Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Conceptul de informatie

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Functiile comunicarii
ANCHETA IN AUDIOVIZUAL
SPECIFICUL JURNALISMULUI ONLINE
Mesajul jurnalistic
Presa si rolul ei in societate
Forme de inducere in eroare
GRILA FILOSOFIA LIMBAJULUI MEDIATIC
Stilul publicistic. Definire. Caracteristici.
Tipuri de informatii
Dezinformarea


Conceptul de informatie

Continuam in acest curs amintindu-va ca in procesul comunicarii vehiculam informatii.



Informatia este ceea ce se comunica intr-unul din limbajele disponibile. Informatia este o combinatie de semnale si simboluri.

Conventiile sociale sunt cele care dau semnificatie unui simbol.

Valoarea informatiei

In fiecare minut suntem “bombardati” de informatii difuzate de presa, radio si televiziune si, mai nou, prin Internet.

In fiecare minut trebuie sa luam decizii in functie de informatiile pe care le primim. V-ati intrebat vreodata de ce “tresariti” atunci cand parcurgeti in viteza un ziar si alegeti un articol anume pe care il cititi apoi cu atentie? Incidentele, evenimentele neasteptate va atrag imediat atentia datorita noutatii lor. Dupa cum observati, se aplica regula conform careia noutatea este cu atat mai mare cu cat ceea ce s-a pertecut a fost, inainte de incheierea evenimentului, mai improbabil.

Manualele de jurnalism prezinta un exemplu devenit clasic din aceasta perspectiva: “Un caine a muscat un om”-este o stire banala, neinteresanta, care nu va va atrage atentia. “Un om a muscat un caine”-este o stire cu adevarat interesanta. De ce? Pentru ca este mult mai putin probabil sa se intample acest lucru.

In 1949 Shannon si Weaver defineau astfel valoarea informatiei: ca cat incertitudinea receptorului privind mesajul despre situatia X este mai mare, inainte ca situatia sa se fi produs, ca atat mai mare este valoarea informativa a mesajului care reuseste ulterior sa elimine incertitudinea initiala.

Cunoasterea si incertitudinea, in aceasta conceptie, sunt invers proportionale: in termenii folositi de Shannon si Weaver este necesar sa se tina seama de numarul rezultatelor posibile sau, altfel spus, de numarul variantelor in care mesajul despre situatia X ar putea fi interpretat.

Valoarea semantica a informatiei

Valoarea semantica a informatiei se refera la valoarea semnificatiei pe care mesajul o transmite. Valoarea semantica presupune o evaluare complicata.

Masurabila este frecventa cuvintelor in mesaj-cuvinte des folosite sau, din contra, rar folosite. Exemplu: scoala, student-cuvinte des folosite intr-un text se golesc de sensuri si transmit mai putina informatie decat cuvinte ca explozie sau raniti.

Valoarea semantica este invers proportionala cu frecventa cuvintelor intr-un mesaj.

Ideea trebuie retinuta pentru ca in “crearea de imagine” construirea mesajului joaca un rol foarte important.

Valoarea semantica nu poate fi evaluata doar prin frecventa cuvintelor intr-un mesaj. Trebuie sa tinem cont si de receptor, de orizontul lui de asteptare, de gradul sau de interes. Astfel ajungem la valoarea pragmatica a informatiei.

Valoarea pragmatica a informatiei

Valoarea pragmatica a informatiei este mult mai greu de definit.

Din punct de vedere pragmatic, intereseaza efectul pe care il are mesajul asupra receptorului si asupra actiunilor sale. Acest lucru se poate afla foarte greu inainte de a fi emis mesajul, prin evaluare, si mult mai usor dupa emiterea mesajului, prin sondaje sociologice bine dirijate.

Evenimentele neasteptate pot avea pentru public o valoare informativa diferentiata. Astfel ajungem la

Valoarea informativa si importanta sociala

Valoarea unei stiri depinde de “importanta sociala” a evenimentului relatat:

VALOAREA INFORMATIVA=IMPROBABILITATE x RELEVANTA SOCIALA

Relevanta sociala este la randul ei greu de evaluat. Putem spune totusi ca relevanta sociala depinde de proximitatea geografica si de cea psihica. Un eveniment ne este cu atat mai “strain” cu cat el se produce mai departe si intr-un spatiu cultural complet diferit. Exemplu: selectia stirilor tine cont foarte mult de proximitatea geografica si de cea psihica. Stirile despre Yugoslavia sunt, evident, mult mai apropiate de noi decat stirile despre Timorul de Est.

Cel care determina in ultima instanta cat este de mare valoarea infor-mativa a unui mesaj este publicul.

Totusi este bine sa retinem urmatoarele: valoarea informativa a mesajului este dependenta de incertitudinile receptorului de a iesi dintr-o anumita situatie inainte de emiterea sau de receptarea mesajului. Dupa receptarea mesajului, valoarea informativa a acestuia depinde de improbabilitatea care inconjura evenimentul inainte ca acesta sa se fi produs si de importanta sociala a evenimentului insusi.



Aceste doua concluzii sunt foarte utile atat pentru mesajele cu caracter comercial, cat si pentru cele din cadrul campaniilor electorale.

Exemplul 1: o situatie economica dificila creeaza mari incertitudini alegatorului in privinta viitorului sau. Aceasta stare trebuie bine evaluata inainte de emiterea mesajului care trebuie sa tina cont de asteptarea alegatorului, care isi doreste certitudini pentru viitor. Dupa receptarea mesajului, valoarea acestuia depinde de situatia individuala a fiecarui alegator.

Exemplul 2: piata produselor lactate este foarte scumpa si putin accesibila. O companie care isi lanseaza niste produse in acest domeniu trebuie sa tina cont ca asteptarea consumatorului este orientata catre produse ieftine. Mesajul comercial trebuie sa tina seama de acest aspect.

Exemplul 3: O reclama pentru automobile in Romania trebuie sa tina seama de asteptarile consumatorului: trebuie sa fie un automobil robust, care sa reziste drumurilor din Romania si sa poata fi utilizat si ca transportator ocazional de marfa.

Tipuri de comuncare sociala

In functie de numarul participantilor si de tipul de relatie care exista intre ei, putem defini urmatoarele tipuri de comunicare sociala:

1. Comunicarea interpersonala. Emitatorul se confunda cu receptorul.

S-a pus problema daca limbajul este necesar intr-o astfel de situatie. Raportul intre limba si gandire a fost apreciat in mod diferit. De exemplu:

Karl Wilhelm von Humbolt: “Limba nu este produsul activitatii gandirii, ci aceasta activitate insasi”.

Albert Einstein: “In procesul gandirii mele stiintifice, limba nu a jucat nici un rol”.

Eric Buyssens: “Gandirea exista inaintea limbii si campul ideilor noastre este mai vast decat acela al cuvintelor: gandirea se intovaraseste de vorbe, functionarea ei nu este conditionata de cuvintele folosite”.

Concluzie: Limba indeplineste doua roluri distincte, dar nu independente: rolul de reprezentare conceptuala, de formare a gandului si cel de comunicare a acestuia. Gandirea se poate dispensa de limba in anumite situatii.

2. Comunicarea interpersonala diadica; aceasta presupune strict doi participanti. Este cea mai puternica forma de comunicare prin capacitatea de a influenta opiniile, atitudinile sau credintele oamenilor. Noile religii sunt raspandite mai ales prin discutiile de la om la om.

Noile actiuni de marketing pun accentul in special pe discutia de la om la om. Exista chiar companii care isi vand produsele numai in acest fel.

Obiectivele acestui tip de comunicare:

-persuadarea (despre care am vorbit deja),

-autocunoasterea,

-descoperirea lumii exterioare: discutiile unui copil cu parintii sai, discutiile profesionale, dezbaterea unei carti, a unui spectacol,

-stabilirea si mentinerea de relatii semnificative cu semenii apropiati; dorim sa fim inclusi intr-un grup, sa ni se recunoasca calitatile in acest grup. Tot aici putem include si nevoia de control pe care unii simt ca trebuie sa o aiba asupra celorlalti din grup. In sfarsit, nevoia de afectiune ne impinge sa stabilim relatii cu semenii apropiati.

-ajutorarea semenilor este de asemenea un obiectiv al comunicarii interpersonale. Exista si profesii ca: medic, preot, consilier, etc care se bazeaza pe acest tip de comunicare,

-jocul si distractia implica de asemenea necesitatea comunicarii interpersonale.

3. Comunicarea de grup este o alta varianta a comunicarii interpersonale. Tipic pentru aceasta comunicare este grupul mic. Un exemplu clasic este activitatea de “brainstorming”, prin care se urmareste producerea unui numar cat mai mare de idei intr-un interval de timp cat mai scurt.

Metoda a fost pusa la punct de profesorul Alexander Osborn de la Buffalo University, S.U.A.

4. Comunicarea publica. Aceasta implica existenta unui emitator unic si a unei multitudini de receptori. Cea mai cunoscuta comunicare de acest tip este retorica.

5. Comunicarea de masa. Aceasta imbraca formele cele mai variate: productie de carte, presa scrisa, transmisii de radio si televiziune. Acest tip de comunicare are un feedback intarziat fata de comunicarea interpersonala sau publica.

Mijloacele de comunicare au dobandit, in numai un secol, o forta uriasa. Sociologia contemporana a dezvoltat cercetari specifice acestui fenomen.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 684
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site