahova si s-a intitulat,,Eliminarea violentei prin drama terapiei”.S-a inceput cu grupuri mici dupa care s-a continuat cu grupuri mari.Dupa 2 ani de zile,programul a avut succes si nu au mai trebuit sa vina persoane din exterior.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1305
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site