Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Hipercolesterolemia, bolile cardiovasculare si obiceiurile alimentare

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Hipercolesterolemia, bolile cardiovasculare si obiceiurile alimentare




Dupa expresia unui medic, „SIDA ucide putin, dar facand mare scandal, in timp ce bolile cardiovasculare ucid in fiecare clipa in tacere!'

Un american moare la fiecare 90 de secunde dintr-o criza cardiaca! Afectiunile cardiovasculare raman, de fapt si de departe, prima cauza a deceselor (aproape 40% in Franta, inaintea cancerului care reprezinta circa un sfert din decese).

In ultimele doua decenii, pentru a face preventia mai eficienta, in Statele Unite, in special, dar si in tarile occidentale, s-au depus mari eforturi pentru informare. Dar lupta este departe de a fi castigata, caci frecventa bolilor cardiovasculare este invers proportionala cu nivelul de instructie, venitul familial si nivelul de calificare al meseriei exercitate.

Or, cazurile cele mai frecvente apar in mediile defavorizate, care sunt cele mai afectate si unde nivelul natalitatii este mai ridicat. Acesta este motivul care da nastere temerilor ca numarul mortilor produse de bolile cardiovasculare este in crestere in secolul XXI, in ciuda campaniilor active de prevenire.

Factorii de risc al bolilor cardiovasculare sunt, totusi, bine cunoscuti. Acestia sunt colesterolul LDL, trigliceridele, hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, dar si tabagismul, sedentarismul, stresul. In principiu, incep sa se manifeste intre 30 si 40 de ani si devin o amenintare vitala, dar exista si forme in care o cauza ereditara poate agrava prognosticul. De aceea, aproape 5% din subiectii care mor de afectiuni cardiovasculare au mai putin de 25 de ani.

in capitolele precedente, am vazut ca principalul responsabil pentru cresterea in greutate este consumul de glucide cu indice glicemic ridicat.

Asta nu inseamna totusi, asa cum am spus de mai multe ori, ca se pot manca grasimi fara limita, pentru ca excesul ar putea compromite sanatatea in general.

Am insistat mult asupra faptului ca e important sa fie alese lipidele bune, caci unele pot agrava riscurile cardiovasculare, in vreme ce altele au, dimpotriva, avantajul de a fi un factor de preventie.

Dar inainte de a reveni mai in amanunt asupra proprietatilor grasimilor in functie de natura acizilor grasi pe care ii contin, este important sa facem o evaluare a ceea ce reprezinta colesterolul.

Colesterolul: un fals intrus

Colesterolul nu este un intrus. Este vorba chiar despre o substanta indispensabila formarii anumitor hormoni. Corpul contine circa 100 g de colesterol, repartizate intre tesuturile sistemului nervos, nervi si diferite celule.

In mare parte este sintetizat de organism (pana la 70%), bila deversand intre 800 si 1 200 mg/z in intestinul subtire.

Este important de stiut ca numai 30% din colesterolul organismului nostru provine din alimentatie. De aceea se poate considera ca nivelul de colesterol sangvin nu depinde prea mult de cantitatea de colesterol continuta de alimente. Nivelul lui sangvin este mai degraba legat de tipul de acizi grasi pe care ii consumam (saturati, mono- sau polisaturati).

Cel bun si cel rau

Colesterolul nu se gaseste izolat in sange, pentru ca este fixat pe proteine. Exista doua categorii:

• lipoproteinele de slaba densitate sau LDL (Low Density Lipoproteins), care distribuie colesterolul in celule, mai ales in celulele peretilor arteriali, care sunt victime ale acestor depozite de grasime.

Colesterolul LDL a fost botezat „colesterolul rau', pentru ca, pe termen lung, el acopera pe lungime interiorul vaselor care, din acest motiv, se infunda. Aceasta obturare a arterelor poate atrage dupa sine probleme cardiovasculare: o arterita la membrele inferioare, o angina pectorala sau un infarct de miocard, ori un accident vascular cerebral care poate, eventual, duce la paralizie.

• lipoproteinele de mare densitate, sau HDL (High Density Lipoproteins), care transfera colesterolul in ficat, pentru a fi eliminat.

Colesterolul HDL este numit „colesterol bun' pentru ca nu se
depune pe vasele de sange. Dimpotriva, are proprietatea de a curata
arterele de depozitele ateromatoase. Se deduce de aici ca riscul de accident cardiovascular scade cu atat mai mult cu cat nivelul HDL este mai ridicat.     

Dozajele sangvine

Normele actuale sunt mult mai elastice decat cele acceptate multa vreme. Trei notiuni trebuie retinute:

colesterolul total (HDL + LDL) trebuie sa fie inferior sau egal cu
2 g pe litru de sange,

colesterolul LDL trebuie sa fie sub 1,30 g/l,

colesterolul HDL trebuie sa fie mai mare de 0,45 g/l la barbat si
0,55 g/l la femeie.

Riscurile cardiovasculare

Riscurile cresc de doua ori daca nivelul colesterolului total este de 2,2 g/l si de patru ori daca este peste 2,6 g/l. Dar s-a putut observa ca 15% dintre infarcturi apar la subiecti care au un procentaj al colesterolului total sub 2 g/l. Asadar, aceasta notiune nu are decat o semnificatie relativa.

Ceea ce este mai important este dozarea LDL si HDL, dar mai ales raportul dintre colesterolul total si HDL, care trebuie sa fie obligatoriu sub 4,5.

45% din francezi au niveluri superioare fata de normal, iar circa
8 milioane dintre concetatenii nostri au un colesterol total peste 2,50 g/l.
Or, cine stie ca o scadere a colesterolului cu 12,5% inseamna scaderea
cu 19% a numarului de infarcturi de miocard, isi da seama ca aceasta
problema trebuie sa fie luata foarte in serios. ,-i

Dar nivelul colesterolului, chiar daca este adus mereu in atentie (mai ales de jurnalisti), nu este singurul factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Multi alti parametri, pe care-i putem influenta prin alegerea alimentatiei, sunt factori de degradare vasculara: hiperglicemia (cu sau fara diabet), hiperinsulinismul, hipertrigliceridemia, carentele de aport in antioxidanti

(vitamina A, C si E, betacaroten, zinc, cupru, seleniu, polifenoli), fara sa uitam tabagismul.

Tratamentul dietetic

in caz de hipercolesterolemie, medicul ar putea prescrie medicamente, dar trebuie sa recurga la ele ca la o ultima solutie. O buna gestionare a alimentatiei va fi, in majoritatea cazurilor, suficienta.

Iata deci sfaturile pe care le puteti urma, atat pentru a va scadea colesterolul daca este prea ridicat, cat si pentru a preveni riscurile cardiovasculare in general.

Scaderea in greutate

S-a putut constata ca slabirea duce, in majoritatea cazurilor, la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. Cu siguranta, diminuarea nivelului colesterolului este ameliorarea care se va observa cel mai repede, cu conditia totusi de a nu face greseala sa consumati in exces lipide rele (grasimi saturate).

TREBUIE LIMITAT APORTUL ALIMENTAR DE COLESTEROL?

Alimentele contin un nivel variabil de colesterol. Exista mult in galbenus, maruntaie si nuca de cocos.

Multa vreme OMS a sustinut ca nu trebuie depasit un aport zilnic de 300 mg. Lucrarile recente au aratat insa ca, in mod paradoxal, acest aspect al dieteticii era secundar. Un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu va atrage decat o crestere de circa 5% a colesterolemiei.

Cantitatea de colesterol continuta in alimente va putea fi deci ignorata. Va trebui, in schimb, sa se tina cont de gradul de saturatie al acizilor grasi ingerati.

Alegerea lipidelor

Am vazut in Capitolul 2, dedicat clasificarii alimentelor, ca exista trei
categorii de grasimi: ,

grasimi saturate, care se gasesc mai ales in carne, mezeluri prea grase, oua, lapte, lactate integrale, branza si ulei de palmier. Aceste grasimi cresc nivelul colesterolului total si mai ales pe cel al colesterolului LDL care se depune pe peretii arterelor, favorizand astfel accidentele vasculare.

Lucrari recente arata totusi ca ouale si branzeturile fermentate ar avea asupra colesterolului un efect mult mai mic decat s-a crezut multa vreme. In privinta carnii de pasare, daca se inlatura pielea, nivelul de grasime saturata este scazut. Consumul ei ar avea deci un efect nesemnificativ asupra cresterii colesterolemiei.

acizii grasi polinesaturati de origine animala, care sunt, in principal,
acizi grasi continuti in grasimea de peste.

Multa vreme s-a considerat ca eschimosii, care consuma o hrana alcatuita in proportie de 98% din grasime de peste, nu sufera de boli cardiovasculare din motive genetice. S-a constatat, in consecinta, ca factorul cel mai bun de prevenire era chiar natura hranei lor. Consumul de grasimi de peste atrage dupa sine o scadere a trigliceridelor si previne trombozele. S-a inteles deci ca, spre deosebire de ceea ce s-a crezut multa vreme, cu cat pestele este mai gras, cu atat are o actiune benefica in plan cardiovascular. Trebuie deci incurajat consumul de somon, de ton, de sardine, de macrou, ansoa si heringi.

acizii grasi polinesaturati de origine vegetala, dintre care cel mai
important este acidul linoleic care se gaseste, mai ales, in uleiul de floarea- soarelui, de porumb, de soia si de arahide. Acidul linoleic este prezent in cantitate mare si in uleiul de nuca, de soia si de rapita. Acizii grasi polinesaturati se gasesc si in fructele oleaginoase: nuci, migdale, arahide, susan.

Problema este ca acesti acizi grasi sunt foarte usor oxidabili. Oxidarea lor poate surveni in special daca ratia alimentara de antioxidanti este insuficienta. Or, un acid gras polinesaturat oxidat este la fel de aterogen (cauza a aterosclerozei) ca un acid gras saturat!

acizii grasi nesaturati „trans', acizi grasi care pot aparea in cazul in care are loc tratamentul industrial al acizilor grasi mono- sau polinesaturati: fabricarea margarinei, a painii industriale, a biscuitilor, a produselor de patiserie, de patiserie vieneza, a felurilor de mancare semipreparate. Or, acesti acizi grasi „trans' sunt foarte aterogeni si la fel de periculosi ca acizii grasi saturati. Din acest motiv este de preferat sa se foloseasca mai des produse brute, preparate in casa, in loc sa se apeleze la produse gata preparate industrial.

Acizi grasi mononesatumti, dintre care cel mai important este acidul oleic, existent in special in uleiul de masline.

Se poate spune ca uleiul de masline este campionul tuturor categoriilor de grasimi, avand o actiune benefica asupra colesterolului. Este singurul care reuseste sa faca sa scada colesterolul rau (LDL) si sa-1 determine pe cel bun (HDL) sa creasca.

Unii au inteles ca tonul (sau somonul) in ulei de masline devine astfel un adevarat pasaport contra problemelor circulatorii.

Dar nu se gasesc acizi grasi mononesaturati numai in uleiul de masline. Ei sunt prezenti si la pasari (grasime de gasca, grasime de rata) si foie gras.

Concentratia in lipide si in acizi grasi saturati a mezelurilor

LIPIDE PENTRU 100 g

ACIZI GRASI SATURATI

Andouillette*

(carnaciori de porc)

8g

3,2 g

Jambon fiert degresat*

3g

1,1 g

Jambon crud*



13 g

1.7 g

Pate din cap de porc*

13 g

4,6 g

Foie gras**

45 g

17 g

Carnaciori uscati**

30 g

12,1 g

Slanina**

31 g

11,1 g

Sangerete*

34 g

12,6 g

Mortadella

30 g

12,4 g

Pate de ficat de porc**

37 g

15 g

Jumari**

49g

20 g

Salam*

42 g

16,4 g

Cervelas** (Carnaciori)

28 g

11 g

Crenvursti**

24 g

10 g

Carnat cu usturoi*

28 g

10,7 g

* mezeluri cu putina grasime

** mezeluri foarte grase, de evitat sau consumate cu foarte mare moderatie

Alegerea glucidelor

Hiperglicemia si hiperinsulinismul sunt factori reali pentru riscul cardiovascular, fiind raspunzatoare mai ales de cresterea trigliceridelor, de hipertensiunea arteriala, dar si de colesterol. De aceea trebuie evitat consumul prea frecvent al glucidelor cu indice glicemic ridicat (cartofi, faina alba, zahar etc.) si inlocuite, de preferinta, cu glucide avand indice glicemic scazut si foarte scazut (linte, mazare, naut, fructe, legume proaspete, cereale brute etc). in caz de hipertrigliceridimie, trebuie suprimat consumul de glucide rele, dar diminuat si alcoolul.

Cresterea ratiei de fibre alimentare     

Prezenta fibrelor in tubul digestiv imbunatateste, de fapt, metabolismul lipidelor. !

S-a putut remarca in special faptul ca un consum de pectina (mancand mere) atrage o scadere sensibila a nivelului colesterolului, ceea ce este si cazul altor fibre solubile care exista in ovaz si leguminoase (fasole alba, linte).

Asigurarea unui aport suficient de antioxidante

In organism, unele reactii metabolice declanseaza un fenomen de oxidare numit radicali liberi, care sunt si o consecinta a efectelor perfide ale mediului (tabagism, poluare) sau a unei activitati sportive foarte intense. Radicalii liberi deterioreaza celulele si favorizeaza leziuni ale vaselor sangvine, dar accelereaza si imbatranirea si se afla la originea cancerelor.

Pentru a lupta contra radicalilor liberi este important sa se consume in cantitate suficienta antioxidante: vitamina A (si, mai ales, precursorul ei, betacarotenul), vitamina C, vitamina E, seleniu, zinc, cupru si polifenoli.

Alimente bogate in antioxidanti

Vitamina E

Vitamina C

Betacaroten

Cupru

Ulei de germeni

de grau

Bace de maces

Morcovi cruzi

Stridii



Coacaze negre

Creson

Ficat de vitel

Ulei de porumb

Patrunjel

Spanac, macris

Ficat de morun

Ulei de soia

Kiwi

Mango

Scoici

Ulei de floarea-

soarelui

Broccoli

Pepene galben

Cacao pudra

Macris

Caise

Ficat de vita

Ulei de arahide

Ardei gras crud

Broccoli

Germeni de grau

Ulei de rapita

Tarhon

Piersici

Fasole alba

Ulei de masline

Varza cruda

Rosii

Alune

Germeni de grau

Creson

Portocale

Mazare uscata

Alune, migdale

Varza rosie cruda

Papadie

Fulgi de ovaz

Cereale incoltite

Lamai

Hasmatuchi,

Nuci

Nuci, arahide

Portocale

Patrunjel

Creier

Orez salbatic

Vitamina A

Seleniu

Zinc

Polifenoli

Ulei de ficat de

morun

Stridii

Stridii

Vin rosu



Ficat de pui

Mazare uscata

Seminte de

Ficat de animale

Ficat de vita

Ficat de rata

struguri

Unt

Peste

Drojdie de bere

Ceai verde

Ou preparat

Ou

Rinichi

Ulei de masline

Caise proaspete

Ciuperci

Anghila

Ceapa

Branza

Ceapa

Linte

Mere

Somon

Paine integrala

Carne

Lapte integral

Orez complet

Paine integrala

Sardine

Linte

Smantana

Creier

Beti putin vin

Lucrarile profesorilor Masquelier si Renaud au aratat ca a bea vin (rosu in special), de la unu pana la trei pahare pe zi, diminueaza simtitor riscul cardiovascular. Vinul contine substante care scad colesterolul LDL (colesterolul rau) si cresc colesterolul HDL (colesterol bun). Apara peretii arteriali si face sangele mai fluid, ceea ce duce la evitarea trombozelor.

Ameliorarea calitatii vietii

Stresul, tabagismul si sedentarismul au si ele o actiune negativa asupra colesterolului. Se impune deci o buna igiena de viata, nu numai ca masura curativa, dar si preventiva.

REZUMATUL

MASURILOR IMPOTRIVA

HIPERCOLESTEROLEMIEI

(sau pentru prevenirea riscurilor cardiovasculare)

Scadeti in greutate, daca sunteti obez.

Scadeti consumul de carne (max. 150 g/zi).

Alegeti carnea cu putina grasime (vita slaba).

inlocuiti carnea de vita cu carne de pasare (fara piele)

Evitati mezelurile grase si maruntaiele.

Preferati pestele (min. 300 g/saptamana).

Mancati putin unt (max. 10 g/zi) si margarina.

Limitati consumul de branza.

Consumati lapte degresat si lactate de 0%.

Limitati consumul de glucide cu indice glicemic ridicat (cartofi,
faina alba, zahar etc).

Cresteti consumul de glucide cu indice glicemic scazut si foarte
scazut, ceea ce reprezinta un aport important de fibre (fructe, cereale
brute, legume, leguminoase).

Mariti consumul de acizi grasi mono- si polinesaturati vegetali
(ulei de masline, de floarea-soarelui, de rapita).

Asigurati un aport suficient de antioxidanti si crom (drojdie de
bere si germeni de grau).

— Beti eventual un vin bogat in taninuri (max. Vi sticla/zi).

Controlati stresul.

Practicati cu regularitate o activitate fizica (mers, inot, bicicleta,
calarie, tenis etc).

Lasati-va de fumat.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 772
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site